95 matches
-
care n-au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești, Institutul de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
său despre soarta românilor aflați În afara regatului României: ungurii vreau În ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat În unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania În greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia. Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că În teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
umbrele lor pentru ca urmașii să știe. Prefigurarea conștiinței noastre istorice, românești, a prins rădăcini pe margine de pagină, pe chenare și file albe din vechile cărți bisericești, unde careva scria pentru ca să se știe: că au năvălit tătarii, ca au venit moscalii, că au trecut turcii, că s-a născut fiul cel mic la cântatul cocoșilor sau că a murit bunicul în amurgul serii. Toate erau consemnate pentru ca să se știe, întocmai ca în unele pisanii de la bătrânele biserici de lemn, unde meșterul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și Mircea Duma (Finanțe). Deci, înhămarea României la ticălosul car stalinist fusese pecetluită, urmând ca muncitorul și țăranul român să ducă greul unor interminabile datorii, ani de zile. x. Evidență strictă a refugiaților spre uzul funest al rușilor Dacă ofițerii moscali de pe la Comisiile aliate de control se loveau de handicapul necunoașterii limbii, problema nu era așa de gravă atâta timp cât erau serviți cu nemărginită credință și devotament absolut de către jandarmi sau polițiști care, cu o meticulozitate vrednică de un scop mai bun
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ruși”, fără școală, fără preot și jandarmi, mânați de curiozitatea juvenila, studiam armele războiului, care se găseau peste tot, știind cum se scoate ,,cuiul” la grenadele rusești, cum se trage cu “pușcă cu roată”, învățăcel fiindune câteodată chiar câte un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa sau Siberie... și care poate a lăsat și el acasă niște neastâmpărați că noi.... În retragere trupele nemțești abandonaseră și ele multe arme și materiale de război, iar mulți copii, din curiozitate sau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
l-a cunoscut pe Arcadie (care i-a devenit soț). Din căsătoria părinților au rezultat 9 copii, 4 au murit la vârste fragede, iar 5 au supraviețuit: 3 băieți (Matei, Ion și Iustin și două fete Oltea și Maria). Maria (Moscal) a devenit învățătoare la Costișa, iar Oltea (asistent medical). Mama, Reveca, s-a îmbolnăvit de inimă (după decesul lui Vasilică, de numai 15 ani, un copil foarte deștept, foarte dotat). Tata nu s-a recăsătorit, ci s-a ocupat de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noastre armate care s-a comportat Într-un mod mai mult decât onorabil. b. Orașul Huși, În fierbere Ca În toate așezările ce compuneau atunci România, și În orașul viilor se simțea pulsul viitorului „rezbel” Început cu forțarea Dunării de către moscali și trecerea lor În Dobrogea, teritoriu care pe atunci era În componența Imperiului Otoman de câteva sute de ani, precum și cu ocuparea pe 4 iulie a orașului Nicopole din Bulgaria. Datorită eșecului suferit În fața Plevnei, până atunci fudulul Mare Duce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
informat asupra abuzurilor trupelor rusești aflate În trecere prin țara noastră, ministrul de Interne de la acea vreme, anume Ion C. Brătianu (1821-1891), a trimis o circulară În toate județele cu referire la un alt fel de șicană practicată de moscali. Deoarece polițiștii erau direct răspunzători de ordinea internă, pe biroul lui Gheorghe Alexandrescu poposea În ziua de 30 mai a anului 1877, adresa nr.8841 care atrăgea atenția asupra fenomenului: „Dl. Ministru de Interne, prin ordin telegrafic, ne comunică că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
durata a 44 de zile de la primirea ei la prefectură. a.s. Provizii rusești tranzitate cu cărăuși români Deoarece nu se semnase nicio Înțelegere Între guvernele român și imperial rus care ar fi obligat țara noastră să-i aprovizioneze militarii, moscalii Își aduceau cele necesare frontului de pe propriul teritoriu. Dar, cum se impuseseră niște restricții la frontiera româno-rusă privind traficul de persoane, atunci oficialii noștri s-au gândit că ar fi mult mai bine ca proviziile imperialilor să tranziteze teritoriul național
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
b.h. Ce s-a Întâmplat cu rublele rusești primite ca plată pentru servicii și produse După cum scrisesem Încă de la Început, tranzitarea teritoriului țării noastre de către armatele imperiale rusești a dat prilejul Încheierii unor tranzacții comerciale cu localnicii dar cum moscalii nu dispuneau de valuta locală, leul, au primit aprobarea guvernului de la București de a face plăți cu ruble, atât Întregi cât și jumătăți și sferturi. Cum rușii o cam „pașliseră” spre casele lor, În urmă rămăsese o mare cantitate din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în lupta de la Stănilești (tablou amplu, contemplat parcă de pe o înălțime) este comprimat într-o frază care adună toate erorile comise pentru a le transforma într-o imagine cu trăsături de prăbușire apocaliptică: „În cea mai după urmă însă, văzând moscalii mulțimea turcilor și strâmtoarea locului unde ei erau tăbărâți și flămânzia, atât a cailor, cât și a lor, dă vreme ce caii ajunsese dă-și mânca coadele și coamele și rodea polocoșurile după la cară, și într-o parte le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
caii ajunsese dă-și mânca coadele și coamele și rodea polocoșurile după la cară, și într-o parte le murea caii, într-altă parte slujitorimea, unde să făcuse și putoare foarte groaznică și nesuferită de mortăciuni, care aceste nevoi toate moscalii văzând și pierzarea lor înaintea ochilor având-o, o minune! dân netemerea ceia ce mai înainte dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Atitudinea lui Dimitrie Cantemir față de Rusia a fost apreciată de boieri, care se temeau că domnul va închina țara turcilor. Dacă s-ar fi întâmplat acest eveniment, atunci „te-om părăsi și ne-om duce de ne-om închina la moscali”. Singurul care i-a reproșat încheierea alianței cu Rusia a fost vornicul Iordachi Ruset: „Te-i can grăbit, măria ta, cu chiemătul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măria ta, păn-li s-ar fi vădzut puterea, cum l-e merge”. Replica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi întâmplat acest eveniment, atunci „te-om părăsi și ne-om duce de ne-om închina la moscali”. Singurul care i-a reproșat încheierea alianței cu Rusia a fost vornicul Iordachi Ruset: „Te-i can grăbit, măria ta, cu chiemătul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măria ta, păn-li s-ar fi vădzut puterea, cum l-e merge”. Replica domnului a fost promptă: „Nu mai era vreme a mă mai chivernisi, temându-mă ca să nu mă apuce turcii. Că iată și din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oameni. Dimitrie Cantemir a cerut ca soția sa, Casandra, însoțită de vornicul Iordachi Ruset, împreună cu boierii și slujitorii să plece de la Cetățuie spre Oituz, dar mai întâi „să purceadă în gios spre Huși, să zăbovască acolo, până or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii”. La 18 iunie, țarul, care avea gradul de general-locotenent, și suita, constituind avangarda, au trecut Nistrul în Moldova. Petru I era conștient de importanța aprovizionării trupelor cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sun, mă uit la el și ce să văd? Îl năpădiseră lacrimile așa de tare, încât plângea bietul om în hohot mare, de i se rupea pieptul. Neputând intra astfel, l-am dus acasă; iar după ce am plecat de la el, moscalul 105 mă întrebă îngrijat: Ce?... Cocanaș e bolnav?... Da, era bolnav, precum au fost de când lumea și vor fi cât lumea toți câți n-au o iască în partea stângă a pieptului. Altă dată, pe când trăia încă bătrânul Costache Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de gumă170 ce-mi clempăneau în picioare. La dreptul vorbind, poate că chiar dacă aș fi avut timpul să mă gândesc, tot așa aș fi răspuns, ca să nu fiu luat drept un mitocan venit la petrecere în casă de oameni fără moscal 171 la scară. Fiți bun atunci și dați trăsura doamnei X, ca să o ducă acasă. Dacă în acel moment ar fi căzut trăsnetul pe mine, nu cred că aș fi rămas mai înmărmurit. Desigur, am trebuit să mă îngălbinesc grozav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sfântă Troiță! Ce întâmplare! Ce fericire!... Mi s-a luminat deodată dinaintea ochilor... Se vede că este un Dumnezeu pentru copii, bețivi și mincinoși. Tocmai în momentul când mă credeam pierdut trecea un birjar cu trăsura goală pe dinaintea casei, un moscal cu care adeseori mă preumblasem la Copou, picior peste picior. Ivanca! strigai eu din răsputeri, întoarce! Îndată, cacanaș. Să duci o cucoană acasă, ș-apoi să vii înapoi aici, să mă iei pe mine! Ascult, cacanaș. Scapat ca din gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin lucru ce mi s-ar fi putut întâmpla era să rămân rușinat în fața unei întregi familii și, prin urmare, în neputință de a mă alia cu dânsa. Apoi, ca consecință, n-aș fi căpătat în jurul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
anul 744. Tot de la origini, din anul 1393, pornește Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov). Textul cel mai substanțial, și din punct de vedere literar, este Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste, care se referă la războiul ruso-turc din 1768-1774. Atribuirea, ca și afirmația că originalele redactate de D. s-au pierdut, păstrându-se numai copii (fragmentare) în miscelaneu, au fost contestate de N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin celui considerat copistul culegerii, Simeon Hârs, al cărui nume a fost greșit descifrat de Em. E. Kretzulescu și transcris Simeon Hiară. SCRIERI: Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea I; Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov); Relațiuni despre biserica română greco-orientală din Ungaria și Transilvania; Turburări în biserică (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
de partea austriacă. Consecvent, Brâncoveanu va reacționa la fel și spre sfârșitul domniei, când Dimitrie Cantemir trece de partea rușilor: "...au făcut multe meșteșuguri Costandin-vodă, mai vârtos cu bani au împăcat pe turci ca să nu meargă la ei, văzând pe moscali că au întrat în Țara Moldovei, nădăjduind în oarece chip izbândă creștinilor. Însă el nu vrea să meargă nici spre o parte, nici spre alta, ca să nu i se întâmple vreo greșală, măcar că mulți îl îndemna să meargă la moscali
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
moscali că au întrat în Țara Moldovei, nădăjduind în oarece chip izbândă creștinilor. Însă el nu vrea să meargă nici spre o parte, nici spre alta, ca să nu i se întâmple vreo greșală, măcar că mulți îl îndemna să meargă la moscali, iar el nicicum nu vrea, numai ce ședea la Urlați, lângă Cricov, privind ce vor face oștile moscăcești și cu ale turcului". Este limpede că nu mai putem vorbi de prudență, ci de duplicitate, acuză pe care "Haizler, carele era
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
făcut drum în mica dar arhicurajoasa Cehoslovacie. Monstrul nu poate decât cu cenzură, adică cu knut și nagaică. La fel ca și mai ieri, în vremea țarilor, cu singura deosebire că țarii agitau knutul pe o scară ceva mai limitată. Moscalii de azi - erijându-se în dascăli monopoliști - agită, în numele lui Lenin, knutul lor pe spații mult mai întinse, năzuind să-l aplice pe spinările încovoiate ale tuturor popoarelor lumii." "Securitatea din Iași - scrie dl. Ciubotaru - i-a interceptat scrisoarea și
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
din carte are chiar titlul Romanii (p. 66) și începe așa: Pentru marea majoritate a moldovenilor din Basarabia, romanii sunt oameni minunați care au venit de dincolo de Prut. Pe de altă parte, rușii sunt doar rareori numiți ruși, ci muscali (moscali) sau moscoviți, iar uneori și haholi (care, de fapt, înseamnă ,ucrainieni"). Perioada de dinainte de 1917 e caracterizată drept vremea moscoviților (p. 90). A înțelege limba rusă înseamnă a ști muscălește (p. 88). Și întrucât muscalii erau, mai ales, soldați, cuvântul
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]