493 matches
-
redactor-șef adjunct. Din anul 1997 este, de asemenea, lector la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov. Debut publicistic în România literară. Debutul editorial în 1982 în volumul de grup "Cinci" (alături de Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina și Mariana Marin). Debut individual cu volumul de poezii "Greutatea cernelii pe hîrtie" în 1984, distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România în același an. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990 și membru
Romulus Bucur () [Corola-website/Science/297756_a_299085]
-
în Marea Britanie volumul personal "Ditties" (la editura Small Dancer Press). În 2004 coordonează și supervizează un grup de studenți cu care traduce "Exerciții de stil" de Raymond Queneau, volum care apare la editura Paralela 45. În 2006 participă împreună cu Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Doina Ioanid, Răzvan Țupa, Bogdán Lázló, Fekete Vince, Lázló Noémi, Lövétéi Lázár Lázló și Sántha Attila la un atelier de traducere în Arcuș, în urma căruia apar două volume de poezie "Milionarii timpului. Poeți maghiari contemporani", respectiv "A gyönyör
Romulus Bucur () [Corola-website/Science/297756_a_299085]
-
că somează poeticul să apară, ci cu naturalețea celui pentru care un telefon al iubitei în timp ce scrie echivalează cu apariția ei prin surprindere în odaie”345. Pledoaria pentru îmbrățișarea realului într-o viziune obsedată de autenticitate apare și la Alexandru Mușina. Deși, inițial, nu acceptă termenul postmodernism și propune un altul - antropocentrism (care ar marca trecerea de la mai mult literar, la mai mult existențial), poetul brașovean vorbește, în linii mari, de aceleași lucruri, diferența situându-se mai curând la nivel terminologic
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cărtăresciene se situează, spuneam, pe același palier cu volumele lui Marin Sorescu din seria La Lilieci, cu Un potop de simpatii al lui Petre Stoica sau, din generația ’80, cu Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. de Alexandru Mușina. Nu întâmplător, la scurtă vreme după apariția volumului de debut al lui Cărtărescu, criticul Nicolae Manolescu caracteriza Georgicele în felul următor: „E vorba de douăsprezece scurte poezii, care reconstituie, oarecum în felul lui Petre Stoica din Un potop de simpatii
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Melangolo, Genova, 2002. 151. Merleau-Ponty, Maurice, Phénomenologie de la perception, Éditions Gallimard, Paris, 1993. 152. Moraru, Cristian, Poetica reflectării, Editura Univers, București, 1990. 153. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 154. Mușina, Alexandru, Le postmodernisme aux portes de l’Orient, Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, 1-2, 1995. 155. Mușina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Editura Aula, Brașov, 2004. 156. Negoițescu, Ion, În cunoștință de cauză (texte politice), Editura Dacia, Cluj Napoca, 1990. 157
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Editura Univers, București, 1990. 153. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. 154. Mușina, Alexandru, Le postmodernisme aux portes de l’Orient, Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires, 1-2, 1995. 155. Mușina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Editura Aula, Brașov, 2004. 156. Negoițescu, Ion, În cunoștință de cauză (texte politice), Editura Dacia, Cluj Napoca, 1990. 157. Negoițescu, Ion, Scriitori contemporani, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. 158. Negrici, Eugen, Figura spiritului creator, Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
București, 1974-1976. 4. Antologie de poezie engleză de la începuturi până azi, III-IV, ediție întocmită de Leon Levițchi și Tudor Dorin, prefață și tabel cronologic de Dan Grigorescu, Editura Minerva, București, 1983, 1984. 5. Antologia poeziei generației ’80, alcătuită de Alexandru Mușina, Editura Vlasie, Pitești, 1993. 6. Antologia poeților de azi, I-II, alcătuită de Ion Pillat și Perpessicius, ediție îngrijită, argument, note și fișer bibliografic de Ion Nistor, prefață de Cornelia Pillat, Editura Albatros, București, 2000. 7. Avangarda literară românească, I-
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
228 Mavrodin, Irina, 38(n), 99 (n), 103 (n), 105, 222 Mazilescu, Virgil, 164 McHale, Brian, 4 (n), 7, 59, 60, 95, 222 Michelet, Jules, 26, 27 (n) Minulescu, Ion, 201 Montale, Eugenio, 93, 112, 213, 228 Mușat, Carmen , 222 Mușina, Alexandru, 147, 148 (n), 203, 222 Negoițescu, Ion, 25 (n), 222 Negrici, Eugen, 78(n), 127 (n), 133 (n), 143 (n), 162 (n), 163, 169 (n), 171 (n), 172, 176 (n), 178 (n), 182 (n), 223 Nemoianu, Virgil, 32, 145
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și marginalizat de propria-i pasiune pentru citit, aflat la crâncenă concurență, în inima telespectatorului, cu "foarte senzaționalele" trăiri ale Anei Lesko? Decembrie 2007 Partea a doua Exerciții de admirație liber alese Despre un fair play păgubos Stimate Domnule Alexandru Mușina 1, Vă citesc cu interes și cu plăcere textele din Vatra. Apreciez în ele luciditatea, ca și voința și putința de a nu vă îmbăta cu apă rece. Îmi place mult că vă asumați cinstit idiosincraziile personale, neîncercând să le
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Dar mai este ceva și cu "războiul ăsta cultural": ușurința, voluptatea, cu care unii scriitori români, printre care și dvs., folosesc la adresa confraților, din propriile generații, sau din generațiile anterioare, termeni ca aceia din Scrisorile de la Onești. Mă gândesc, domnule Mușina, că precaritatea culturii noastre și desconsiderarea aculturalilor pentru ea, se explică măcar în parte și prin disprețul acesta neverosimil pentru confrați, al celor care chiar o produc, o cultivă, o întrețin și absența sentimentului că sunt dincolo de orice, un grup
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu citim patruzeci de ani Creanga de aur și Despre lucrurile cu adevărat importante? Sau, eu știu, cărțile lui Caraion, ale lui Petru Dumitriu? După ce că sunt așa de puțini, nici pe aceștia să nu-i citim patruzeci de ani, domnule Mușina? Pe cine să citim, atunci? Să ne uităm la vedetele noastre media care cred că enunțând cugetarea " Dacă dragoste nu e nimic nu e...", au citat din Marin Preda, de altminteri, nici el nu prea recomandabil, un colaboraționist fiind, și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Vitruviu. Foarte exigent cu sine e poetul și în antologia din „B.p.t.”. Cea mai cuprinzătoare dintre cele cinci antologii este volumul Poeme alese de la Editura Aula, pe care îl bănuim realizat în redacție, probabil din inițiativa și selecția lui Alexandru Mușina, directorul editurii; pare lipsit de supravegherea autorului, întrucât frapează câteva neglijențe: „poeme alese” nu e un titlu ivănescian; nu se respectă înlăturarea majusculelor atât din titluri, cât și din începutul unor poeme; mențiunea „1966” ca limită temporală inițială a antologiei
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
contestațiile neîncrezătoare, afirmând că ,postmodernismul românesc trebuie înțeles înainte de a fi judecat" (p. 19). Pentru clarificarea conceptului, Ion Bogdan Lefter apelează la scurta lui istorie de întrebuințare în critica românească (prima lui atestare românească e găsită în 1982, la Alexandru Mușina, p. 20). Disocierile de modernism (p. 35-42), avangardă (p. 42-43, 59), textualism (p. 59) și analiza detaliată a breșelor făcute de experiment pentru anticiparea postmodernismului (p.94-111) sunt adecvate, necesare și productive. Criticul are o bună situare și față de bibliografia
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
București, Ed. Tracus Arte, 2011 Romanul lui Iulian Ciocan este unul remarcabil, și pentru că este „bine scris”, de fapt, foarte bine scris, și pentru că are „personaje memorabile”, și pentru că are o structură bine legată (cum afirmă pe coperta patru Alexandru Mușina), dar și pentru că, spre deosebire de multe dintre romanele care apar în ultima vreme, este o carte plină de înțelepciune, care transmite un discret mesaj uman. O carte deloc scandaloasă, care dă de gândit, nu la marile probleme / teme ale literaturii, ci
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
este exclusivistă nici măcar pe tărâm confesional: "Hristos a venit pentru toți oamenii" (p. 60). Însuși Jean Francois Lyotard, care a lansat termenul de postmodernism (1979), s-a dezis după ceva mai mult de un deceniu, după cum la noi acasă Al. Mușina, L.I. Stoiciu și Mircea Cărtărescu s-au lepădat de acesta, poate și din conștiința faptului că postmodernismul cultural, cu sau fără suport economic, duce inevitabil la subcultură și kitsch. "Graba clasicizării trage concluzia sarcastic autorul acestei cărți a condamnat postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Și cu Magda Cârneci... Nu o mai văzusem din 2003... Și cu Mihaela Marin, cu Ioana Crăciunescu... Dar cu câți nu m-am întâlnit! Matei Călinescu, Mircea Iorgulescu, Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Denisa cu raftul ei, Nae, Ioana Ieronim, Ghiu, Mușina, Dan C. Mihăilescu, Tania Radu, Nicoleta Sălcudeanu... O mențiune specială: Sorin Lavric, omul care vede idei! Recitaluri, comunicări, premii umflate de Evtușenko, Marco Cugno etc. etc. etc. Doamna Irina Horea a avut amabilitatea surâzătoare să mă asemuiască unui hobbit! Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
mi-a închis ușa-n nas, cu clanța fleașcă, continuându-și imperturbabil intimitatea... Denisa m-a asigurat că-mi face rost ea Despre eroi și morminte, carte împrumutată, într-un moment de vană hormoneală laică, unei puștoaice divine, dar trădătoare... Mușina a călcat strâmb și și-a scrântit o gleznă... Ilie Constantin era înțolit la fix într-un costum alb... Saviana Stănescu mi s-a năzărit extrem de senzuală și parcă mai împlinită-n nuri... Vitalie Ciobanu mi-a promis că-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
din București. Debutează în „Convingeri comuniste” (1976) cu poezie, iar editorial, cu volumul Un război de o sută de ani (1981). Un an mai târziu publică, în volumul colectiv Cinci (alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina), ciclul La întretăierea drumurilor comerciale. A colaborat la revistele „Echinox”, „Dialog”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Contrapunct”, „Adevărul literar și artistic”, „Euphorion” ș.a. M. este o optzecistă atipică, care își asumă, programatic vorbind, o poziție marginală în cadrul generației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
de un an, Universitas a funcționat în paralel cu Cenaclul de Luni, ulterior desființat. A fost vizitat la început sporadic, mai târziu destul de consecvent, de „lunediști”, de scriitori din generația optzecistă, inclusiv dintre cei trăitori în provincie (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu, ocazional fiind invitați și alți poeți consacrați - Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a. Cenaclul a avut și câteva ședințe în afara capitalei (de pildă, la Reșița sau la Timișoara, cu cenaclul animat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
care acoperă, ca plante infe rioare foarte rezistente, multe zone, decît dacă trimitem la apelativul moș, „om bătrîn“. V. Frățilă a enumerat, astfel, zeci de toponime din toate părțile țării care denumesc sate, văi, ape, dealuri etc. (Moșna, Moșon, Moșuni, Mușini, Mujna, Mosnița etc.) și mai ales nume de locuri apropiate fonetic din teritoriile locuite de slavi (Moștica, Moșna, Moșnaja, Moșnica, Mohova, Moșnik etc.), care nu puteau proveni de la apelativul romînesc moș. Compararea unui mare număr de toponime formate cu -na
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Astfel, în 1981 apare, cu o prefață de Nicolae Manolescu, volumul de poezie Aer cu diamante, grupându-i pe Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan, în 1982 apare alt volum colectiv, Cinci, cu poeme de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Mariana Marin, prefațat tot de Nicolae Manolescu, iar în 1983, cu titlul Desant ’83 și o prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, iese o antologie de proză scurtă unde figurează Mircea Nedelciu, Sorin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei literare a scriitorilor optzeciști. Notorii sunt Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina și apărută în 1993 (reunind texte de Liviu Antonesei, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Caius Dobrescu, Aurel Dumitrașcu, Bogdan Ghiu, Paul Grigore, Florin Iaru, Mariana Marin, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Alexandru Mușina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Mușina și apărută în 1993 (reunind texte de Liviu Antonesei, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Caius Dobrescu, Aurel Dumitrașcu, Bogdan Ghiu, Paul Grigore, Florin Iaru, Mariana Marin, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Alexandru Mușina, Viorel Padina, Aurel Pantea, Marta Petreu, Daniel Pișcu, Cristian Popescu, Simona Popescu, Petru Romoșan, Dan Stanciu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Marcel Tolcea, Matei Vișniec, Călin Vlasie) și antologia Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, întocmită de Gheorghe Crăciun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Danilov, Valeriu Gherghel, Vasile Gogea, Mihai Dinu Gheorghiu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Emil Hurezeanu, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Al. Th. Ionescu, Nicolae Iliescu, Gheorghe Iova, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieș, Cristian Moraru, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Mircea Nedelciu, Nicolae Oprea, Marta Petreu, Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, Simona Popescu, Aurel Pantea, Sorin Preda, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Simuț, Eugen Suciu, Mircea Scarlat, Radu G. Țeposu, Cristian Teodorescu, Stelian Tănase, Matei Vișniec, Călin Vlasie, Alexandru Vlad, Daniel Vighi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
volumul colectiv Aer cu diamante, orientare poetică ce - opinează Mircea Cărtărescu - „nu trebuie nici fetișizată, nici subestimată”. Există, neîndoios, mai multe o. Numele de poeți cel mai des citate sunt Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Matei Vișniec, Ion Mureșan, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Denisa Comănescu. Și în ce privește proza sunt identificabile mai multe aripi ale o.: există orientarea radical textualistă, așa-zis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]