455 matches
-
așteaptă o stare adâncă. Caii albi și negri, brocarturi, haine de mătase, poleite cu aur și argint stau la porțile raiului, cu speranța că vor intra în starea de grație; poate trebuia să trăiesc în alt veac -. Câtă neputință în mușcata de la geam pe care nimeni nu o atinge decât cu privirea, deși ea arde ca o flacără. Proiect Ce despletire în poemele mele, nu mai sunt cele strânse, în forme abstracte, cizelate în cristale de vers. În trecerea anilor, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
colț se mișcă ceva, în afară de ființa mea și nu o pot vedea, oricâtă lumină s-ar strecura pe sub ușă. Pe balcon zâmbesc florile și scrisorile din cutia de lemn, stă ca un semn, demn, rămas inutil lângă calculator prevestind că mușcata românească a urcat cu mult, peste creste! Celelalte au rămas mici, roase de furnici. Ca praful de zahăr uitat în credențul greu și grav, scârțâind din trupul bolnav. Totul e în declin: pereții au pocnit pe alocuri, ca niște ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
deloc de neglijat, nici nu ți-ai atinge scopul final al acțiunii. Spună ei occidentalii ce-or vrea despre aspectul citadin cenușiu al cartierelor mărginașe ale Bucureștilor, oamenii de pe aleea Muzelor refuză visceral și oarecum înciudat să împodobească fațadele cu mușcate în ghi vece. Așa că ideea de a mai sufoca spațiul și cu elemente decorative interpuse între liniile standard de arhitectură este ratată din start, atitudine de înțeles chiar și numai prin faptul că oamenii sunt pur și simplu sastisiți de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce era la bucătărie de oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și roșii. Fructierele erau pline
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
am aprins lumânări pentru sănătatea celor vii și liniștea celor plecați spre eternitate. Apoi, maica L. ne-a condus către locul de cazare. Ne așteptau căsuțele cu verande din lemn, pe marginea cărora erau așezate, unul lângă altul, ghivece cu mușcate albe, roz, roșii, În marea majoritate. Ce frumusețe! După cum se vede, am ajuns În „grădina raiului!”, spune prietenul meu, ușor ironic, dar și Încântat de Întreaga priveliște. Mult mai surprinși am fost de spațiul de cazare. Camera curată, văruită În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
După o perioadă sufocantă, simțită acut În oraș, era prima seară răcoroasă. M-am acoperit cu pledul peste care am pus și pătura groasă. Luasem cu mine câteva cărți. Am lecturat cât am lecturat, am privit Îndelung pe fereastră la mușcatele care abia se mai conturau sub vălul de Întuneric și apoi m-am culcat. În jurul orei 21.00, sună prietenul meu. „Bună seara, maica Valentina!” Cum te simți? La Început, am fost puțin derutată, ca mai apoi să Înțeleg semnificația
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
revin la realitatea În care am fost aruncată. Înainte de plecare, au apărut doi tineri, fată și băiat, care Îl căutau pe „prea-sfințitul” pentru a le binecuvânta mașina abia cumpărată. I-am rugat să-mi facă câteva poze În veranda cu mușcate a lăcașului, unde am fost cazată. Au ieșit niște poze destul de frumoase, mai ales mușcatele. După ora prânzului, o rugasem pe maica I. să Întrebe turiștii dacă n-au drum spre Pașcani. A apărut o mașină cu număr de București
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și băiat, care Îl căutau pe „prea-sfințitul” pentru a le binecuvânta mașina abia cumpărată. I-am rugat să-mi facă câteva poze În veranda cu mușcate a lăcașului, unde am fost cazată. Au ieșit niște poze destul de frumoase, mai ales mușcatele. După ora prânzului, o rugasem pe maica I. să Întrebe turiștii dacă n-au drum spre Pașcani. A apărut o mașină cu număr de București. Tocmai așezam bagajele În portbagaj, când am zărit-o pe aleea cu trandafiri și pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
l-a mângâiat și la drăgălit dulcineile. Of, și cu milioanele astea, că se adună, și se tot adună, că te doare capul, ținându-le numărul, mai rău decât cu turbatele alea apucate, mereu și mereu, de hachițe, ca niște mușcate de streche, de pe unde pe om nu-l bate soarele! Sărmanul, Blândul Costache al nostru, cel urgisit de soartă! Oneștii Se apropia ora de dragoste - o dragoste pătimașă, bazată numai pe interese personale, în primul rând, și familiare, în al
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
repede decizia să-i spună mamei: Să știi că ție îți seamănă Pruncu'. Numai că tu nu iubeai poze ca el. Tu iubeai florile. Atâta le miroseai, fată scumpă, până le mâncai. Băgai în gură petală cu petală și de mușcată și de begonie și de regina-nopții și de gura-leului și chiar de crini albi-până îți blocai gura și nu mai puteai respira. Nu de flămândă le mâncai pe unele, la început, până să-ți înfunzi gura. Eu te-am crescut
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
piper, nucșoară, cuișoare, scorțișoară și ghimbir din India, tămâie și smirnă din Abisinia. Ce spectacol, ce nobilă activitate! Trecând În pas milimetric de-a lungul unei țâțâni ruginite, caravana s-a pierdut Întâi prin desișul tropical al unui ghiveci de mușcate, prelingându-se apoi pe sub dinții unui pieptene, care le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin deșertul gălbui al peretelui. Și câte pericole nu s-au abătut asupra drumeților! Dedesubtul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lumea aceasta nouă și imensă nu se rostogolea sub pașii lor. Apoi, când sălbăticiunile din Grădina Zoologică s-au emancipat, puteai vedea pantere cățărate pe stâlpii de iluminat, dând cu laba după câte-un porumbel, girafe păscând din ghivecele cu mușcate așezate la etajul Întâi, broaște țestoase parcurgând lent bulevardul și retrăgându-se În buncărul din spinare ori de câte ori vreun elefant cutremura strada cu pasul lui greoi. Câteva luni, În orașul aflat acum la dispoziția animalelor, curentul electric a continuat să circule
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ciudat de durere. Îți las de azi spune Mihai scoțînd portmoneul o invitație pentru mîine seară la teatru: rîndul trei, locurile zece și unsprezece. În ochii fetei, durerea prinde contur adînc iar buzele, gata să șoptească ceva, se apropie, lăsîndu-se mușcate pe rînd între dinții din față. Degetele ei, desfăcute puțin, tremurînd, ating hîrtia, reținînd-o pe loc, gata s-o împingă înapoi. Nu pot merge. Nu cu mine spune Mihai așezînd invitația pe masă, lîngă un dosar cu acte pentru marfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ridicat într-un cot. Vânătăile de pe piept făceau respirația dureroasă. Catherine își coborî ochii spre mine cu o privire îngrijorată, evident preocupată de faptul că aș putea muri. Îmi puse țigara între buze. Am inhalat șovăielnic fumul cu gust de mușcată. Filtrul cald, pătat cu ruj roz, purta în el gustul unic al corpului lui Catherine, o savoare pe care-o uitasem în odoarea saturată de fenol a spitalului. Se întinse după țigară, însă eu m-am agățat de ea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am tras o rafală de spermă în chiloți. „Nu face nimic, mi-am spus, noaptea-i lungă.“ Bon, am început să-i mângâi piciorul, adica laba piciorului, după aia pulpa, genunchiul, coapsa. I-am atins chiloții și a tresărit ca mușcată de șarpe, gemând și urlând: „Ia-mă, Shuoke, hai, fute-mă, te rog, fute-mă, bagă-ți pula-n pizda mea, umple-mă de spermă, te rog, Shuoke“. „Nu încă“, am zis, băgându-mi mâna sub chiloți și mângâindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
sunteți mai pesimistă. Nu, nu în mod special. Problema morții m-a preocupat întotdeauna și cu atât mai mult acum, când mă apropii de ea. Ce să-i faci? Triumfă în sinea ei. Privi la un balcon câteva ghivece cu mușcate. Vor face în curând inflorescențe mari, roșii. Ce spuneau oamenii despre mușcate? Nu, nu spuneau nimic. Era bucuroasă, își regăsise firul, pe care atunci, pe terasa cofetăriei, îl găsise pierdut cu desăvârșire. Era mulțumită să poată înainta milimetru cu milimetru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
preocupat întotdeauna și cu atât mai mult acum, când mă apropii de ea. Ce să-i faci? Triumfă în sinea ei. Privi la un balcon câteva ghivece cu mușcate. Vor face în curând inflorescențe mari, roșii. Ce spuneau oamenii despre mușcate? Nu, nu spuneau nimic. Era bucuroasă, își regăsise firul, pe care atunci, pe terasa cofetăriei, îl găsise pierdut cu desăvârșire. Era mulțumită să poată înainta milimetru cu milimetru, da, să înainteze, fără doar și poate, avea încă tărie și sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
reprezintă adolescența cu vise, cu idealuri, cu planuri pentru viitor, reprezintă maturitatea, severitatea; reprezintă bătrânețea cu flori albe ninse pe la tâmple. Patria este leagănul alb și proaspăt mirositor a viață nouă, este căsuța pierdută în verdeața plopilor din fața ei, cu mușcate roșii înflorite la fereastră, este cântecul mamei plin de dragoste, este lacrima mamei ce-ți cade pe obrajii înferbântați de boală, sau este surâsul cu care te înconjoară ființele dragi. Tot patria este basmul bunicii parcă cântat de vorbele ei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din codul manierelor elegante. Grădina e zăpăcită din cauza mirosului de petunii, de regina nopții și de crăițe, răsădite în amintirea bunicii Leonora. "Nevasta cu mintea bună/ I-e bărbatului cunună", așa-i spunea bunelul. Cînd a murit, au murit toate mușcatele. Odată cu ea au murit toate florile ei. A scăpat doar ghețișoara. I-am dus-o la cimitir. Bunica Leonora a făcut parte din familia albinelor. Șichy e o setteriță elegantă și inteligentă, Liselle o lebădă. Eu? Tano și-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gospodine, în capoate de muselină, diftină sau mătase, imprimate cu trandafiri de-un roșu crâncen pe un fond verde-brotac, burlane, gaziere, lămpi de masă, numărul cinci sau unsprezece, sobe-cizmă, sobe de rumeguș, de motorină, cornize de toate mărimile, glastre cu mușcatele copilăriei, pantofi cu șiret, cu perie și cremă la cutie, marca Eg-gii Timișoara, cutii cu placheuri și ținte de lemn sau de fier, sifoane din sticlă verde protejate cu plase de sârmă, țigle din cărămidă arsă pentru orice fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
viziune satirică simplistă asupra relațiilor intime dintre bărbați și femei. Iată, de exemplu, cum își reprezintă ea seducerea șefului unei instituții de către o liftieră. Întâi, portretul liftierei, pe nume Lia: „Dogorea toată. Veșnic era roșie, roșie în obraji, ca o mușcată și te scormonea cu ochii mici și negri din care parcă ieșeau flăcări. Dacă atingea pe câte un bărbat, așa, din greșeală - ce ‹ strâmt e liftul ăsta - cu sfârcul cât un degetar, apoi pe acela îl trecea curentul electric până-n
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un crin frunza verde trebuie să fie, petala albă. Eu vreau să pipăi întunericul pe dinăuntru și să mângâi lumina cu bastonul când traversez strada. Dă-mi, Doamne, văzul ochilor stinși în pântecele mamei! Se ruga dimineața, când soarele printre mușcate dădea buzna în casă. Dar cine să audă, dar cum să se audă, când, dincolo de zid, din fiecare zid, țipete de pământ ars, de pământ mlăștinos, sfâșiau timpanele cu chemările lor de asalt? "Hai, trebuie să faci doar un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de pe șine peste stepele caucaziene; urca șarpele în tâmpla stângă, în tâmpla dreaptă munții îl gâdilau pe Dumnezeu la tălpi; cobora șarpele la rădăcina fântânii, secau izvoarele, se stafideau norii. Adormea șarpele într-un mugure de floare, mormânt în tulpina mușcatelor. Este Dragoste! Șarpele încălzit la piept, perpetuu destin biblic. Lași o fereastră deschisă și Adam se va întoarce în propria coastă; bați în cuie fereastra, Adam va putrezi în intenții; însemnat cu pecetea mușcăturii eterne, nu se va întregi niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
umbra. Goliat amenință în fiecare intenție, Goliat crește din stâncă. Toarce iarba munților, răsucește funie groasă și înhamă-l la oiștea Carului Mare! Goliat răsare din florile câmpului. Blestemă tot ce vegetează împotriva firii! Va crește deșert și-n ghiveciul mușcatelor. Nu uita: ai cu tine un coș plin cu pietre! Poți strivi umbra sau poți zidi cetate mai înaltă decât îngenuncherea sfinților. Lovește sau te înalță! Două cetăți creșteau ținându-se de mână. 9. Anii 80. Și ei perseverau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vorbească: Mama este lutul care a lipit casa de grinzile cerului. Noap-tea, ascult în chirpic cum crește grâul, cum se desfundă fântânile în vreme de ploaie, cum pasc oile miriștea arsă de soare. Noaptea, de sub streașină, luna lacrimă la rădăcina mușcatelor, stelele se sting în roua ferestrelor, norii, precum barba bunicului, se pieptănă în oglindă. Toate casele au suflet, puiul bunicii: Mămuța toarce ștergar alb după icoană, tătuța călește fierul, candela mușcă din ascuțișul coasei, coasa obosită doarme într-un mănunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]