531 matches
-
de ciocolată Côte d'or în celălalt buzunar, lucruri care-i asigurau buna dispoziție la începutul greu al zilei. Sclipirea din ochii lui albaștri era în același timp răutăcioasă și plină de bunăvoință. Obișnuia să fumeze o țigară într-un muștiuc de argint. Avea cinci copii și o soție credincioasă care-l ajuta mereu în meseria lui de tipograf, de-a lungul unei vieți pline de dificultăți și de utopice momente de fericire. Mult timp, mai ales după împlinirea celor șaptezeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
aur (un dar de la tatăl său), apoi va vinde Dicționarul explicativ al limbii ruse de Dalj! (dezlipindu-i ex-libris-ul, două spade Încrucișate cu crucea În mijloc), sabia de paradă, tabachera de argint, un inel-sigiliu, niște mănuși din piele de căprioară, un muștiuc de chihlimbar și, În final, galoșii de cauciuc. Într-o bună zi va veni și rîndul cărților din valiza vișinie. (Într-o teribilă inactivitate, nostalgicii ofițeri albi, din motive de igienă sufletească, vor Înlocui pasiunea pentru politică cu aceea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o schimb: Alb te fa,... să mă ții minte! Hai, vâslește!...N-avem tip. Ține-o-așa, mergi înainte! Dracul, cât îi el de drac, Se lasă înșelat de politruc. Când la mal barca o trase, Un pumn zdravăn, la muștiuc, A primit... să țină minte!... De-a mai crede-n parteneri; De-atunci face fețe-fețe... Și-i mai negru decât ieri. Cel scăpat râde că dracul Stă în baltă bosumflat... Aliat și-a luat pe-altul - Un contract nou a-ncheiat
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
porțiunea masiv continentală - precum forma mâzgălită a unui cap de căluț de mare, executată de un puști de primară, pus să-l deseneze repede dacă vrea să mai prindă și recreația. Căpăstrul, zăbala, cu dârlogii și hățurile prinse bine de “muștiucul” băgat în gură, sunt configurări ale desenului nevinovat și executat în grabă care pe teren, în realitate, sunt reprezentate de o rețea întreagă de șosele, drumuri desprinse de șoseaua prinicipală de pe coastă - care coboară tocmai din San Francisco, se “desface
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
bucăți de prima explozie. ............................ Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu că inhalase monoxidul de carbon emanat în urma celor două explozii. Cu greu scoase masca de salvare din husă, o desfăcu cu mâinile tremurânde și prinse strâns cu dinții muștiucul din cauciuc, după care își blocă nările cu clemele de metal. Trase în piept prima gură de aer și se liniști. Deși aerul inspirat era fierbinte, masca funcționa. „Lampă, trebuie să găsesc o lampă ... musai să găsesc o lampă, altfel
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
habar nu are de legea lui Ohm, că ea nu s-a curentat niciodată, și cine nu a fost zgâlțâit nu știe ce-i ăla gustul curentului. Dar cică are toată casa plină de bibelouri, lua-mi-ar bibeloul la muștiuc, cu toate mamele proaste la un loc, care i-au cărat sacoșele ca să treacă netoatele lor clasa, că, nu-i așa, fizica nu-i pentru orice cap de femeie! Aaaa, era să uit, o cheamă Căpitanu, o fi rudă cu
EU PE CINE MAI ÎNJUR?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343555_a_344884]
-
utilizat în cazul produselor din tutun încălzit sau al produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun; ... p^2) țigaretă electronică - un produs care poate fi folosit pentru consumul de vapori care conțin sau nu conțin nicotină, prin intermediul unui muștiuc, sau orice componentă a acestui produs, inclusiv un cartuș, un rezervor și dispozitivul fără cartuș sau rezervor. Țigaretele electronice pot fi de unică folosință sau pot fi reumplute prin intermediul unui flacon de reumplere sau rezervor sau pot fi reîncărcate
LEGE nr. 64 din 27 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280560]
-
pentru sine Istrate. Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu că inhalase monoxidul de carbon, fumul, emanat în urma celor două explozii. Cu greu scoase masca de salvare din husă, o desfăcu cu mâinile tremurânde și prinse strâns cu dinții muștiucul din cauciuc, după care își blocă nările cu clemele de metal. Trase în piept prima gură de aer și se liniști. Deși aerul inspirat era fierbinte, masca funcționa. „Lampă, trebuie să găsesc o lampă ..., musai să găsesc o lampă, altfel
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
celor dragi), sare din perete, se rupe și, odată cu el instrumentul muzical cu care campionul Culici Ogrinjia distra pe oamenii din Domnești. S-a făcut țăndări, iar pe măsuța unde cele două prietene își sorbeau cafeaua, a sărit piesa forte, muștiucul clarinetului. Of, Doamne, ce întâmplare!... Care, parcă, ține de paranormal. Imediat, prietena din copilărie a plecat. A doua zi, s-au întâlnit din nou și, fără să fie întrebată, aceasta a izbucnit cu o afirmație: Să știi că nimeni nu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Lunii curate și dă rod în același timp și instrumentului de care te-ai apucat, că e nerăbdător să te audă. Bătrânul nu se opri din scobit. Tăia la unul din capete, făcând un orificiu, unde trebuia montat, spune el: muștiucul cu vrană, prin care interpretul avea să sufle aerul în interior. Șterse lama unei unelte cilindrice, bine ascuțite, cu care făcea găurile prin care avea să iasă sunetele instrumentului, ridică bagheta de alun Colecția de fluiere de câteva ori, măsurându
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
pentru sine Istrate. Îl cuprinse o stare de leșin. Realiză instantaneu că inhalase monoxidul de carbon, fumul, emanat în urma celor două explozii. Cu greu scoase masca de salvare din husă, o desfăcu cu mâinile tremurânde și prinse strâns cu dinții muștiucul din cauciuc, după care își blocă nările cu clemele de metal. Trase în piept prima gură de aer și se liniști. Deși aerul inspirat era fierbinte, masca funcționa. „Lampă, trebuie să găsesc o lampă ..., musai să găsesc o lampă, altfel
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
ciubucile tuturor celor de care are cel mai mic interes”, scria Dimitrie Ralet pe la jumătatea secolului al XIX-lea (515, p. 121). Ciubucele „domnești” erau obiecte de lux, „pipe lungi din lemn de iasomie sau de lămâi, ornate cu un muștiuc mare de chihlimbar încrustat cu diamante și acoperit cu o pungă de catifea verde sau albastră brodată cu ciucuri aurii”, cum le descrie Ulysse de Marsillac. „Aceste splendori ale luxului oriental au dispărut aproape de tot”, scrie călătorul francez pe la 1869
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
splendori ale luxului oriental au dispărut aproape de tot”, scrie călătorul francez pe la 1869 (208, p. 105). Sau, într-o altă formulare a aceluiași : Tolăniți pe un teanc de perne, [boierii români] „beau” tutun de Medina din ciubuce de iasomie, cu muștiuc de chihlimbar încrustat cu pietre prețioase sau trăgeau din narghilea de cristal. Li se aducea cafea fierbinte cu zaț [= turcească], în ceșcuțe mici fără toartă (felegene), puse într-un fel de păhăruț din aur filigranat, numit „zart” (208, p. 90
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt turcesc ce însemnează lemnul cel găurit pân mijloc, întocmai ca o trestie, care cu un cap se bagă în ciubuc, iar la cellalt să pune imumeaoa, prin care trage fumul tutunului din ciubuc”) și muștiucul : „Imamea : Adică osul sau piatra lucrată ca sfârcul țâței, ca țâța vacii, ca un nastur ce să pune în vârful zeva- nelei șî, îmbucând-o în gură, suge fumul prin ea din ciubuc” (278). Tabietul marilor boieri de a fuma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ojă. În seara asta din toiul celui de-al doilea război mondial, e pe cale să Înceapă o serenadă. E la distanță de câteva minute. Dacă ascultați cu atenție, veți auzi un geam care se deschide, o ancie nouă inserată În muștiucul unui instrument de suflat. Melodia care a stârnit totul și de care depinde, am putea spune, toată existența mea e gata să Înceapă. Dar Înainte ca muzica să se lanseze la volum maxim, permiteți-mi să vă aduc la cunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
4-H. Tessie se uită la tocul negru din mâna lui. ― Ăla-i clarinetul tău? ― Îhâm. ― Cântă-mi ceva. Milton puse cutia instrumentului pe canapea. În timp ce o deschidea și scotea din ea clarinetul, rămase conștient de goliciunea picioarelor lui Tessie. Puse muștiucul și Își Îndoi degetele, plimbându-le În sus și-n jos pe clape. Și apoi, subjugat de un impuls de nestăvilit, se aplecă În față și, presând cu capătul ca o pâlnie al clarinetului genunchiul lui Tessie, suflă o notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
centură îi atârna o ploscă de metal, îmbrăcată în postav care putea fi umezit pentru a ține apa rece și proaspătă. Stătea drepți într-o poză artificială, dorită de el sau sugerată de fotograf, ținând în mâna dreaptă goarna cu muștiucul în dreptul gurii, dar depărtată puțin, cât să nu-i acopere sau să-i umbrească chipul bonom și deloc milităros. Cineva (poate fotograful, poate vreo rudă) desenase cu creioane colorate pe fotografie, pe pieptul gornistului, o decorație pe care o dorea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
centură îi atârna o ploscă de metal, îmbrăcată în postav care putea fi umezit pentru a ține apa rece și proaspătă. Stătea drepți într-o poză artificială, dorită de el sau sugerată de fotograf, ținând în mâna dreaptă goarna cu muștiucul în dreptul gurii, dar depărtată puțin, cât să nu-i acopere sau să-i umbrească chipul bonom și deloc milităros. Cineva (poate fotograful, poate vreo rudă) desenase cu creioane colorate pe fotografie, pe pieptul gornistului, o decorație pe care o dorea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
într-acolo. Rechini. Trei, pândind la marginea recifului, arătând răutăcioși și irascibili, de parcă purtau haine de piele. Rechinii-derecif nu sunt periculoși. De obicei. Cu toate astea, inima a început să-mi bată mai repede. Apoi, în joacă, ne-am scos muștiucurile și fiecare a inspirat oxigen din tubul de rezervă „octopus“ al celuilalt, devenind o singură persoană, așa cum îndrăgostiții din filme care se petrec în anii ’30 își încrucișează brațele și beau șampanie unul din paharul celuilalt (și întotdeauna sunt pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ora cinei. Sultanii văzură că vine și schimbară priviri între ei. Miroseau polițiștii; erau experimentați. Toboșarul încetă să-și mai aranjeze sculele. Trompetistul se dădu înapoi, postându-se lângă cortina care dădea în culise. Saxofonistul încetă să-și mai verifice muștiucul, rămânând locului. Danny urcă pe cortină, clipind des din cauza reflectorului puternic. Mirosi că saxofonistul e șeful lor și optă pentru o abordare diplomatică. Interogatoriul era urmărit de întreaga audiență. — Sunt de la Șerif. E vorba de Marty Goines. Toboșarul îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și simți cum i se prelinge sudoarea pe burtă. O voce strigă „Ieși afară-n mă-ta!”, fiind urmată de aplauze și de o aripă de pui pe jumătate mâncată, ce ateriză în spatele lui Danny. Saxofonistul îi zâmbi, își linse muștiucul și trase cu ochiul. Danny rezistă tentației de a-i îndesa instrumentul pe gât și ieși rapid din club pe una din ușile laterale. Răcoarea aerului îi îngheță transpirația și-l face să tremure. Neoanele pulsatorii îi rănesc privirea. Mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
niște burți de pește, viorile instrumentiștilor sclipeau. Cu obrajii plini, trompeții se ridicau în picioare. Un fel de șoarec speriat, semănînd cu vechiul meu profesor de literatură cînd îl ridica în slăvi entuziasmul unei recitări, ședea cu buza lăbărțată pe muștiuc. Sclipind din ochelari, dirijorul desemna în aer cu bagheta de care se agățau roți lucitoare în lumină. Cerca parcă să prindă muștele muzicale suflate din instrumente. De la spectacol ieșeam plin de o emoție curată. Peste acoperișe cerul așternea teroarea unor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
alarmă, mă evaporam. De data aceasta - inconștiență, prisos de Încredere - n-am auzit bătrâna pereche sosind. Eram așezat turcește În Încăperea femeilor, fumam liniștit, de mai bine de două ceasuri, un kalyan pregătit de „surorile” mele și ațipisem acolo, cu muștiucul În gură, cu capul sprijinit de perete, când o tuse slabă m-a făcut să mă trezesc dintr-un salt. XXXI Pentru mama mea adoptivă, care sosi cu câteva clipe prea târziu, prezența unui european de sex bărbătesc În inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trompete de cel puțin trei feluri, fie că erau ele niște chestii de tinichea, dar mie mi se păreau alămuri demne de o fosă de orchestră. Era un gornet militar, un trombon cu tuburi mobile și o pseudo-trompetă, pentru că avea muștiuc și era aurită, dar avea clape de saxofon. Nu știam pe care s-o aleg și cred că am stat așa mult timp. Le voiam pe toate și am dat impresia că nu voiam nici una. Între timp, cred că unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rugăciuni, crucifixurile, pandativele și celelalte chițibușuri sfințite; iar la picioarele sale, apăruse un vas mătuit, de aramă, ca o căldare mai măricică, împrumutat, pesemne, din altar. O cristelniță. Aprinzând ca prin farmec lumânarea de botez și petrecând-o lin, pe la muștiucurile candelelor de la icoanele împărătești, Uriel îi arată vasul, Bossului: În curte, este o cișmea. Mergi și umple-l, de trei sferturi și grăbește-te înapoi. Tu vei fi naș! Ce-ai înlemnit? N-ai auzit? Dă-i bice, Pulețel! zice
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]