6,230 matches
-
milion pe oră ca să-și bronzeze cîinele laolaltă cu bipezii care își fac concediul la mare. Cronicarul nu înțelege grija pentru cîini a ziariștilor supărați de această măsură discriminatorie a lui Agathon. De vreme ce există plaje separate pentru nudiști, care nu mușcă, de ce n-ar exista și plaje separate pentru cîini, care n-au nici slip, nici sutien, mai și mușcă și își fac nevoile pe unde îi apucă? Într-un interviu acordat agenției Mediafax, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, anunță o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
grija pentru cîini a ziariștilor supărați de această măsură discriminatorie a lui Agathon. De vreme ce există plaje separate pentru nudiști, care nu mușcă, de ce n-ar exista și plaje separate pentru cîini, care n-au nici slip, nici sutien, mai și mușcă și își fac nevoile pe unde îi apucă? Într-un interviu acordat agenției Mediafax, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, anunță o premieră. Că BNR se va ocupa și de stabilitatea prețurilor din România, nu numai de stabilitatea monedei românești. Pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
în N.A.T.O.), se discută politică, economie, cultură, situația femeii etc. . Găgăuzia fiind, în această lume pe dos, un stat perfect adaptat: o țară străbătută de tunele "cu străzi, cu semafaori, cu intersecții" și catacombe cu "mii di barili di mușcat strategic, pentru un caz di șeva, di război în spațî", cu zăcăminte de piatră ponce care "chiar exploatat la sînge, ș...ț poate asigura combaterea tuturor bătăturilor soldaților din țările N.A.T.O. ", condusă de majoritate, "adică proștii" (pentru că "un prost
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
tatăl lui Gheorghe. Stătea cu baba lui, singuri, dezlipiți de sat, Într-o casă, În gura unei vâlcele, rupt parcă de lume. Acolo, crescuse și Elena. Singură, doar ea și pajiștele de pe dealuri. - Scăpă! Aoleo, scăpă! Păzea, tataie, că te mușcă arătarea!, s-a amuzat ea, care trăia momentul ca pe un spectacol al copilăriei fără de sfârșit. - Hai, bă, moș Gogule, nu vezi că fără dumneata nu suntem buni de nimic? - a glumit și Ghici În timp ce el și celălalt au Încolțit
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
care se Încălțase cu o seară Înainte, la venirea spre casă. S-a rușinat. A pus o clipă capul În pământ, apoi mia zâmbit. - Știi ce? - mi-a șoptit la ureche. - Dacă nu ar fi oamenii ăștia aici, te-aș mușca de vârful nasului și te-aș pupa odată pe ochișorul ăsta drept, acolo, sub aluniță. Să văd ce mai zici? - Nimic..., ce să mai zic?! - Înseamnă că și tu vrei! Hoțule! Am tăcut. - Bine că știu! Și, după aceea, Împărțim
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
originea știrii. Dar trimiși de urgență să cerceteze ce s-a întîmplat, au putu afla că șalupa lui SOV a fost remorcată, că nu se știe unde se află SOV și au început să preseze autoritățile locale. Singurul care a mușcat din știre, fără să o confirme, totuși, a fost procurorul șel al județelor Constanța și Tulcea, Valentin Pavel, care a declarat că se fac cercetări. Dar știrea brută, cu ciocnirea șalupei, cu elicopterul SIE și alte asemenea bazaconii menite să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
cu asprimi inaugurale. Crepusculul mitului edenic se preschimbă, grație acestei developări, într-o stare aurorală. Metamorfozele lumii fenomenale sînt angajate în sensul salvator al schimbării vitale, al fertilității inepuizabile: "Vîntul și iarba sfîșiindu-se,/ ca fiarele sălbatice se ling și se mușcă/ spulberîndu-se peste jnepeni și pietre" (Vîntul și iarba sfîșiindu-se). Un rol semnificativ îl îndeplinește cromatica împrospătată, regeneratoare și energizantă, care preface sumbra imagistică expresionistă într-una stenică, impresionistă: "Daniel, azi îți voi vorbi despre culorile/ grave ale Nordului: negrul cleios
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
meritând reclamă. Vă mai citez, spre convingere, și alte poeme la fel de bune: "în grădinile sfârșitului sunt robinete/ cu holograme senzuale și defecte/ înmugurind din cosmogonice marionete/ ce viețuiesc în seva alternativelor curente,/ baroc cu tehnică uzurpatoare/ nisipul ce un vierme mușcă luceferi din galaxie/ orașele cu pompe și cu extinctoare,/ sărbătoresc văzuta erezie." (Grădinile sfârșitului). În alte poeme balcanismul reciclat de Isarlîc cibernetic și sentimentalismul de baladă curtenească îți oferă imagini de poetese rele și infidele. Sentimentele se țes complicat, declarațiile
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
original de a ieși din închisoare. Nu la noi, ci în Rusia: se organizează concursuri de poezie și de muzică vocală, cîștigătorii fiind premiați cu bani sau diverse obiecte, iar locul întîi fiind grațiat. Din 1000 de deținuți care au mușcat din momeală, 23 au ajuns pe scena unui teatru moscovit plin ochi de familiile polițiștilor deveniți spectatori. Un condamnat pentru jaf armat a fost desemnat cîștigător și eliberat. Alți cîțiva, la fel de buni, se vede, ca poeți sau cantautori, au fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
asta, fără să scoată o vorbă dar grăbindu-l cu gesturi, cu ochii măriți - sau era poate umbra din salon -, abia legănându-și trupul când gâfâia, fiindcă acum era aproape o gâfâială când Mario duse bomboana la gură, gata să muște, dar își cobora mâna și Delia gemea ca și cum în toiul unei plăceri infinite s-ar simți brusc frustrată. Cu mâna liberă strânse ușor bomboana dar fără s-o privească, avea ochii ațintiți asupra Deliei și fața ca de cretă, un
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
el însuși - și e întotdeauna câte o cotitură./ pe urmă îmi pun ochelarii și totul reintră în normal.” Lumea este înțesată de imponderabile care pot să devină, dintr-o clipă în alta, active: „însă pe scară/ pe el l-a mușcat de picior o bizară/ încrengătură de trosnete”. Dacă nu mă înșel, de-a lungul sutelor de pagini, acesta este episodul cel mai brutal: piciorul cuiva (se poate paria că e vorba de cel al eului liric) este mușcat de această
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
l-a mușcat de picior o bizară/ încrengătură de trosnete”. Dacă nu mă înșel, de-a lungul sutelor de pagini, acesta este episodul cel mai brutal: piciorul cuiva (se poate paria că e vorba de cel al eului liric) este mușcat de această înfricoșătoare „încrengătură de trosnete” (serenadă). Totul este abstract, dar întrucâtva reprezentabil, în poemele lui M. Ivănescu. În Lumină iernatică, la o afirmație neliniștitoare a Ei (cândva - nici măcar de actualitate) că eventuala ninsoare din acea zi ar face-o
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
pe când știința nu este în fiecare moment în mâna ta; viața este a ta, o faci, este vie, e ca un ... ca un șarpe pe care-l ții în mână și de care trebuie să te aperi, să nu te muște...” Tabletele din secțiunea finală cuprind frânturi de gânduri, impresii poematice ale autorului, pline de accente idilic-nostalgice, „răzlețite, în ani, prin radioprogramele Radiodifuziunii Române:” „Mi-am ferecat în priviri zâmbetul unei fete și, așa, deodată, totul s-a înfiorat a primăvară
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
nu numai de literatură) l Din Ziua literar| nr. 62, reproducem un plin de haz poem al lui Mihai Ursachi consacrat scriitorului: „Acesta e autorul; el duce pe umăr un crin ca o pușcă/ Astfel înarmat, tot ce există îl mușcă./ Adeseori spune:/ «O, slăbiciune,/ numele tău este artă»/ Fiind deci atît de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai ca a ziarului, fratele său/ care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău.” l Orizontul timișorean pe august e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
acuzat într-o zi de "subminarea puterii muncitorești" în cursul anchetării unei organizații de dreapta, "Pajura". Arestat imediat, fusese condamnat la ani grei de pușcărie. Aici era bătut rău, încât într-o zi, pe când era pălmuit, pândise clipa și îl mușcase pe torționar de un deget, și nu-i mai dăduse drumul multă vreme. Atunci, fostul comisar le atrăsese atenția celor ce îl băteau că e dreptul lui să se apere oricând, dacă-i tratat astfel. Tot de atunci, prin oricare
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
multă vreme. Atunci, fostul comisar le atrăsese atenția celor ce îl băteau că e dreptul lui să se apere oricând, dacă-i tratat astfel. Tot de atunci, prin oricare închisoare trecea, se menționa când venea vorba de el: "Atenție, Duțu mușcă!"... A cunoscut pe toți intelectualii de seamă ai țării închiși în acei ani. A reprodus tot ce auzise în pușcărie, prelegerile ținute, ascultate, transcrise cu o fidelitate dramatică a memoriei, schițând portrete cu o forță a observației de veritabil reporter
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
care mângâie e plină de poftă sau de tandrețe sau de amândouă animalul e cel care știe cum simte mâna fibrele de adevăr cum simt buzele fibrele de adevăr cum simte mirosul înalt de mirodenii al sexului Spre seară te mușc de umăr de poftă din iubire și din plăcere Traducere de Gabriela Melinescu
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e, marele politician român căzuse pe bec, venind numaidecât cu amănunte și aprecieri laudative ascultate de sus de columbian, mușcându-și mustața și care în cele din urmă izbucnise într-un hohot de râs feroce făcând să i se zbârlească aceeași musață vie ca o cârtiță. Păi așa, zisese el, continuând să râdă, dar mai încet, înseamnă că aveți scriitori
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
veterani? Nu-i cățărau ei din ram în ram, în vârful unor mlădioși arbori seculari, scuturându-i, apoi, cu energie? Iar unde copaci nu creșteau, triburi de oameni ai ghețurilor, nu-și aduceau edentatele babe care, oricum, nu mai puteau mușca din halca de morsă, la margini de zare, spre a fi păpate de ursul polar? Ajungea tribului un singur bătrân șamanul care să se opună temperamentalului conducător, când acesta o lua razna, pe calea unor alegeri necugetate sau efectuând prea
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
cu șofran, scoși direct de pe sulurile acelea ca niște falusuri de neam prost, muzică îndrăcită, chestiile astea de in se poartă acum în draci, în oglinjoara unui iepuraș de turtă dulce îmi întrezăresc o clipă copilăria, nici nu știu ce să cred, mușc cu lăcomie din aluatul dulce și năvălește în mine surîsul bunicilor, chipul tînăr al părinților, pasul apăsat și vocea răstită a țiganilor care vin să colecteze cotele și să laude belșugul pe care-l va aduce colectivizarea, muzica se ridică
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El mai are o armă inedită: murgul de patru ani care mușcă din dușmani. Haiducul Pintea, în principiu invulnerabil ca Sigfried, e totuși împușcat cu un glonț magic, din argint, singurul care îi vine de hac. Preda Buzescu și hanul tătar se bat cu spadele care se frîng. După Bolintineanu, tătarul scoate
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
susțineau inflorescența unei buruieni./ întins, în toată splendoarea, în rețeaua anume/ compusă de el./ se deschidea ca o floare a venerii în brațele buruienii.// agresiv arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Mult mai în largul lui este Augustin Cupșa când scapă de obsesia intertextualității și scrie cum crede el de cuviință (finalul din Jurnalul unui cântec de leagăn este remarcabil: "și mă culcam cu plămânii/ cu tot rahatu/ un șobolan mă mușca/ ușurel de picior prin așternut/ țipam timid să nu mă trezesc"). Volumul de debut al lui Augustin Cupșa are de toate, și reușite și eșecuri, șezând sub semnul unei disperări cronice. Dar, spre deosebire de mulți colegi de-ai lui de generație
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
fiarelor sălbatice, pe alții i-a băgat în cuptor; unora le-a desfăcut încheieturile oaselor, pe alții i-a jupuit de vii; pe unii i-a pus pe jăratec cu trupurile pline de sânge, că scânteile ce săreau pe răni mușcau din răni mai crud decât o fiară sălbatică; pentru alții născocea alte cazne mai grozave”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trăit, suntem tulburați, ne necăjim, ne supărăm ca și copiii mici și socotim focul acela tot atât de puternic ca și focul iadului. Pe mucenici însă nu-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca niște oameni de oțel, care ar vedea acestea petrecându se în trupuri străine, stăruiau cu bărbăție și cu curajul cuvenit lor în mărturisirea credinței, rămâneau nezdruncinați de-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]