19,563 matches
-
că-i va lansa și îi va încuraja pe tineri și până la un punct toți se țin de cuvânt: unii îi consumă ca pe semințe, își fac treaba și scuipă cojile, alții le acordă o autonomie nelimitată - fie ea și motivată prin argumente estetice - alterând până la anulare fie profilul, fie prestigiul instituției. Asigurarea unui spațiu de respirație curat pentru tinerele talente nu este un gest filantropic, este, sau ar trebui să fie, colecția gesturilor și măsurilor asigurând ecologia sistemului. Faptul că
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
a identifica lumea imaginară a lui Dimitrie Stelaru în realitatea imediată, chiar în discuțiile contradictorii purtate pe marginea faptelor recognoscibile și încărcătura esențial poetică a ansamblului. Studiile lui Nicolae Rotund și Victor Corcheș excelează, cel dintâi în analize și descrieri, motivate pe nevoia de a se vedea capacitatea scriitorului în realizarea de construcții închegate, cel de-al doilea pe evaluarea datelor istorico-literare și critice, de ale căror constrângeri ține seama pasionat pentru a pune în valoare concretețea, exprimarea directă, raportate mereu
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Feraru formulează multiplu prezența Izabelei Sadoveanu în lumea literelor române. Prefața ca și componentele celor două volume ale ediției oferă, pe lângă textele ca atare, realitatea unei biografii spirituale, fiind implicat aici portretul și autoportretul singular al scriitoarei. Nota asupra ediției motivează eliminarea din sumar a volumului Impresii literare din 1908 și a alcătuirii volumelor prin selectare, ceea ce nu înseamnă că textele sunt pierdute. Ele sunt incluse în notele finale, semnalate doar sau reproduse integral ori parțial. Margareta Feraru precizează că selectarea
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
20 de pagini intitulat Addenda, care instrumentează cu două cazuri concrete - donquijotești - cel de-al doilea eseu are, de altfel, autentice virtuți literare. Ulterior, tonul autorului va deveni preponderent teoretic - precum în eseul Nietzsche și Marx, în finalul căruia își motivează interesul pentru cei doi autori �recuperați" și maltratați ideologic de către național-socialiști, respectiv de către comuniști - precum și resorturile personale ale demersului său: "în ceea ce mă privește, m-am ocupat și de Marx, și de Nietzsche, pe măsura puterilor mele, înainte ca și
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
volumului I cu care debutează vasta lucrare, Ion Bălu, cunoscând schița proiectului de ediție, trasat de G. Călinescu în perioada gândirii asupra unei eventuale construcții, marcată de apropierea sfârșitului și neliniștea suferinței, nu este receptiv la formula "ediției de autor", motivându-și poziția, ca fiind determinată de "amestecul genurilor" și "încălcarea cronologiei". Este și motivarea neaplicării, în cazul lui G. Călinescu, a criteriului versiunii ultime din viața autorului, tocmai pentru a nu pierde măcar o dată din vedere intervențiile de conjunctură, păstrate
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
-i studieze, în ciuda arhivei risipite și a greutăților întâmpinate. Dumitru Furtună ( 26 februarie 1890-15 ianuarie 1965) a fost teolog, folclorist, pedagog. Activitatea lui a fost pusă, cu o frenezie aproape exhaustivă, în slujba cultului autorului Amintirilor din copilărie. Semnatarul scrisorii motivează reeditarea din 2002 a aceleași cărți "modestă azi", apărute în 1990, cu toate omisiunile unui context de referiri care au avut de experimentat lecția pervertirii prea plinului istoric, a ștrangulării sau a anulării lui. Profesorul Macarie se concentrează asupra a
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
afirmația lui Dumitru Furtună, precum că scriitorul nu s-ar fi prezentat la tribunalul unde i se ancheta mult dezbătutul caz al diaconiei lui. "Nu vine", este concluzia lui Dumitru Furtună, ignorând evident acest document prețios. După cum, și G. Călinescu, motivat de aceeași necunoaștere, surprinzătoare pentru cine s-a familiarizat cu pasiunea lui de a răscoli arhivele, se mulțumește în a prelua afirmația celui de atâtea ori citat pentru valoarea sa de documentarist, scriind în monografia sa: "Dar la 11 septembrie
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
pe care l-a decantat cu greutate în momentul rescrierii. Repet, cartea nu se încadrează în cele mai stricte canoane estetice iar literaritatea nu cred să fi fost scopul ei. Mărturia sau mărturisirea, aproape în sens creștin, îmi apar a motiva acest enorm tablou de război. Merrill se întâlnește cu persoane importante, stă de vorbă ce Radovan Karadzic și îi face acestuia un portret sumar, dar suficient de șocant: fost psihiatru, specializat în paranoia, poet veleitar și mediocru, cel care avea
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
enumerativă de ziare la care a publicat Lucrezzia Karnabatt se sprijină, cu noimă, pe un ultim titlu, " Sub ochii femeii", revistă scoasă chiar de scriitoarea în discuție. În punctul de cumpănă al medalionului, Florin Faifer se repliază, spre a-și motiva prevenitor-ironic cea de a doua parte a prezentării, o veritabilă badinerie. El scrie: "O prozatoare talentată șMacedonski o spuseseț, dar de care câtă lume, astăzi, are habar? Ca pe atâția alții, măcinișul timpului nu a cruțat-o nici pe Lucrezzia
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
din pricina asta, expresivitatea costumelor pălește. Multe din scenele de grup, felul în care sînt asamblate, tempoul lor au ceva din limbajul cinematografic. Chiar dacă interpretările au și stîngăciile începutului, se cîștigă în spectacol ceva foarte important, și anume, pofta de joc, motivată de propunerile și solicitările punctuale ale regizorului Laurian Oniga. Nu pot să nu-i remarc pe Adina Stan (Checca), pe Monica Ciută (Lucietta), pe Ilie Iordan (Isidoro), pe Ana Pasti (Orsetta). Sînt principalii generatori de energii, de rigoare și haz
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
una a fost "cererea" și alta "oferta"!). Cu atât mai bine, cazul este clasat, își vor fi zis unii. (Altfel, firește, oamenii nu pot veni oricum, nu s-au organizat suficiente acțiuni culturale, de ținută, în Basarabia, pentru a-i motiva pe scriitorii de valoare români să dea curs unor invitații. "Ocaziile", de regulă, promiteau un chef pe cinste la Uniunea Scriitorilor și cam atât). În absența autorilor, e drept, au traversat Prutul, uneori, cărțile lor: Dimineața pierdută, Don Quijote în Est
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
Dacă așa ceva ar fi posibil, ospiciile ar fi o perfectă pepinieră de ";oameni mari" și de ";salvatori ai nației". Un dictator e întotdeauna produsul unui sistem și al unui moment politic. Nici una din calitățile individuale ale lui Adrian Năstase nu motivează, în sine, pozițiile acaparate în ultimii ani. El a gestionat, însă, în folos propriu mai multe conjuncturi, știind să mimeze supușenia față de veritabilul cap al partidului, Ion Ilici Iliescu. O supușenie fără de care n-ar fi ajuns nicăieri. Acolo unde
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
e bolnav!" Mi-am adus aminte de acest "diagnostic", explicat de prietenul meu prin regimul inuman, de exterminare lentă dar constantă, la care am fost supuși cu toții sub comunism, urmărind febrilitatea argumentelor, unele mai bolnave decât altele, prin care guvernanții motivau reducerea paturilor din spitale. Conform directivei năstăsiote suntem o nație de bolnavi închipuiți. Conform realității - o țară de sănătoși închipuiți. Trebuie să fii mare ticălos pentru a-ți motiva neputința administrativă dând vina pe românii care, chipurile, ar prefera să
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
urmărind febrilitatea argumentelor, unele mai bolnave decât altele, prin care guvernanții motivau reducerea paturilor din spitale. Conform directivei năstăsiote suntem o nație de bolnavi închipuiți. Conform realității - o țară de sănătoși închipuiți. Trebuie să fii mare ticălos pentru a-ți motiva neputința administrativă dând vina pe românii care, chipurile, ar prefera să stea în spitale pentru că e mai ieftin decât acasă! Bine-bine, dar un spital nu e sala de așteptare a gării din Cucuieți. Nu poți intra cu desaga în spinare
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
aibă mai încolo dependențele sale, pr. «cartea nașterei lui Is. Chr., fiului lui David, fiului lui Abraam», cu șeasă genetivi de dependență, cu aposite cu tot" (în Opere, II, 1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa să fie și el pus asemenea în genetiv, pr. (...) facerea semnului crucei; verdeața ierbei cîmpilor; frumusețile florilor plantelor etc., și așa mai
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
temă", o serie de circumstanțe agravează situația destul de banală de concurență între un calc și un împrumut: în română există deja cuvinte perfect apte pentru a exprima semnificația (doar aparent nouă); sensurile existente ale termenului modificat prin calc (topică) nu motivează suficient adaosul, putînd chiar produce confuzii. Substantivul topică este cuprins în dicționarele noastre generale cu două sensuri, dintre care unul - cel specific terminologiei gramaticale românești ("ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază", DEX) - e curent; circulația destul de largă
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
să apară până în 1960. Despre istoricul și semnificația ei, despre valoarea ulterior stabilită a revistei, datele cele mai îndreptățite a fi luate în considerare le oferă inițiatorii, invitați în ediția critică de față a publicației să-i evoce epoca, să motiveze accentul moral cu valoare de simbol al gestului lor constructiv prin însăși natura experienței fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
de ani, această operă fundamentală a culturii românești apare așa cum a gândit-o autorul, adică neciopârțită de cenzura comunistă." După cum am mai arătat, ediția din 2002 reproduce pe cea din 1938. În Addenda I sunt specificate modificările lui G. Călinescu motivate științific, stilistic, politic, în paranteze drepte. Se insistă asupra faptului că tăieturile lui G. Călinescu din 1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze, decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
Franța, ulterior, și pentru totdeauna, În USA. De acum Încolo, În aceeași ființă sălășluiesc armonios savantul (gândind și scriind În limbile franceză și engleză), cu scriitorul de limbă română. În câteva interviuri oferite unor reviste franceze și românești, Mircea Eliade motiva admirabil puterea de seducție pe care o are lexicul limbii În care s-a născut, propunându-i parcă instinctiv, revelatoriu, nuanțele adecvate În comunicarea așteptată. Noi vedem aici atât Înzestrare genetică, precum și cultivarea meticuloasă, trudnică a gândului despărțitor pentru a
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
în Țiganiada sau Trei viteji". Ion Istrate face și o minuțioasă analiză a particularităților lingvistice ajungând la concluzia că acestea nu pot fi atribuite unui grup, ci unui singur autor. Cercetătorii care au respins paternitatea scriitorului ardelean au făcut-o motivând exclusiv prin realizarea artistică precară a piesei. Deși recunoaște că multe aspecte "amintesc de aproape Țiganiada", Lucia Protopopescu crede că, totuși, piesa ar fi fost scrisă în colaborare, părere împărtășită și de Elvira Sorohan. Ioana Em. Petrescu însă, invocând "calitatea
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
de bărbăție merge mână în mână cu șmecheria serviciilor de protecție și pază se vede cu ochiul liber. Discretul șantaj al S.P.P.-ului nu e o invenție românească. Pretutindeni, serviciile de acest tip au dezvoltat tehnici supersofisticate de a-și motiva salariile imense și alte beneficii colaterale. Adevărul e că ele n-au preîntâmpinat niciodată nimic: de la asasinarea lui Kennedy (ca să dau exemplul favorit al lui Ion Iliescu) până la atacul împotriva lui World Trade Center, cine a dorit cu orice preț
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar materia și tonul cromatic s-au convertit în semn imponderabil și în urmă crepusculară. Cele două categorii de lucrări, cel puțin pînă la plecarea sa la Roma, identificate astfel în funcție de suport, determină și motivează diferit atitudinea și intervenția pictorului. Pînza, a cărei materialitate este mai puțin fermă și a cărei configurație este fluidă și instabilă, determină o intervenție decisă, mai apropiată de picturalitatea consacrată prin practica tradițională. Pasta se așază cu o anumită densitate
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
personaj, în fiecare obiect, în fiecare gest. Decorul meu răspundea intuițiilor lui Pintilie, venea să împlinească proiectul lui de a construi o satiră neiertătoare la adresa prostiei.” Mi se mai pare semnificativ și faptul că profesorul Valeriu Moisescu a reușit să motiveze și cîțiva tineri pentru o zonă neglijată, ca să nu spun chiar abandonată, cercetarea. Colecția despre care vă vorbeam este editată de Centrul de Studii și Experimente Teatrale Crin Teodorescu, Catedra de Regie Teatru, Scenografie și Coregrafie din Universitatea Națională de
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
al imaginilor este transformarea în lumea contemporană a tipurilor de imagini, în special în era electronicului. Acest tumult de imagini noi stîrnește un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul; actualitatea chestiunii imaginii este într-adevăr motivată de înmulțirea de noi suporturi și de noi folosiri ale ei. M. C. Sînteți, de asemenea, autorul unui sintetic și foarte edificator volum despre imaginație. Ați putea să definiți în cîteva rînduri pentru cititorii unei reviste literare ca aceasta imaginația
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Și pe inamic îl demoralizezi prin diversiuni, dezbinare, știri false, intoxicare, panică, alarme perpetue, trupe de comando în uniforma dușmanului, bruiaj electronic. Îl demoralizezi, îl dezorientezi, dar nu îl nimicești cu totul, căci ai nevoie de el pentru a-ți motiva prezența și leafa și pentru a te legitima”. Mă tem că nici asemenea propoziții proiectate pe un trecut cu atît mai primejdios cu cît proba mai multe manevre ingenioase nu și-au pierdut complet actualitatea. Clivajul dintre creație și oficialitate
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]