887 matches
-
de invenția mediană a lămpii, se uită de lampadare, de pildă, care făceau o lumină poate la fel de puternică, În orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, Însă, pentru cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari În flori de umbră mă cuprind . Ea mă ajută să Înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus În scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
mereu în alertă, instituțiile statului reacționează dur, atingandu-l pe cetățeanul neglijent unde-l doare mai tare, adică la buzunar. Debarasarea de mici gunoaie în locuri publice e considerată abatere de la ordinea publică și amendată „după catalog”. Astfel, dacă un muc de țigară sau o coaja de banană aruncată pe strada sau în alt loc public te costă 10 euro, pentru o doză sau pet gol plătești 20, iar pentru o sticlă spartă 40 de euro. Scump plătești pentru rahatul lăsat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
scrie în 12 mai Hotnews.ro. „Potrivit propunerii legislative, atât persoanele fizice, cât și cele juridice vor fi sancționate pentru aruncarea resturilor menajere, a obiectelor și a lichidelor pe ferestrele apartamentelor, precum și pentru aruncarea la întâmplare a gunoaielor și a mucurilor de țigară din mașini. În ambele cazuri, amendă aplicabilă va fi cuprinsă între 1.000 și 2.500 de lei. Potrivit inițiatorilor, viața la bloc a obișnuit anumiți cetățeni cu ideea că spațiile din față și din spatele clădirilor de locuit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
cîte-o noapte doarme unul în patul meu "lasă-mă'n pace" îmi striga tiberiu cînd avea cinci ani și eu ca melcul îmi înghițeam pe loc cornițele ce noapte groasă ce noapte grea pentru o mamă uitată în stație printre mucuri și bilete perforate la prima vedere spuneam așa-i cînd vine pisica la a doua pamblica se întîlnea cu foarfeca și se căsca larg intrarea albionului cu havuzuri de ceață și porumbei călători înghițea orice înțelegere pentru pana de curent
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
cît cerul scena asta mi-e vag cunoscută, urmează să mă adăpostesc în tăceri lungi și să ascult cum deasupra se răstoarnă și șiroiesc neîntrerupt vorbe și istorii cu huruit ușor, se rostogolesc minuscule fărîme de zid, strălucind stins, ca mucurile de țigară și apoi rafale de vînt cum izbesc rigolele și pereții alungă cutii de tinichea, ambalaje de hîrtie, lucruri ce așteptaseră poate ani gloria zilei în care aveau să fie golite panouri metalice și stîlpi de iluminat se înalță
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
fiecăruia. Fusese concediată la ultima reorganizare a Institutului și, de atunci, factorul vărsa corespondența pe o măsuță plasată în holul de intrare, în apropierea scărilor. Aruncasem o privire, dar fără interes, pentru că nu așteptam nici o scrisoare. Am vrut să arunc mucul afară dar, la pândă, Ilarie a scos din sertar o scrumeiră și a împins-o pe masă cu bobârnace rapide; era felul său de a da de înțeles că gestul costă. Am strivit mucul și am abandonat pachetul de țigări
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
nici o scrisoare. Am vrut să arunc mucul afară dar, la pândă, Ilarie a scos din sertar o scrumeiră și a împins-o pe masă cu bobârnace rapide; era felul său de a da de înțeles că gestul costă. Am strivit mucul și am abandonat pachetul de țigări între degetele lui febrile. - Noi doi, domn’ Caraiman, a spus el plimbând leneș sub nări o țigară și adulmecând-o zgomotos, noi doi, fără supărare, suntem încă adevărați fumători! Ultimii poate din această venerabilă
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al mai savantului Phallus, în octombrie 1931, alta chemîndu-se "Muci", în februarie 1932, - ambele expediate unor înalți demnitari, printre care și Nicolae Iorga, și avînd drept consecință o scurtă încarcerare la Văcărești a "bandei de întinători ai scrisului". "Cuvântul liber", "Lumea românească" și "Reporter" vor fi organele de presă unde
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al mai savantului Phallus, în octombrie 1931, alta chemîndu-se "Muci", în februarie 1932, - ambele expediate unor înalți demnitari, printre care și Nicolae Iorga, și avînd drept consecință o scurtă încarcerare la Văcărești a "bandei de întinători ai scrisului". "Cuvântul liber", "Lumea românească" și "Reporter" vor fi organele de presă unde
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
l-am auzit din nou și-am alergat din răsputeri spre vatra luminoasă. și-atunci am văzut ce trebuia văzut. nu era nici tramvai, nici mașină de gunoi, era o porcărie cu far deșirată pe șine, o caravelă făcută din muci. am coborât pe linie să văd mai bine: avea ochi de bivol însă nu era nimic din ce crezusem pân-atunci. stătea la patruzeci de metri depărtare și sforăia. pun mâna-n foc că ura, pentru că l-am văzut pornind
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
mai fost rău? - Păi, ieri, de la ouăle alea. - Păi și, în afară de ieri? - În afară de ieri, nu mai țin minte. - Aha... - Da’ lasă-mă pe mine, mamă, zi-mi de tine: ce mai faci? Ești bine sănătos? - Bine sănătos, normal. Am ceva muci, că am fost un pic răcit, da’ în rest n-am nici pe dracu’. - Doar un pic răcit? Păi eu am fost răcită rău, mămică. Rău, rău, am crezut că mor. - Hai, mă, mamă, pe bune? - Pe bune. - Când? - Săptămâna
Mă vait by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21231_a_22556]
-
dracu’. - Doar un pic răcit? Păi eu am fost răcită rău, mămică. Rău, rău, am crezut că mor. - Hai, mă, mamă, pe bune? - Pe bune. - Când? - Săptămâna trecută, mamă. Mi-a fost un răăău. Rău, rău, uite-așa îmi curgeau mucii, râuri-râuri. Și eram înfundată-n nas și am și tușit o dată, poate chiar de două ori. - Ai avut febră sau ceva? - Cred că am avut, da’ nu mi-am măsurat-o. Mi s-a părut că ardeam, așa, puțintel pe la
Mă vait by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21231_a_22556]
-
Citiți mai întâi ce scrie pe panoul din centrul colajului: Am fost și eu anul trecut la Corbu în căutarea unui colțișor liniștit pe malul mării, și peste ce am dat? Mașini parcate pe malul mării, oameni beți care aruncau mucuri de țigară pe nisip, multe plastice, grătare înșirate pe plajă... Mai de grabă panoul respectiv și-ar fi avut locul în Elveția, unde chiar dacă ar fi fost în română, tot ar fi fost respectat mesajul de pe el, pur și simplu
Nesimțirea are chipul tău by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82491_a_83816]
-
porci și câțiva tauri uriași grei cât un gaz fiecare. în unele seri de iarnă, în gospodăria bunicilor din Chircani tătuca se repede cu ură-ntre porci zguduit de tuse iar cuvintele-i aspre duhnesc a dializă și a alcool. Muci întăriți și bale amestecate cu borâtură i se preling pe bărbie dar vierilor tot nu le dă pace. Așa l-am găsit într-o noapte: zăcând în noroi printre râturile pofticioase și-nsângerate. După ce scăpase cuțitul din mână, a leșinat
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
alții niciodată, așa - mergând pe stradă. Reparam pixurile și reîncărcam brichetele de unică folosință, făceam scrumiere din cutiile de conservă mai fățoase. Nu aruncam capacele. Dădeam lucrurilor diferite întrebuințări, să nu dispară prea repede din viața noastră. Fumam țigările până la muc, reciclam timbrele poștale și adunam bețele arse de chibrit într-o cutie pusă la îndemână lângă aragaz. Când se defecta broasca nu aruncam cheile, de parcă am fi putut intra cu ele pe ușile secrete ale altei existențe. Spălam toate sticlele
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
regină, să reînnoiesc o durere de negrăit!... De ger, recrutul înghețase în contact cu zăpada întărită, în ciuda exercițiului fizic impus. O clipă, se întoarse pe o rână în omătul bătătorit, și, privindu-l de jos, pe gradat, cum își sugea mucul țigării, dincolo de cotor, fără să se ardă, chiștoc pe care-l ținea strâns între două dește, între arătător și cel gros, îi adresă latinește vorbele urâte pe care le rosteau și soldații lui Cezar între o bătălie și alta, jucând
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
la gândul că m-am lăsat la timp, înainte să înceapă marea persecuție împotriva fumătorilor, acei incurabili vicioși, paria ai societății ce înaintează în formație strânsă spre țarcurile unde-și vor sfârși zilele între nori de fum și maldăre de mucuri, tușind, expectorând... Un patron care refuză angajarea unui petent pe motive de culoare a pielii sau anumite preferințe sexuale este numaidecât sancționat, rușinea prin care trece îl va urmări toată viața, va pierde licența odată cu obrazul. Dar dacă un fumător
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
pleca spre Latium". Iar eminescianul Luceafăr ni se înfățișează coborît din slava-i celestă pentru a fi adus la treapta comizerației bacoviene: "Oho, Luceafăr blînd,/ de cîte ori am fost flămînd!/ cutreieram pustie străzi/ cătînd în lăzi niscaiva prăzi:// un muc, o coajă, un ziar/ să mai pot zice-o dată: iar!// Oho, Luceafăr bun/ de cîte ori am fost nebun// și nu m-au pus în sanator/ și n-am putut pentru să mor". în chipul acesta suferința de ordin
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
nu invers: „Poetu-i imitat de ciocârlii și se bucură / în dimineața râului, printre grânele oarzăne...“ (înaripat de vulturi-triftongi...). De aceea, Poetul este cea mai liberă dintre ființele mundane, refuzând să i se facă programe: „Cineva îmi programează somnul, / cineva aruncă mucuri de țigară / în somnul meu... // Nu dau voie decât privighetorilor / să-mi traverseze somnul de seară, / nu permit decât ciocârliilor / să-mi vegheze somnul deamiază, / nu îngădui decât Poemul / ce poate fi receptat / pe-acest segment temporal / de oră-suliță - / domnule
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
gurii, nașul, cum ți-e nasul, bărbia și restul, ascunse din cine știe ce pricini. Curios, mania lui de psiholog întrecea însuși interesul său legat de o posibilă condamnare. * Felul cum stingea anchetatorul tigarea, turtind-o în scrumiera largă, colțuroasa, pește mormanul mucurilor strivite mai de mult, nu se potrivea cu ruperea scobitorilor folosite, iar cel interogat intui că, mai mult decît în brutalitatea primitivă a stingerii țigării anchetatorul, caracterul lui, era mai bine definit de cea de a doua acțiune, măi fină
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
uite, mie, tocmai mie, îmi făcea o favoare...) Era un vișin înflorit. Cam de un stat de om înălțime. Cine-l plantase acolo, chiar lîngă gură ieșirii? Scuipase vreunul, în anii trecuți, vreun sîmbure de vișin, cum ai aruncă un muc de tigare? M-am tolănit un timp sub vișin mirosindu-i aroma amăruie. L-am scuturat un pic ca pe un pomuleț nins. Nici o petala nu căzu de pe el. florile aveau aspectul unui lucru aritzanal, bine executat sau aerul unui
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
Un doctor: "Revoluția arde iute, pe urmă iluzia arderii ei violente dispare, si ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnica a existenței, la cinism și nu mai rămîne din ea nimic decît o coloană de scrum că a unui muc aruncat pe jos și care de la un anumit moment s-a consumat singură, - țigară..." * * * "Cel mai mare păcat, păcatul capital, este nerăbdarea. Din cauza lui am fost izgoniți din rai și tot din cauza lui nu ne mai putem întoarce în el
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
m-am prins cu domnul Igor, atunci, la Glod. Că nu de bani e vorba, e vorba de onoare și de cuvînt și eu, Fotache, am cuvînt, nu ca ăștia. Că așa cum o cunosc eu acum pe doamna Ana, nici mucii nu i-ar da pe ăștia ca de-alde Cozorici sau Falău sau Guraliuc... - Și de acum cu ce ai să mai cînți?, îl întrebă nemiloasă nevasta. - Cu gura am să cînt, că asta nu mi-au spart-o, pe
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
câteva săptămâni nu mai stătea deasupra planșetei imense cu planuri ale navelor, nu mai trasa pe calc linii complicate, nu-și mai nota observațiile, cifrele, radicalii și parantezele pătrate, ci doar dădea din măturoiul negru, adunând pe fărașul din tablă mucuri și cotoare, iar vântul îi umfla vesta portocalie, ca velele unei ambarcațiuni. - Ai fi putut s-o semnezi, îi spunea mama în fiecare dimineață. Iar atunci tata dădea din mâini, crema de bărbierit îi sărea în oala cu lapte, dar
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
-se la masă, pentru a-și potoli foamea și setea cu un ceai de mate. Navigând cu obstinație în fiecare zi pe aceeași rută, poetul Dimitrie Crudu sau, zis și Dumitru cel Crud, caută să descopere, printre cioburi de sticlă, mucuri de țigări, frunze căzute pe străzi, prin praful așternut pe copaci și pe trotuare, „urmele ce duc” la Iisușii săi răstigniți lângă fiecare semafor, dar și la sine. Poetul „se ia după propriile sale urme”, dar nu ajunge niciodată la
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]