KorAP: Find »[drukola/base=motrică & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...177 >

4,425 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_530

intervenție pedagogică în acest sens și anume: de acțiune → caz în care se indică elevului ceea ce trebuie să facă, cum să înceapă acțiunea pentru a-și favoriza reușita în îndeplinirea sarcinii motrice; delimitarea scopului pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice → în așa fel încât elevul să conștientizeze finalitatea așteptată; oferirea unor repere pertinente de execuție → în vederea focalizării atenției elevului pe semnalele externe și interne fără de care rezolvarea situației problemă n-ar fi posibilă sau ar deveni riscantă. Gestionarea acestor maniere

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
privind progresivitatea intervenției pedagogice, după angajarea elevului în activitate (după înțelegerea sarcinii care i s-a solicitat): dacă răspunsul motric este pozitiv, se recomandă neintervenția profesorului pentru a-i permite elevului să repete de mai multe ori situația de învățare motrică rezolvată inițial, astfel încât să poată trăi satisfacția reușitei; dacă răspunsul este negativ, după ce s-a epuizat registrul suplimentar de îndrumări care conturează scopul pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice, profesorul trebuie să-i ofere elevului reperele pertinente ale acționărilor

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
elevului să repete de mai multe ori situația de învățare motrică rezolvată inițial, astfel încât să poată trăi satisfacția reușitei; dacă răspunsul este negativ, după ce s-a epuizat registrul suplimentar de îndrumări care conturează scopul pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice, profesorul trebuie să-i ofere elevului reperele pertinente ale acționărilor ulterioare; dacă se constată că după această intervenție răspunsul motric este pozitiv, atunci elevul va fi lăsat să exerseze în continuare - în mod autonom iar progresul în învățare va deveni

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
însă răspunsul este din nou negativ, i se vor oferi elevului toate datele care converg spre rezolvarea problemei, integrând aici din nou și scopul pentru care s-a solicitat sarcina respectivă. Acordarea (dezvăluirea) de către profesor a reperelor principale de execuție motrică raportate la o sarcină motrică dată, determină - progresiv apariția la elev a sentimentului de încredere, prin faptul că el va adopta un comportament activ necesar pentru a le putea identifica și în final, pentru a putea rezolva situația de învățare

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
negativ, i se vor oferi elevului toate datele care converg spre rezolvarea problemei, integrând aici din nou și scopul pentru care s-a solicitat sarcina respectivă. Acordarea (dezvăluirea) de către profesor a reperelor principale de execuție motrică raportate la o sarcină motrică dată, determină - progresiv apariția la elev a sentimentului de încredere, prin faptul că el va adopta un comportament activ necesar pentru a le putea identifica și în final, pentru a putea rezolva situația de învățare cerută. Trebuie precizat însă că

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
că el va adopta un comportament activ necesar pentru a le putea identifica și în final, pentru a putea rezolva situația de învățare cerută. Trebuie precizat însă că, în această strategie de intervenție pedagogică, elevul va primi reperele de execuție motrică într-o succesiune logică, în așa fel încât să-și consolideze permanent încrederea în forțele proprii. Dacă cadrul didactic ar dezvălui dintr-o dată toate recomandările de execuție, evident că am asista la scădea participării active a elevului la îndeplinirea sarcinii

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
într-o succesiune logică, în așa fel încât să-și consolideze permanent încrederea în forțele proprii. Dacă cadrul didactic ar dezvălui dintr-o dată toate recomandările de execuție, evident că am asista la scădea participării active a elevului la îndeplinirea sarcinii motrice trasate. De asemenea, trebuie menționat și faptul că în momentul în care elevul pierde logica de manipulare a reperelor, el intră în impas și profesorul va fi nevoit să-l susțină prin acordarea altor repere care îi vor da subiectului

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
menționat și faptul că în momentul în care elevul pierde logica de manipulare a reperelor, el intră în impas și profesorul va fi nevoit să-l susțină prin acordarea altor repere care îi vor da subiectului câștig în siguranța manifestării motrice. Depinde așadar, de măiestria pedagogică a fiecărui specialist în a găsi cele mai pertinente repere motrice și de a le gestiona corect (din punct de vedere temporal și situațional), astfel încât acțiunea de învățare a elevului să se poată continua într-

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
intră în impas și profesorul va fi nevoit să-l susțină prin acordarea altor repere care îi vor da subiectului câștig în siguranța manifestării motrice. Depinde așadar, de măiestria pedagogică a fiecărui specialist în a găsi cele mai pertinente repere motrice și de a le gestiona corect (din punct de vedere temporal și situațional), astfel încât acțiunea de învățare a elevului să se poată continua într-un mod interactiv. Identificarea reperelor și dezvăluirea lor se raportează la cerințele de execuție care converg

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
posibilitatea dezvoltării siguranței gestuale o constituie atitudinea elevului față de procesul de predare-învățare, ca de exemplu: atitudinea care ridică probleme, care se întoarce spre reflecție, spre căutare de repere sau spre cooperare. Această ultimă caracteristică atitudinală pare esențială în majoritatea activităților motrice dirijate, chiar și în cadrul comportamentelor manifestate în ramurile / probele sportive individuale, unde deși subiectul răspunde motric doar pe baza propriilor raționamente, el este integrat într-o structură competițională la care iau parte și alți colegi, transformați pe moment în parteneri

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
îl reprezintă motricitatea și transferurile sale ipotetice în diverse situații cotidiene (Adams, 1992). Concluzii termenii de rigurozitate, promptitudine, decizie, reflex, adecvare etc., sunt componente prin care se gestionează în mod eficient motricitatea umană; dorința tânărului, a adultului etc., de explorare motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații cotidiene imprevizibile, își are originea în centrul structurii sentimentului de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
sale ipotetice în diverse situații cotidiene (Adams, 1992). Concluzii termenii de rigurozitate, promptitudine, decizie, reflex, adecvare etc., sunt componente prin care se gestionează în mod eficient motricitatea umană; dorința tânărului, a adultului etc., de explorare motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații cotidiene imprevizibile, își are originea în centrul structurii sentimentului de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
motricitatea umană; dorința tânărului, a adultului etc., de explorare motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații cotidiene imprevizibile, își are originea în centrul structurii sentimentului de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin orientarea intenționată, sistematică și continuă a strategiilor didactice și pe direcția acestei componente afective a personalității umane; intervențiile pedagogice implementate în activitatea de predare-învățare, determină progresiv

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
intenționată, sistematică și continuă a strategiilor didactice și pe direcția acestei componente afective a personalității umane; intervențiile pedagogice implementate în activitatea de predare-învățare, determină progresiv conturarea la nivelul elevului a unei atitudini active față de realizarea unui câmp diversificat de acțiuni motrice. Suportul activismului își are originea în sentimentul de încredere, al reușitei incursiunii motrice și el devine, într-un stadiu final, „instrument conceptual” cu o structură relativ stabilă, integrat în sistemul elementelor evolutive ce compun personalitatea umană, acționând pozitiv pe direcția

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
a personalității umane; intervențiile pedagogice implementate în activitatea de predare-învățare, determină progresiv conturarea la nivelul elevului a unei atitudini active față de realizarea unui câmp diversificat de acțiuni motrice. Suportul activismului își are originea în sentimentul de încredere, al reușitei incursiunii motrice și el devine, într-un stadiu final, „instrument conceptual” cu o structură relativ stabilă, integrat în sistemul elementelor evolutive ce compun personalitatea umană, acționând pozitiv pe direcția manifestării autonomiei motrice.

ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
Corola-journal/Journalistic/247_a_524

adultul de mâine,acele conținuturi ale ariei curriculare specifice cu care își va desăvârși educația, pe care le va utiliza pe parcurul întregii vieții, în scopul menținerii sănătății și petrecerii plăcute și utile a timpului liber. 1. Cunoștințele teoretice și motrice obligatorii din programa școlară a ariei curriculare “Educație fizică și sport” pentru ciclurile curriculare “achiziții fundamentale” și “dezvoltare”, formeză elevilor ciclului primar competențe cognitive dacă, procesul intructiv educativ este gestionat de specialistul domeniului, profesorul de educație fizică. 2. Elaborarea și

STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
la toate ciclurile curriculare, pe tot parcursul învățământului preuniversitar.Educatia fizică, alături de celelalte discipline prevăzute în planul de învățământ în vigoare pentru ciclul primar, are un aport considerabil la educarea integrală a individului, inducând numeroase efecte benefice, atât asupra dezvoltării motrice, biologice, cât și psihologice a acestuia. ÎI. Relația dintre obiectivele educației cognitive și obiectivele educației fizice școlare ciclul primar III. Determinarea competențelor cognite ale elevilor la absolvirea ciclului primar, comparație între promoția cu învățător și promoția cu profesor. Investigarea nivelului

STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
ambele variante 12. După încheierea orei de educație fizică ai nevoie de : a) prosop b) tricou de schimb c) de niciunul dintre obiecte. Discuții, interpretare Se observă ușar că Programa școlară formulează și obiective cognitive și în din sfera ne-motrică. Obiectivele cognitive depășesc obiectivul clasic al însușirii cunoștințelor, deoarece prin achizițiile, succesive, în cadrul ciclurilor curriculare, se urmărește dezvoltarea deprinderilor, priceperilor, abilităților, capacităților și competențelor elevilor, pe multiple planuri, determinând: • trecerea de la procesarea primară a informațiilor, la cea abstractă și la

STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
că obiectvele educației fizice sunt generoase, bine formulate la acest ciclu de învățîmant dar cunoștințele dobândite de elevi nu reflectă o activitate orientată pe conștientizarea elevilor privind: morfologia corpului, fiziologia acestuia, cunoștințele teoretice privind modul de organizare al diferitelor activități motrice pe care elevii le tot efectua în timpul liber. Finalitățile la clasa a IV a educației fizice în planul cognitiv, nu sunt la nivelul obictivelor acestei discipline de învățământ și în consecință considerăm că strategia didactica trebuie optimizata la nivelul conținuturilor

STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
Corola-journal/Journalistic/247_a_558

utilizând principii, metode, mijloace și sarcini specifice vârstei pentru obținerea dezideratului propus. Sarcinile cercetării Sarcina principala, constă în a determina pe cale experimentală eficientă metodologiei și metodicii de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Sarcini secundare : Educarea și dezvoltarea calităților motrice necesare înotului. Îmbunătățirea și dezvoltarea calităților motrice conform modelului și procedeelor de înot. Adaptarea mijloacelor la specificitatea biomecanicii înotului. Elaborarea sistemului de acționare: principii, metode, mijloace, probe de control. Sarcinile sunt direcționate către elaborarea unui program de de învățare a

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
vârstei pentru obținerea dezideratului propus. Sarcinile cercetării Sarcina principala, constă în a determina pe cale experimentală eficientă metodologiei și metodicii de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Sarcini secundare : Educarea și dezvoltarea calităților motrice necesare înotului. Îmbunătățirea și dezvoltarea calităților motrice conform modelului și procedeelor de înot. Adaptarea mijloacelor la specificitatea biomecanicii înotului. Elaborarea sistemului de acționare: principii, metode, mijloace, probe de control. Sarcinile sunt direcționate către elaborarea unui program de de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Ipoteza lucrării

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
Corola-journal/Journalistic/247_a_553

psihică prematură. În plus, la vârsta adultă, în stadiile II și III este indicată efectuarea unor activități fizice adaptate, susținute, constante și pentru contracararea pericolului de accentuare a osteoporozei „de vârstă”, dar și pentru menținerea în condiții optime a capacității motrice specifice. În sistematizarea stadiilor am plecat de la punctul de vedere al autorilor A. Dragnea și A. Bota (1999) care împart vârsta adultă (40-65) ani în trei substadii: „adult I (35-45 ani), adult II (45-55 ani) și adult tardiv (55-65 ani

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Corola-journal/Journalistic/247_a_535

a le realiza, la țările cuprinse în prezentul studiu, se regăsesc la finalul lucrării. Concluzii În țara noastră, prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmărite cu precădere: întărirea stării de sănătate a copiilor, dezvoltarea fizică armonioasă a acestora, dezvoltarea capacităților psiho motrice și educarea unor trăsături de comportament favorabile activităților desfășurate în echipe. Conținuturile învățării prezentate asigură realizarea tuturor obiectivelor, solicitând cadrului didactic să le selecteze pe acelea care pot fi utilizate în condițiile concrete în care își desfășoară activitatea. Aceste conținuturi

STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
educative și pentru a garanta o formare completă și echilibrată, conținuturile orei de educație fizică se organizează în jurul a două grupuri de competențe. Acestea interacționează în practică: Grupul de competențe proprii educației fizice și sportului, relevând în principal o adaptare motrică eficace a elevului confruntat cu marile categorii de experiențe, cele mai reprezentative din domeniul cultural. Grupul de competențe metodologice și sociale, relevând în principal însușirea metodelor și a instrumentelor necesare pentru practică și de învățarea respectării regulilor și a raporturilor

STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
fizică prezintă mult mai puține obiective. Cu toate acestea, activitatea de educație fizică nu diferă esențial de celelalte două țări. Sunt asigurate toate condițiile pentru educarea celor patru aptitudini psihomotrice de bază, pe de o parte și pentru formarea deprinderilor motrice specifice unor ramuri de sport, pe de altă parte. Ceea ce lipsește din pregătirea alevilor, sunt exercițiile din fotbal și handbal. Totuși, ne simțim datori să menționăm faptul că, in acest caz, profesorul de la școală este cel care își fixează atât

STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]