728 matches
-
după evaluarea psihologică. Opțional: dozare CDT, screening droguri. ... 5. O.R.L.: a. examen clinic; ... b. audiometrie; ... c. impedanțămetrie/timpanometrie; ... d. examen vestibular. ... Opțional: examen fibroscopic nazofaringolaringian, CT sinusuri, ecografie părți moi. ... 6. Oftalmologie: a. examenul clinic al ochiului și anexelor oculare; ... b. motilitatea oculară; ... c. acuitatea vizuală la distanță (fotopică și mezopică) și la apropiere; ... d. sensibilitatea la contrast; ... e. foriile; ... f. simțul cromatic; ... g. vederea stereoscopică; ... h. autorefractometria fără și cu cicloplegie; ... i. tensiunea intraoculară; ... j. biomicroscopia polului anterior; ... k. examenul fundului
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273796]
-
aptitudine psihiatrică se va lua după evaluarea psihologică. Opțional: dozare CDT, screening droguri. ... 5. O.R.L.: a. examen clinic; ... b. audiometrie. ... Opțional: examen fibroscopic nazofaringolaringian, CT sinusuri, ecografie părți moi. ... 6. Oftalmologie: a. examenul clinic al ochiului și anexelor oculare; ... b. motilitatea oculară; ... c. acuitatea vizuală la distanță și la apropiere (cu eventuală corecție optică); ... d. foriile - cu excepția subgrupei IVc; ... e. sensibilitatea la contrast - cu excepția subgrupei IVc; ... f. simțul cromatic; ... g. vederea stereoscopică - cu excepția subgrupei IVc; ... h. autorefractometria fără
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273796]
-
E05 Hiperfuncția tiroidiană Hipertiroidia subclinică Boala Graves- Basedow Guşa multinodulară toxică Adenomul toxic tiroidian Tiroidite Deficienţă funcţională uşoară, incapacitate adaptativă 20-49% Semne clinice : forme clinice cu (tireotoxicoză moderată/ ușoară, evoluţie lentă, oftalmopatie Graves formă uşoară - retracţie palpebrală, lagoftalmie,fără tulburări de motilitate oculară. Investigaţii :determinări hormonale TSH și fT4 şi metabolice uşor modificate, TRAb (anticorpi antireceptor de TSH), ecografia tiroidiană ±modificări morfologice, examinare oftalmologică: exoftalmometrie, ex fund de ochi (FO), motilitate oculară, investigații cardiovasculare ( deficiență funcțională ușoară conform criteriilor) Fără limitarea activităţilor
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
evoluţie lentă, oftalmopatie Graves formă uşoară - retracţie palpebrală, lagoftalmie,fără tulburări de motilitate oculară. Investigaţii :determinări hormonale TSH și fT4 şi metabolice uşor modificate, TRAb (anticorpi antireceptor de TSH), ecografia tiroidiană ±modificări morfologice, examinare oftalmologică: exoftalmometrie, ex fund de ochi (FO), motilitate oculară, investigații cardiovasculare ( deficiență funcțională ușoară conform criteriilor) Fără limitarea activităţilor : pot efectua activităţi profesionale organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi în grup, corespunzătoare lucrului cu normă întreagă. Fără restricţii de participare la
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
Pot fi necesare servicii de educaţie şi formare, consiliere vocaţională şi de angajare în muncă. Deficienţă funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69% Semne clinice: forme clinice de tireotoxicoxă cu visceralizare (cardio-vasculară: tulburări paroxistice de ritm recurente, oftalmopatie Graves moderată –tulburări de motilitate oculară cu diplopie tranzitorie, edem al pleoapei, edem conjunctival, inflamaţia carunculei, exoftalmie. Investigaţii: modificări variate hormonale (fT4,TSH) şi metabolice (în funcţie de eficacitatea terapiei hormonale), TRAb (anticorpi antireceptor de TSH) se corelează cu gradul hipertiroidiei și severitatea oftalmopatiei Graves, ecografia
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
carunculei, exoftalmie. Investigaţii: modificări variate hormonale (fT4,TSH) şi metabolice (în funcţie de eficacitatea terapiei hormonale), TRAb (anticorpi antireceptor de TSH) se corelează cu gradul hipertiroidiei și severitatea oftalmopatiei Graves, ecografia tiroidiană-modificări morfologice, examen oftalmologic: exoftalmometrie, ex fund de ochi(FO), motilitate oculară afectată, investigații cardiovasculare (deficiența funcțională medie conform capitolelor respective). Limitarea moderată a activităţilor fizice:pot efectua activităţi fizice ușoare, pot efectua activităţi profesionale uşoare, fără solicitare vizuală, organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
de cîmp vizual) Investigaţii: modificări variate hormonale(fT4,TSH) şi metabolice (în funcţie de eficacitatea terapiei hormonale), TRAb(anticorpi antireceptor de TSH) se corelează cu gradul hipertiroidiei și severitatea oftalmopatiei Graves, ecografia tiroidiană-modificări morfologice, examen oftalmologic: EXO, ex fund de ochi(FO), motilitate oculară arată modificări,ECG, eccocardiografie. CT/RMN de orbită confirmă modificările muschilor extraoculari, modificări ale investigaţiilor adresate diagnosticului complicaţiilor ( care caracterizează deficiența accentuată la patologia respectivă) Limitarea moderată/severă a activităţilor: pot fi efectuate activităţi fizice ușoare (Anexa 3), nu pot fi efectuate
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
CLASIFICAREA HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE (DUPA HUNT & HESS) **** Grupa 1 Cefalee minima sau absentă Uşoară redoare de ceafă Grupa 2 Sd. meningean Fără deficit neurologic cu excepţia paraliziilor de nervi cranieni (+/-) Grupa 3 Sd. meningean Deficit focal minor (căi lungi: deficit de motilitate, sensibilitate, afazie), +/- paralizii de nervi cranieni Tulburări de conştienţă (somnolenţă, confuzie) Grupa 4 Sd. meningean Focar net (hemiplegie, hemipareză) Suferinţă de trunchi cerebral - crize de decerebrare, tulburări vegetative (bronhoplegie, HTA, hTA) Grupa 5 Comă profundă (aparent depăşită), ventilat mecanic Tulburări
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
la vârste tinere Cardiomiopatie diltatativă HTA cu debut precoce, instalarea sa ajută la dg diferențial cu FPLD2’ Cardiomiopatie hipertrofică, BCI HTA NA Hipotensiune ortostatică simptomatică Hipertensiune pulmonară Steatoză ↑↑ ↑↑ ↑↑ ↑↑ ↑↑ ↑↑ Afectare tract digestiv Risc de pancreatită NU NU NU NU Pancreatită Creșterea motilității tractului digestiv Vărsături ciclice Afectare intelectuală/neurologică NU NU NU NU NU NU Sindrom neurodegenerativ Spasticitate membre inferioare cu debut tardiv, ataxie Funcție reproductivă Nu s-a descries fenotip de SOPC Risc de SOPC si infertilitate Risc de avorturi spontane, diabet
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
din măduva spinării și din nervii periferici. O carență de vitamina E poate duce la o degenerescență neuromusculară progresivă și ireversibilă dacă nu este tratată în cel mai scurt timp (Sokal, 1989). Dimpotrivă, s-a dovedit că unele tulburări de motilitate (capacitatea de mișcare) sunt atenuate prin consumul de antioxidanți 47. Un studiu în dublu orb a arătat chiar că acest consum de vitamina E a diminuat cu aproape 50% mișcările involuntare anormale. Aceste rezultate l-au încurajat pe Folstein (1991
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Durerea neuropatică, teren de studiu al neurologiei, este polimorfă atât ca etiologie cât și ca aspect. Forme clinice ale durerii neuropatice: - Neurologia (nevralgia) provocată de trauma/iritarea unui nerv periferic, tradusă prin dureri în teritoriul unui singur nerv ± tulburări de motilitate ale mușchilor inervați de acesta; - Distezia - se manifestă ca o senzație spontană de arsura/durere într-o anumită regiune; -Hiperalgezia - se manifestă ca un răspuns exagerat la stimuli nocivi; -Hiperastezia - este un răspuns exagerat la atingere; -Allodinia - perceperea unui stimul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
După criterii structurale se descriu patru clase de filamente: microfilamente (implicate în menținerea arhitecturii celulare), filamente intermediare (cu rol de ancorare a unor proteine membranare) filamentele groase de miozină și microtubulii (formați din tubulină și implicați în menținerea formei celulare, motilitatea cililor și flagelilor, în transportul vezicular și în formarea și funcționarea fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei, care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de grame de apă. Ca urmare, umpluturile de proteoglicani sunt esențiale în restricționarea fluxului de apă, limitarea difuziei solviților (mai des a macromoleculelor) și în împiedicarea extinderii microorganismelor. Pe lângă funcțiile mecanice, proteoglicanii pot produce adeziunea celulelor și le pot influența motilitatea. Syndecanul limfocitar fixează celulele migrate în ganglionii limfatici, decorina și fibromodulina reglează asamblarea fibrilelor de colagen, syndecanul și glipicanul acționează ca și co-receptori pentru factorii de creștere. Glicoproteinele de adeziune Sunt moleculele ce realizează „cleiul” intercelular. Dintre acestea, două sunt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
același tip au o adeziune mai mare una cu alta ( în interiorul unui țesut). Fenomenul se numește adeziune homofilă și este Ca2+-dependentă. Celulele diferite se pot lega și ele între ele, dar adeziunea va fi întotdeauna mai redusă (adeziuni heterofile). Motilitatea celulară este dependentă de expresia selectivă și tranzitorie a CAM, ce permite migrația leucocitelor, a fibroblastelor, a macrofagelor și a altor celule mobile cu deplasare amoeboidă. Moleculele de adeziune interacționează și cu proteinele citoscheletice, pentru a permite modificările de formă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celule mobile cu deplasare amoeboidă. Moleculele de adeziune interacționează și cu proteinele citoscheletice, pentru a permite modificările de formă și dimensiune necesare pentru mișcarea celulelor. Moleculele de adeziune pot acționa ca liganzi pentru diverși receptori, declanșând inhibiția de contact, secreția, motilitatea și o gamă largă de alte manifestări celulare, deci funcționează și ca transportor de informație. Familia ICAM (imunoglobulin-CAM) conține sute de proteine de adeziune ce variază de la unul la 7 domenii transmembranare. Sunt proteine exprimate de celulele cu competență imună
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ocular (iris, mușchi ciliar). 7.3.1. Clasificare și organizare tisulară Mușchiul neted are structură și funcții diferite mușchiului scheletic; nu prezintă aspectul striat caracteristic acestuia. Acești mușchi nu se inseră pe oase, iar forța dezvoltată sau scurtarea acestora asigură motilitatea organelor interne. Mușchii netezi se clasifică în viscerali (unitari) și multiunitari, după sincițialitate și caracterele joncțiunii neuromusculare. Mușchiul neted unitar formează sinciții funcționale (masă citoplasmatică rezultată din unirea mai multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși de digestie gastrică; acesta ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]