95 matches
-
dă zahareale și alte lucruri necăzute și necuviincioase, nicidecum nu s-au supus [...] nicidecum cu firea nu s-au alunecat, ci la cele ce vremea cea viitoare vrea aduce, cu grijă și pururia gândia”. Așadar, incertitudini în privința tăriei și planurilor „moscalului”, teama de ripostă otomană, grijă pentru țara sa și propria-i persoană, preocuparea de a evita urmările dezastruoase ale unui eșec, sunt considerentele care domină raționamentele lui Brâncoveanu și-l îndeamnă la o prudență referitor la care Engel spunea că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea), eșecul Eteriei și uciderea „domnului Tudor” (Din timpul zaverei), trecerea din ghearele fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de altădată, cu culoarea lor (Bucureștiul vechi, Școala acum 50 de ani, Un bal la Curte în 1827, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848), destrămarea averii Dudescului, oameni-idei (Teodor Diamant, Ion Câmpineanu, Nicu
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Maria Holban și L. Demény, Originalul și traducerea latină a „Diplomei lui Petru I“, dată lui Dimitrie Cantemir, cuprinzând condițiile tratatului moldo-rus din 1711, în „Revista de Istorie“, nr. 5, 1973, p. 1067 și urm. cu acel meșteșug au luat moscalii cetatea Riga de la șvezi“; adică, o adevărată armă chimică (s. Ven. C.)20. Campania de la Prut încheia, însă, nu numai o fază din evoluția Marelui Război Nordic, ci și din evoluția statutului juridic al Principatelor Române, cea din urmă fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Cuza“, 1996, p. 127. care s-au abătut asupra Moldovei a fost Carol al XII-lea și în viziunea altui cronicar, Axinte Uricariul. Deoarece, el a venit „în protecția turcilor“ și a produs multă „vrajbă între turci și între moscali“28. El se făcea vinovat îndeosebi de transformarea de către turci a cetății Hotin în raia, o măsură care „ca o rană țărei, multă slăbiciune și scădere i-au făcut“ (s. Ven. C.)29. El s-a dovedit a fi, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în lupta de la Stănilești (tablou amplu, contemplat parcă de pe o înălțime) este comprimat într-o frază care adună toate erorile comise pentru a le transforma într-o imagine cu trăsături de prăbușire apocaliptică: „În cea mai după urmă însă, văzând moscalii mulțimea turcilor și strâmtoarea locului unde ei erau tăbărâți și flămânzia, atât a cailor, cât și a lor, dă vreme ce caii ajunsese dă-și mânca coadele și coamele și rodea polocoșurile după la cară, și într-o parte le
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
caii ajunsese dă-și mânca coadele și coamele și rodea polocoșurile după la cară, și într-o parte le murea caii, într-altă parte slujitorimea, unde să făcuse și putoare foarte groaznică și nesuferită de mortăciuni, care aceste nevoi toate moscalii văzând și pierzarea lor înaintea ochilor având-o, o minune! dân netemerea ceia ce mai înainte dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și tu gândești la fel, dar eu stau și mă întreb cum a rezistat și cum a renăscut de atâtea ori Moldova, care s-a aflat în calea tuturor răutăților. Când nu veneau tătarii în pradă, veneau turcii, porniți împotriva moscalilor, a leșilor sau... “De la Nistru pân-la mare, Vin moscalii de-a călare”... --Îți mai aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă întreb cum a rezistat și cum a renăscut de atâtea ori Moldova, care s-a aflat în calea tuturor răutăților. Când nu veneau tătarii în pradă, veneau turcii, porniți împotriva moscalilor, a leșilor sau... “De la Nistru pân-la mare, Vin moscalii de-a călare”... --Îți mai aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile lor, s-au dus la moscali ca să le slujască lor”. Ba mai mult, spune vodă, “cu podgheaz (unitate de pradă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile lor, s-au dus la moscali ca să le slujască lor”. Ba mai mult, spune vodă, “cu podgheaz (unitate de pradă n.n) împreună cu alții, au vinit asupra noastră să ne gonească. Drept urmare, domnul le-a luat moșiile și le-a dăruit celor ce l-au slujit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca o noajă de lupi într-o turmă de oi... ajungând moldovenii în fruntea obuzului, iar moscalii n-au vrut să le deșchidă părcanele ca să intre înlăuntru în obuz ce le-au făcut semnu de-au purces alăture cu obuzul”. Despre Dumitrașco-vodă spune că: “Domnit-au... țara numai 9 luni în anul 7218 și au ieșit din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
părcanele ca să intre înlăuntru în obuz ce le-au făcut semnu de-au purces alăture cu obuzul”. Despre Dumitrașco-vodă spune că: “Domnit-au... țara numai 9 luni în anul 7218 și au ieșit din Ieși iulie în 16 dzile, iar moscalii au făcut războiul atunce la Stănilești în iulie 11 dzile”. --Mai exact, bătălia de la Stănilești între armata rusă, condusă de Petru cel Mare, ai cărei aliați erau moldovenii, în frunte cu Dimitrie Cantemir, și armata turcă, comandată de Mehmed Baltagi-pașa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Din întâmplările vremurilor ce au venit asupra acestui pământ, aflându-se sfânta Mitropolie foarte stricată din jaful oștilor moschicești, iarăși moschicești, și mai mult și din pricina strămutărei lui Antonie ce au fost mitropolit, carele lăsând eparchia, s-au dus cu moscalii în țara lor și au luat și el cu sine bucatele și altele ce au fost mai rămas a Mitropoliei”. --Și când te gândești că vodă se închina în fața mitropolitului - a îndrăznit să spună frumoasa. --Uite însă că nu scăpăm
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai la asta îmi era
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai la asta îmi era gândul, părinte, și mă întrebam de câte ori or fi jefuit moscalii Moldova. --Apoi ei, ori veneau ca aliați
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai la asta îmi era gândul, părinte, și mă întrebam de câte ori or fi jefuit moscalii Moldova. --Apoi ei, ori veneau ca aliați ori ca dușmani, comportamentul le era același: jaf, foc și distrugeri... Să mergem mai departe însă. --Despre drumul Sărăriei mai aflăm din actul de împărțire către copiii lor a dughenilor ce se află
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
te copleșește; bate, răzbate, străbate - atunci când (de sus, din calidor), cu privirea aburită de duroare, cați Încolo, -spre-Asfințit, unde bănuiești Prutul, râu blăstămat, care-n două ne-a tăiat, despărțind frați de surori, ciuntind grădina de flori - de când procleții de moscali, afurisiții de ruși, păgânii de provoslavnici ne-au sfârtecat Țara, furând jumătate din Moldova, botezând-o Bessarabia... Prea puțin timp și doar În câteva Întâmplări cheie am stat, cu-adevărat, la noi, În calidor (chiar așa: cum să ne vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Iarnă - si dă-i, si luptă-i, vorba lui... - Dac-ar fi fost numai atâta, numai acolo... Când s-a pornit tărăboiul - vorbesc de cel din februarie ’17 - o parte a frontului era În Moldova noastră. Când au auzit Moscalii că s-a mântuit cu boerii, cu burjuii, cu popii, cu țarii și că or să capete pământ... - ...au părăsit tranșeele, ne-au lăsat În fața Nemților cu zeci de kilometri de front descoperit... - Zicem: zeci, fiindcă suntem băieți-buni, dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi plecat... - Uite, n-am plecat când era de plecat... dar, vorba mătale, Moș Iacob: poate că tot răul spre bine, nu? - Las, că nu ne lasă El, Dumnezeu, dom’ țător’, că eu cunosc la ruș’, Îi cunosc de pe vremea moscalilor - s’ oamini șî ei, buni la suflet - da’ cam răi de feliu’ lor... da’ dacă știi cum să-i iei... - Ăștia nu mai sunt ruși, s-au făcut sovietici, nu mai cred În Dumnezeu... - Ba asta nu! Rusu tot rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cum să-i iei... - Ăștia nu mai sunt ruși, s-au făcut sovietici, nu mai cred În Dumnezeu... - Ba asta nu! Rusu tot rus rămâne: zgârii oleacă coaja de savietic, dai de pravoslavnic - ’i cunosc, așa-i conooos’, de pe vremea moscalilor... Rusu-i ca cânele ciobănesc, tre’ să știi cum să-l iei. Că, dacă-l iei cu ghinișoru, atuncea... Ș’ dacă ne dă și Dumnezeu oleacă de mână de-agiutor’, atuncea... Nu știu dacă Dumnezeu Îi va fi dat lui Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Pantelimon: ziua era sală de clasă, noaptea locuință. Sub ruși satul nu a avut patru ziduri care să se cheme școală, cei vreo trei-patru știutori de carte Învățaseră „moldovenește” cu popa (românește, cu litere slavone), rusește cei care fuseseră la moscali. Casa parohială era ocupată, tocmai venise și Dodon, o reparase pentru el și pentru nevoile lui... Dimineața făceam clasele, după amiază, călare pe un cal Închiriat, porneam cu cerutul: la Orhei, la Inspectorat, la mănăstiri, la proprietarii câți mai rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În locul Mănenilor - niște sălbatici care nu Înțeleseseră „gradul superior de civilizație” (după cum explică, azi, istorioveticii, slujbași ai Ministerului Adevărului), civilizatorii ruși au adus de la ei, din civilizatul fund al Rusiei, suflete-de-când-se-știau, suflete din tată-n fiu; apoi ocnași liberați; apoi moscali - veterani ajunși la termenul serviciului militar; În sfârșit, rătăcitori: foști țărani liberi, moldoveni, fugiți din satele lor, date - și prinși; deasemeni: alungați de pe pământurile lor din Sud, de la Gurile Dunării și de pe litoral, unde Rușii „curățaseră” terenul, apoi Îl colonizaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un scutitor de meserie: pentru atâtea ruble Îți tăia cu toporul, pe butuc, taman degetul cu care trebuia să tragi În „vragul” Rusului; pentru atâtea ruble Îți tăia mâna din Încheietură - tot dreapta, se-nțelege, ca să nu te ieie la Moscali; Însă pentru ceva mai multe, cu un pistol, Îți Împușca degetul arătător, strâmba degetul, Îl petrecea peste cel mijlociu și lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
suntem cu toții... - Așa-i, Moș Iacob, cum zici, zice tata. La Întoarcere - dar la reducere: Nu-i așa cum zici, Moș Iacob! Mă tem că, de data asta n-o să mai fim oameni - nici ei, nici noi. Matale-i cunoști pe Moscali, ai gustat oleacă și din Sovietici - dar nu destul. Și-i cunoști numai În retragere - ce-a fost pe-aici, În ’41, c-au pus dinamită și-au pus foc, de-au ars Chișinăul și Orheiul și târgurile toate..., floare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]