1,456 matches
-
pieledegetele tale braille Bachnimicnu a rămas neatins de feerica înflorirea orhideelordin întuneric în luminătrecemcu inimile explozii stelare roș-albastredoar buzele ... XXIII. BL.15, SC.A, ET3, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012. pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un gândac de bucătărie rătăcit printre ruine ... Citește mai mult pata de mucegai desenează o hartă ciudatăun singur continentimensverde gripe care sunt adunate toate națiilese întinde de la un etaj la altuljilavăscorojităca un obraz de femeie tânărăplesnit de un pumn nemiloso privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesurica și cum aș fi ghicit în
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
CERUL SE APLEACĂ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului PE UNDE CERUL SE...APLEACĂ Cerul a ars... cu pădurile virgine... scrum...cenușă... Iată pasărea Phoenix! S-a rupt septembrie-n două..., mucegai și... viață nouă... Aprilie iernat, se scutură de stele, tremurându-și văpaia strânsă-n jale de condor...plecat... Pustiu..., pustiu în valea seacă... Cine?... Când?... Cum?...Pe unde?... Pe unde... cerul se ...apleacă... ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: PE UNDE CERUL
PE UNDE CERUL SE APLEACĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1454342878.html [Corola-blog/BlogPost/377487_a_378816]
-
lăsa privirea să-mi ducă anii departeCă-n geamul tău deschis pot să nu revin.... XX. CUVINTELE MELE, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. Cuvintele mele Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi ... Vedeți, prinde puteri mucegaiul în grabă Citind secretul intim al ochilor mei zăpăciți. Numai să nu dau de o societate oarbă. Nimic mai înțelept decât să te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. Citește mai mult Cuvintele meleCuvintele mele, pedepsele mele îndelungi ...Vedeți, prinde puteri mucegaiul în grabăCitind secretul intim al ochilor mei zăpăciți.Numai să nu dau de o societate oarbă. Nimic mai înțelept decât să te înapoiezi în sicriuși singur să tragi capacul, ermetic.Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu,Evidențiindu-mi
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Din ce parte vântul bate Să mi te ducă departe? Suflet drag, răvășit Dacă-ai ști, cât te-am iubit, Cât te-am plâns când ți-a pierit Umbra deasă-n asfințit! Ce știi tu, îmi spuneai! Eu am strâns mucegai, Boli, durere și mult plâns Lumea asta mi-a adus!,, Referință Bibliografică: Suflet bun, făcut scrum / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 481, Anul II, 25 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate
SUFLET BUN, FĂCUT SCRUM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Suflet_bun_facut_scrum_ioana_voicila_dobre_1335341617.html [Corola-blog/BlogPost/359204_a_360533]
-
din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului În partea ta de noapte, culorile se spală-n vin, și împing agale semne spre răsărit... Le aștept! Le aștept înainte de miezul nopții, când fereastra este întredeschisă spre albul din inima peste care mucegaiuri și-au întins tranșee, și când vei trece pervazul, te vei albi, alb vrăjitor, vei trece de voaluri și dantele, fără iluzii căzând în palme... Nu mai vreau ca mările, pe muchii de cuvânt să-și caute umbra! Nu mai
SĂ VII ÎN LINIŞTEA NOPŢII! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_vii_in_linistea_noptii_maria_ileana_belean_1330887411.html [Corola-blog/BlogPost/357926_a_359255]
-
iluzii căzând în palme... Nu mai vreau ca mările, pe muchii de cuvânt să-și caute umbra! Nu mai vreau răsuflarea, lăcașuri sacre în urma unei destăinuiri... Iubite, O să las peste umărul tău să cadă, mușchii și lichenii zidului, brume și mucegaiuri, iar noi, vom atinge frunțile albite de ghiocei, (chiar dacă sunt amenințate de căderi) cu frunțile cele mai roșii ale merelor... Cântecul nepământean, mi s-a lipit de trup... Vreau și eu cântecul aripilor! Când adun cerneala din coaja merelor, știu
SĂ VII ÎN LINIŞTEA NOPŢII! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_vii_in_linistea_noptii_maria_ileana_belean_1330887411.html [Corola-blog/BlogPost/357926_a_359255]
-
CERȘESC PÂINE ȘI VIN Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când m-am născut fluviu izvorul a secat nisipul l-am iertat când m-am născut iederă luceafărul a pălit mucegaiul a învăluit flacăra când mă voi naște aripi mă voi așeza la margine de drum semn că e timpul să scoți masca fii părinte cu fruntea chiciură cerșesc pâine și vin * * * Cărări regăsite Îmbrac liniștea pentru când voi intra pe
CERŞESC PÂINE ŞI VIN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cersesc_paine_si_vin.html [Corola-blog/BlogPost/355888_a_357217]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Focul îmi ascunde-n taină, într-o mână de cenușă, umbrele trezite-n casă, care-n șoapte mă apasă. Vântul mă cuprinde rece, scârțâind o ușă veche, gândul rătăcit de spaimă, se ascunde pe perete. Mucegai și șoapte blânde, împânzesc aerul rece, degete lungi, alunecânde, cuprind clipa care trece. Tablouri vechi, cuvinte surde, glasuri noi îngână versuri, priviri reci și picioare nude, colindă prin neînțelesuri. Focul scaldă chipuri sumbre, lemnele trosnesc de spaimă, flăcările dezmiardă umbre
ÎNTR-O MÂNĂ DE CENUŞĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1432449818.html [Corola-blog/BlogPost/367734_a_369063]
-
Să nu te pună dracu' să te gândești la vreo prostie, că de mâna mea mori, târfulițo! Nu a mai fost abuzată până dimineața, dar nici nu a putut dormi. Lacrimile‑i curgeau în neștire pe perna ce mirosea a mucegai și cu greu se abținea să nu țipe, să nu urle, să nu lovească. Teama de acest bărbat și de pornirile lui sadice o paralizau... * Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă între șapte și opt
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > FLORI DE MUCEGAI PRE NOI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului dacă astăzi guvernanții te împroașcă cu noroi, (oropsită țărișoară, de ce nu mai naști eroi?) e ca, mâine, să-nflorească flori de mucegai pre
FLORI DE MUCEGAI PRE NOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_de_mucegai_pre_noi_george_safir_1389678226.html [Corola-blog/BlogPost/347364_a_348693]
-
DE MUCEGAI PRE NOI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului dacă astăzi guvernanții te împroașcă cu noroi, (oropsită țărișoară, de ce nu mai naști eroi?) e ca, mâine, să-nflorească flori de mucegai pre noi... dacă, astăzi, nu-ți dau pace fiii căror le-ai dat țâță, dacă nu în iarna asta, mult nu e până la vară să te-ngroape în pământ, precum iarna pe uliță. că ei știu atât de bine cum
FLORI DE MUCEGAI PRE NOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_de_mucegai_pre_noi_george_safir_1389678226.html [Corola-blog/BlogPost/347364_a_348693]
-
dat țâță, dacă nu în iarna asta, mult nu e până la vară să te-ngroape în pământ, precum iarna pe uliță. că ei știu atât de bine cum se plămădește plodul și să-ți cânte-apoi... prohodul! Referință Bibliografică: flori de mucegai pre noi / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FLORI DE MUCEGAI PRE NOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_de_mucegai_pre_noi_george_safir_1389678226.html [Corola-blog/BlogPost/347364_a_348693]
-
altul, “rude prin alianță “ cu postmoderniști care reușesc să intuiască sensul metamorfozelor poetice, să subînțeleagă triumful culturii în literatură. Mai timid, scuzabil la vârsta lor, și mai eufemistic, ei vor da contur unei idei subtile pe care autorul Florilor de mucegai o sugerase cu mult în urmă: în transcendența de tip cultural a lui Arghezi își află locul de naștere în acești tineri care prin ceea ce scriu fac parte din noul curent literar globmodernul. Remarcăm poeziile semnate de Diana Frumosu,( Eram
CRESTOMAŢIA CA OGLINDĂ A TALENTULUI ADOLESCENTIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Crestomatia_ca_oglinda_a_talentului_adolescentin.html [Corola-blog/BlogPost/369444_a_370773]
-
Pentru prima oară în lirica românească, Tudor Arghezi ridică la valoare artistică și de simbol unele cuvinte considerate până atunci inestetice pentru că poezia poate fi și o metaforă a suferinței, exprimând paradoxal că unele frumuseți florale pot naște și din mucegai: „din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi“. Desigur că primele trei substantive exprimă metaforic și condițiile precare de viață. Referindu-se la această translație estetică, G. Călinescu într-un articol intitulat Arghezi [1927], scria: „Nimeni nu
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
în lirica românească, Tudor Arghezi ridică la valoare artistică și de simbol unele cuvinte considerate până atunci inestetice pentru că poezia poate fi și o metaforă a suferinței, exprimând paradoxal că unele frumuseți florale pot naște și din mucegai: „din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi“. Desigur că primele trei substantive exprimă metaforic și condițiile precare de viață. Referindu-se la această translație estetică, G. Călinescu într-un articol intitulat Arghezi [1927], scria: „Nimeni nu poate fi mai
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
metaforic și condițiile precare de viață. Referindu-se la această translație estetică, G. Călinescu într-un articol intitulat Arghezi [1927], scria: „Nimeni nu poate fi mai trivial cu atâta suavitate și mai elevat cu mijloace atât de materiale cum sunt mucegaiurile și noroiul“. În prima strofă, poetul scrie: „Domnița suferă în cartea mea“, carte care rezultă din simbioza organică dintre „slova de foc“ și „slova făurită“, adică talentul literar și efortul artistic, „ca fierul cald îmbrățișat de clește“. Într-un interviu
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
țăranului român, precum Ion de Liviu Rebreanu. Ov. S. Crohmălniceanu îi atribuie poetului calitatea de „cântăreț al plugului“. Altă idee din Testament, referitoare la faptul că poezia este o metamorfoză estetică a suferinței, constituie tema volumului de versuri Flori de mucegai, 1931. Poeziile din acest volum, a cărui denumire amintește de volumul Florile răului de Charles Baudelaire, exprimă fidelitatea autorului față de propriul crez artistic. Estetica urâtului își găsește o splendidă realizare în acest volum. Eugen Lovinescu aprecia: „nu se află dovadă
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
fost, / Parcă-s străin si fără adăpost / Un început fără sfârșit / Și un sfârșit mereu fără început“. IDEI ESTETICE: poezia - valoare spirituală în care s-a condensat munca truditorilor pământului; poezia - metamorfoză estetică a urâtului constituie tema vol. Flori de mucegai; altă idee privește înălțarea țăranului din planul material în cel spiritual, ca în vol Cântare omului; „Dumnezeu de piatră“: Arghezi este artistul stăpânit de o ambiție demiurgică; poezia este slovă de foc și slovă făurită, totodată. D. Ionescu Partajează asta
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
ar fi fost fericiți!” - cf. Ura, p. 34. Avem de-a face cu o carte a deplinei maturități, o carte a bilanțurilor pline de curaj, deși semănată, foarte des, și cu obsesii senecte și chiar funeste („îmbrățișat trupul meu /de mucegai”- cf. delicatele introspecții ale strugurelui nohan, p. 24; sau: „sufletu-mi prea mult durut/(...)stă și-așteaptă amărâtul/(...) îngerii să-i dea sfârșitul” - cf. Elegie la Luncani, p. 10; sau: „an de an tot mai sus urcă pământul/în oasele
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate
NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_amintirile_coloana_a_cincea_gabriel_dragnea_1351516029.html [Corola-blog/BlogPost/345515_a_346844]
-
ținută ascunsă pe etajera din colț printre afișe lozinci papagali împăiați ce încă se moțesc rânjesc către oglindă apoi își zic fazani trecut uitat prezent îngălbenit tu țară mireasă timidă cu nuntași indeciși încremeniți la poza de grup iz de mucegai sepia trepte tocite vieți risipite talcioc totul de vanzare e ieftini poftiți de luați. Referință Bibliografică: În râșnița vremii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu
ÎN RÂȘNIȚA VREMII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484040459.html [Corola-blog/BlogPost/362894_a_364223]
-
dâre de moarte, schelete descompuse, gheare de corb, „parcă duhnind / a putreziciune,/ îmbălsămat în cutia craniană a morții / cu gust de urină / de șopârlă’ descompusă” (Masa de seară, I). Nu lipsește nici „vin roșu / în țeste putrezite / cu miros de mucegai / sorbit din găuri de ochi căprui” (Masa de seară I). Foarte sugestivă este și poezia „Numai orbii”. Orbii care poartă în ochi „rostirea din cuvânt” ca o „văpaie de ninsori”. Rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, aduce fiori
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]