95 matches
-
râuri, prin lunci, în locuri nisipoase. Este răspândită în zona de deal și de șes. Se recoltează în al doilea an de vegetație, luna august: rizomul cu stolonii și rădăcinile ce pornesc de pe rizom (Saponariae rubrae radix). Are gust dulceag mucilaginos - amărui și conține saponozide triterpenice (saporubină) care duc la micșorarea tensiunii superficiale, modifică permiabilitatea membranei celulare, cresc secrețiile bronșice și biliare. Extractul apos, decoctul (1,5%) sau infuzia (0,5-1,5%) se folosesc ca expectorant, depurativ, diuretic, antireumatic. Extern, decoctul
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
bine aerisite. În 5-7 zile consecutive de uscare, florile ajung la o umiditate de sub 13%. Randamentul de uscare este de 3-3,5 kg flori proaspete pentru un kg flori uscate. Florile uscate sunt dulcegi și lipicioase, iar fructul dulce și mucilaginos. Ceaiul de tei (preparat prin infuzia florilor) are un gust plăcut, datorat aromelor uleiului volatil din flori. Având o acțiune calmantă asupra sistemului nervos central, ceaiul din flori de tei este folosit în scopuri terapeutice. Florile de tei sunt folosite
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
8-10 semințe albuminoide. Genul Linum (inul) are cea 230 specii, răspîndite оn regiunile temperate și subtropicale. L. usitatissimum L. este o plantă anuală, cu flori albastre, cultivată atît pentru fibre, cît și pentru ulei. Semințele conțin 30-40% ulei sicativ, substanțe mucilaginoase, proteide, un heterozid cianogenetic (care se transformă în acid cianhidric, dar în cantități foarte mici, inofensive). Au acțiune purgativă (de natură mecanică), iar extern, făina și turtele măcinate, rămase după extragerea uleiurilor, se folosesc sub formă de cataplasme (comprese) în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
prezintă și un înveliș epitelio-musculator. Sistemul excretor este format din metanefridii. Viermii inelați respiră prin piele. Ramele se deplasează cu ușurință prin sol (ele mai fiind numite și ,plugarii solului"). Pentru a facilita mișcarea în sol ele elimină o substanță mucilaginoasă care se lipește de sol, astfel protejând solul de eroziune. Nereișii trăiesc în mediul acvatic, un capăt prezintă un cap diferențiat, pe care pot fi observate o pereche de tentacule, 3 perechi de ochi și gura sa, cu fălci. Pe
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
evitând astfel intoxicațiile alimentare, cu salmonela, de exemplu). Pe de altă parte, alimentele conțin alergeni ce necesită înlocuitori. În cazul oului, conține emulsificatori, spumanți și coagulanți. Într-o tarta cu fructe, oul este coagulant, dar poate fi înlocuit cu agar-agar mucilaginos obținut din alge roșii, pentru că are proprietăți similare. Cărțile sfătuiesc să se fiărba oul 3-6 minute pentru gălbenușuri moi și 6-8 minute pentru gălbenușuri de duritate medie. Gastronomia moleculară a relevat faptul că timpul de preparare este mult mai important
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
lichid omogen, opalescent, fără corpuri străine, vizibile, în suspensie și fără sediment. Consistența se observă prin scurgerea laptelui. Un lapte de calitate este fluid și nu formează la curgere un șuvoi gros continuu. Nu se admite consistența vâscoasă, filantă sau mucilaginoasă. Culoarea se examinează într-un cilindru de sticlă incoloră la 50 lumina zilei. Laptele are culoare albă, cu nuanță ușor gălbuie, uniformă în toată masa. Mirosul se stabilește asupra unei probe de lapte încălzit la 50 60°C. Un lapte
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în aceea că galele produse de ciupercă sunt compacte, iar în secțiune se observă o substanță mucilaginoasă ce reprezintă plasmodiu sporulat. Galele produse de gărgăriță prezintă fie un orificiu prin care a ieșit larva sau se găsește larva în interiorul galei (fig. 8 c). Măsuri de prevenire și combatere o Controlul răsadurilor, semincerilor de varză și a altor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Antenele sunt negre, iar picioarele au o culoare roșie, în afară de baza femurelor care sunt negre. Oul este oval, de culoare galbenă-portocalie. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, este de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Antenele sunt negre, iar picioarele au o culoare roșie, în afară de baza femurelor care sunt negre. Oul este oval, de culoare galbenă-portocalie. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, este de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată, iar frunzele se îngălbenesc și se usucă. Bulbii atacați se deformează, capătă un aspect mucilaginos, la început de culoare albă, apoi cenușiu sau brun. Rădăcinile se desprind cu ușurință, producându-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d). Bulbii atacați sunt invadați de unii agenți
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
50 de zile. În condiții normale de dezvoltare, numărul de femele este mai mare decât cel al masculilor, în timp ce la temperaturi mai scăzute, raportul între femele și masculi este inversat. Ouăle sunt depuse într-o ootecă, alcătuită dintr-o masă mucilaginoasă (ovisac), atașată de corpul femelei. O femelă depune între 300 și 1000 ouă, uneori până la 2000. Perioada de incubație durează 7 - 10 zile. Înainte de eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
maturitatea deplină, boabele se desprind ușor de pe pedicele. Este unul din cei mai răspândiți hibrizi pentru vinuri albe, cultivat cu precădere în Moldova. La maturare boabele se desprind cu ușurință de pe pedicele îngreunând recoltatul. Datorită pieliței groase și a pulpei mucilaginoase strugurii se vinifică greu. Producțiile obținute sunt mici 7-8 t/ha, iar vinurile obținute au un grad alcoolic scăzut. Othello: Fragă neagră în România. Strugurii mijlocii, cilindrici, deși în boabe. Bobul este mijlociu, ovoid, cu pielița groasă, de culoare negru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lor, capsule verzi, întrebuințate pentru diverse preparate culinare sau pentru industrializare. Conțin apă 76%, glucide 6 %, celuloză 1-2 % s.u., 2% protide (proteină brută peste 12% din s.u.), acid ascorbic 35 mg %, substanțe minerale. Prin conținutul ridicat în substanțe mucilaginoase, au proprietăți medicinale și dietetice. Valoarea energetică este de 386 Kcal/Kg. Se consumă mult în Orient (bamia în limba turcă). Perioada apariției pe piață este din 20 iulie și până în luna septembrie. SALATA (de căpățână, de foi, marula și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a cazeinei. Prin determinarea aspectului unui lapte se poate aprecia prospețimea și starea lui de igienă (laptele vechi/mamitic are un aspect neomogen). 2) Consistența. Laptele crud, integral, trebuie să aibă o consistență fluidă, fără a fi vâscos, filant sau mucilaginos. Consistența anormală a laptelui indică îmbolnăviri ale ugerului (este grunjos imediat după mulgere, iar ceva mai târziu prezintă o floculare a proteinelor) sau o contaminare masivă cu microorganisme, urmare a nerespectării condițiilor de igienă (are o consistență filant vâscoasă). Laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
grase sau proteice, să aibă o consistență fluidă, culoarea alb-gălbuie și gust/miros plăcute, specifice. Se acceptă și smântâna care prezintă o ușoară fermentație lactică și miros/gust de grajd. Pentru consum, nu se admite smântâna cu consistență filantă sau mucilaginoasă, cea murdară, mucegăită, înghețată sau cu bule de gaz. De asemenea, se refuză de la consumul uman smântâna cu defecte pronunțate de miros și gust (de furaj, de grajd, de mucegai, de amidon etc), cea cu defecte datorate lipolizei (gust uleios
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
lăstarilor ; deformări sau tumori ce apar pe diferite organe ; ofiliri datorate putrezirii sistemului radicular sau obstruării vaselor conducătoare de către coloniile bacteriene; putreziri umede la organele suculente când bacteriile distrug pereții celulari, dezorganizează țesuturile și apare în zona atacată un exudat mucilaginos. 4.3.1. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat etiologia bacteriană a bolii, izolând din tumorile de la vița de vie o
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare existente în țesutul conjunctiv, unde se leagă de proteine specifice cu formare de mucoproteine, în compoziția cărora poliglucidele predomină cantitativ. Datorită masei moleculare mari, mucopoliglucidele, respectiv mucoproteinele, formează în apă soluții vâscoase, gelatinoase, cu aspect mucilaginos. Mucopoliglucidele îndeplinesc în organismul animal multiple funcții legate de rolul lor structural: -componenți majori ai învelișului celular; -constituientul principal al substanței fundamentale inter celulare, cu rol de cimentare a diferitelor tipuri de țesut conjuctiv; -asigură lubrefierea la nivelul articulațiilor; -barieră
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul articulațiilor. Acidul hialuronic este un polimer liniar, la baza structurii căruia stă diglucidul format din acid glucuronic și N acetilglucozamină legate 1,3 * glicozidic, numit acid hialobiuronic. Între unitățile diglucidice repetitive se stabilesc legături
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
favorabile (vreme umedă) petele ce la început au 2-7 mm, pot uni și sunt distruse suprafețe mari din frunză. Pe fața inferioară a frunzei, după irigarea culturii, după ploi sau pe timp cețos, se constată prezența unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub formă de picături. Pe vreme secetoasă, însorită, exudatul bacterian se usucă și dă naștere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în câmp. Simptome. În anii cu veri răcoroase și cu precipitații abundente, rădăcinile atacate prezintă pete cu aspect umed, galben-brunii, situate la nivelul solului. Petele se pot uni și atunci, pe zone mai mari din rădăcină, se observă țesuturi înmuiate, mucilaginoase, de culoare brună (fig. 133). Transmitere-răspândire. Bacteriile rezistă peste iarnă în rădăcinile putrezite din sol. Pătrunderea în plante se face prin rănile provocate de insecte sau prin lucrările de îngrijire. Bacteria intrată în spațiile intercelulare, va solubiliza pereții dintre celule
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercările, fiind citată și de la noi de E. Docea și col., 1961. Simptome. Pe ciupercile aflate în diferite stadii de vegetație, apar zone brune, apoi brune-roșiatice sau brune-cafenii, de diferite forme și mărimi. Pe suprafața petelor se observă un lichid mucilaginos constituit din bacterii. În dreptul petelor, țesuturile sunt brunificate în profunzime și miros neplăcut. Transmitere-răspândire. Bacteria poate fi adusă în cultură odată cu substratul prost dezinfectat și apoi este dusă de nematozi și apa de irigație. Dacă ventilația culturii este necorespunzătoare și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi adusă în cultură odată cu substratul prost dezinfectat și apoi este dusă de nematozi și apa de irigație. Dacă ventilația culturii este necorespunzătoare și este umiditate ridicată, există riscul ca ciupercile să fie distruse în întregime, din ele curgând picături mucilaginoase. Prevenire și combatere. Încăperile unde se cultivă ciupercile se vor dezinfecta cu clorură de calciu 2-4 % în cantitate de 0,5 l/mp, dușumeaua și pereții cu soluție de formalină 4 % 0,25 l/mp sau soluție de hidroxid de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3 mm adâncime. Țesuturile atacate pe timp uscat devin tari, lucioase și se pot scoate ca un dop. Pe timp umed tuberobulbii sunt lucioși, mucilaginoși în zona afectată. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin sol și evoluează rapid producând pagube mari dacă temperatura este între 28-30șC. Prin resturile organice rămase în sol bacteria poate rezista până la ciclul următor de cultură. Din cercul de plante gazdă ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tr. Săvulescu a găsit bacteria în 1936, pe culturile forțate de zambile. Simptome. Bulbii atacați prezintă în secțiune, în zonele centrale, puncte mici galbene, lipicioase. În solul cu exces de umiditate, porțiuni mari ale bulbului sunt transformate într-o masă mucilaginoasă, galbenă, urât mirositoare. Din bulbii bolnavi, frunzele nu mai apar sau apar și apoi se îngălbenesc și se smulg ușor. Dacă atacul se instalează mai târziu, frunzele ca și tijele florifere, au dungi galbene, se veștejesc și plantele pier (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]