230 matches
-
în cercuri groase de aur, pierde orice căldură animală, trecând direct în spiritual și cristalin. Icoana aceasta a unui erotism mai înalt - căci totul, totul era simetric, și trebuia să te prăbușești mai întîi în crevase de carne, pielițe și mucilagii ca să ajungi la sacralitatea plăcerii - mi se revela acum, barocă și mișcătoare: doi tineri goi privindu-se-n ochi într-o vale plină de flori. 104 Nu mă mai interesa prea mult cine erau cei doi adolescenți (căci nu erau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a ars într-o clipă hainele și părul, pielea și zgârciurile, vinele și oasele, mațele și fecalele din ele, fierea și otrava din ea, creierul și nebunia din el, boașele și viitorul din ele, traheea și laringele și sucurile și mucilagiile și ganglionii. Mi-a topit dinții și globii ochilor și stâncile urechii interne. Mi-a distrus liniile vieții din palmă, m-a scos, m-a anulat, m-a sustras, m-a ridicat, m-a ales. Și m-a reîntors la
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Globul de aur, un premiu Bafta și Oscarul pentru cel mai bun rol masculin -, ci constituie chiar palpitul sangvin al petrolului. Totul este năclăit în petrol, un muncitor strivit de o ustensilă, este tras afară ca o rîmă încleiată de mucilagii, precum în scena "botezului" lui Eli care este tăvălit prin petrol de către Daniel într-un acces de furie. Daniel este un personaj complex, rădăcinos, contorsionat, amestecînd tandrețea pentru unicul său fiu cu cruzimea, intolerant și abuziv, o forță a naturii
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
lapte de vacă integral sau normalizat. Condițiile de calitate pentru produsul finit sunt următoarele: * grăsime / S.U. = min. 45%; * umiditate = max. 45%; * NaCl = max. 3%; * substanțe proteice = min. 23%. Tilsit este o brânză cu coaja netedă, având la suprafață un mucilagiu ușor uscat, de culoare roșu-brun. Pasta este gălbuie-roșiatică, cu o consistență untoasă, gustul slab acid și slab sărat și mirosul aromat; în toată pasta sunt repartizate ochiuri uniforme, de mărimea boabelor de mazăre. Brânza Edam (Brânza de Olanda). Este un
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de modificări: Modificări calitative: * schimbarea consistenței = de la o pastă cauciucoasă, compactă și elastică imediat după presare, se obține o pastă mai plastică, mai fragedă și mai onctuoasă după maturare; * definitivarea cojii = va fi caracteristică fiecărui sortiment (groasă, subțire, tare, cu mucilagiu sau cu mucegai); * formarea desenului = ochiurile de fermentare apar mai târziu în procesul de maturare, deoarece CO2 (este solubil în apă), saturează mai întâi masa de brânză și, numai după aceea, apar bule de gaz cu repartizare uniformă, care se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
umidități relative ridicate, de peste 90%; * pentru celelalte tipuri de brânză, la începutul maturării se recomandă o umiditate mai mare (favorizează difuzarea sării în produs), după care se procedează la reducerea acesteia (până la max. 80%), pentru prevenirea formării mucegaiurilor și a mucilagiilor la suprafața brânzei. Pe tot timpul maturării trebuie asigurată o ventilație activă, necesară zvântării brânzeturilor, mai ales după scoaterea acestora din saramură. La brânzeturile cu mucegai și la cele cu pasta moale, este suficientă o ventilație mai redusă ca intensitate
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tratamente, după cum urmează: * tratarea suprafeței cu sare, ștergerea uscată și răzuirea: * brânzeturi tari se presară sare grunjoasă la suprafață și se freacă cu peria; periodic, se spală coaja cu saramură și se răzuie atunci când este prea groasă; * brânzeturi moi cu mucilagiu întinderea mucilagiului și spălarea cu saramură (opțional); * brânzeturi cu mucegai la interior răzuirea suprafeței; * brânzeturi semitari spălare cu saramură sau cu apă de var. * spălarea = se aplică la toate tipurile de brânză (cu excepția celor care se maturează cu Bacterium linens
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
urmează: * tratarea suprafeței cu sare, ștergerea uscată și răzuirea: * brânzeturi tari se presară sare grunjoasă la suprafață și se freacă cu peria; periodic, se spală coaja cu saramură și se răzuie atunci când este prea groasă; * brânzeturi moi cu mucilagiu întinderea mucilagiului și spălarea cu saramură (opțional); * brânzeturi cu mucegai la interior răzuirea suprafeței; * brânzeturi semitari spălare cu saramură sau cu apă de var. * spălarea = se aplică la toate tipurile de brânză (cu excepția celor care se maturează cu Bacterium linens) și se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
brânzeturi proaspete); * folie de aluminiu lăcuită sau cașerată cu material plastic, celofan și hârtie pergaminată pentru brânzeturile moi cu mucegai (Camembert, Brie); * folie de aluminiu cașerată cu pergament, folie de aluminiu cașerată cu material plastic perforat pentru brânzeturile moi cu mucilagiu roșu (Limburg, Munster, Romadour); * folie de aluminiu lăcuită pentru brânzeturile moi cu mucegai la interior (Roquefort, Bucegi, Homorod); * folie din plastic retractil pentru unele sortimente semitari (Olanda, Trapist) și tari (Cheddar, Svaițer paralelipipedic); * preambalarea în porțiuni mici (0,1-1kg) pentru
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
lamelară (2-10 saculi cu aspect de discuri suprapuse). Din aceștia se desprind vezicule care migrează în citoplasmă. La sfârșitul diviziunii celulare aceste vezicule dau naștere membranei care separă cele două celule. Sunt rezervoarele deșeurilor metabolice sub forma de uleiuri volatile, mucilagii. 7. vacuolele conțin o soluție apoasă numită suc vacuolar care conține 75% din rezerva de apă a celulei. Sucul vacuolar conține: ioni minerali (azotați, fosfați, sulfați), substanțe organice: acizi organici(malic, citric), glucide solubile, alcooli, eteri, antociani. 8. nucleul este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din sol, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul sistează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Baza tulpinii are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea vaselor. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectată. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din pământ, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul se oprește și apare un un strat de celule
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La varză atacul se observă la locul de prindere a codiței frunzei de cocean, unde apare mai întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică mare, atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercile capătă o colorație gri, apoi apar deformări. Pălăria devine asimetrică, piciorul ciupercii ia forma unui fus și întreg corpul fructifer se mumifică, are consistență tare, iar pielița (învelișul) se rupe ușor. În corpul ciupercii se observă cavități umplute cu mucilagiu. Transmitere-răspândire. Boala se observă în vetre, deoarece infecția se extinde pe o rază de 30 cm de la locul inițial de atac. Prevenire și combatere. Se recomandă izolarea vetrei de atac prin șanțuri la distanță de 2 m de focar (când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește și se lipeste
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică și se sfâșie de la centru, marginile perforațiilor rămânând de culoare neagră. Petele se unesc și în cazul unui atac puternic întrega frunză este distrusă. Deseori, frunzele se deformează, se gofrează, iar pe timp umed, pe partea inferioară, apare un mucilagiu format din coloniile bacteriene ce ies spre exterior prin stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunze veștede, de culoare cenușieverzuie, care în scurt timp se îngălbenesc și se usucă.În secțiune se observă o îngălbenire a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă.În secțiune se observă o îngălbenire a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Stăncescu și I. Zurini au descris în 1981 boala bacteriană caracterizată prin putrezirea umedă a bulbilor de lalea. Simptome. Pe bulbii bolnavi, apar pete maro-deschis în zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are loc în profunzime, apărând un mucilagiu alb-cenușiu. Plantele apărute din acești bulbi au tulpini ce rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin bulbii infectați și prin resturile de plante rămase pe sol. Prevenire și combatere. La plantare, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lombo-abdominală cu lut sau cu varză sau creson, mărunțite și incorporate Într-un albuș de ou bătut spumă. Se vor aplica și comprese calde cu decoct din semințe de in, fiert timp de o oră până ajunge la starea de mucilagiu, care se pune Într-un săculeț de pânză și se aplică pe abdomen. Seara se face o baie de șezut, timp de 10-15 minute, cu rostopască, rozmarin și fân sau o baie de aburi cu rozmarin, timp de 20 minute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ca lichidele ingerate să treacă ușor prin canalul hepatic și canalul coledoc. Acestea vor avea efectul de a preveni Îmbolnăvirea ficatului și de a reface celulele hepatice afectate. *Anghinare (Cynara scolymus) -conține: flavonoizi (cinarozidă, scolimozidă), principii amare (cinarină, cinaropicrină), taninuri, mucilagii, inulină, vitamine (A, B, C), săruri minerale; - acțiuni: regenerarea celulelor lezate, reducerea conținutului de colesterol, stimularea funcției antitoxice a ficatului, activarea secreției biliare, fluidizarea bilei. *Armurariu (Silybum marianum) -conține: flavonoizi (silimarină, silibină, silicristină), saponozide, sitosteroli, tocoferol; -acțiuni: protejarea ficatului față de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
roșie, glicozizi flavonici (hiperină, rutină, quercetrină), hiperozide, saponine emoliente, vitamine (A, C, K, P, PP); -acțiuni: combate infiltrarea grasă a ficatului și reface celulele hepatice degradate prin hepatită cronică. *Rostopasca (Chelidonium majus) -conține: alcaloizi (chelidonină, cheleritrină, protopină), taninuri, saponine, saponozide, mucilagii; - acțiuni: mărește secreția biliară, dizolvă pietrele biliare și intervine În dischinezia biliară prin curățirea canalelor biliare. *Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) -rădăcinile conțin glicirizină care se transformă În acid glicirelinic cu acțiune puternic antivirală și antiinflamatoare; Împreună cu glicina și cisteina stimulează
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
funcțiile ficatului. *Coada șoricelului (Achillea millefolium) - conține: flavonoizi (cosmosină, luteolină), glicoalcaloizi (achileină, moscatină), saponine hemolizante, ulei eteric etc. *Albăstrele (Centaurea cyanus) -conține: glicozide (cicorină, centaurină), substanțe amare (cnicină, centaurozidă) și antociani albaștri (cianicină, antocianicină). *Mușețelul (Matricaria chamomilla) -conține: flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale. *Menta (Mentha x piperita) -conține: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale. *Urzica vie (Urtica dioca) -conține: carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
calmarea durerilor și diminurea hipersecreției de acid clorhidric din stomac. *Decoct din rădăcini uscate de tătăneasă (Symphytum officinale) din care se beau 2 ceaiuri pe zi cu bune rezultate În ulcerele gastrice și duodenale, datorită conținutului ridicat În alantoină și mucilagii, cu acțiuni antiinflamatoare, cicatrizante și de regenerare a țesuturilor ulcerate. *Decoct din scoarță uscată și măcinată de stejar (Quercus robur) din care se beau 2 ceaiuri neîndulcite pe zi, Între mesele principale, având efecte antiseptice și hemostatice, În cazul ulcerelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
grăbită când se face o cură de o lună, primăvara și toamna, folosind zeama diluată de varză, cu condiția excluderii tutunului și alcoolului. S-a dovedit că sucul de varză are proprietăți cicatrizante În ulcerul duodenal, datorită conținutului ridicat În mucilagii și vitamina U. La micul dejun și la prânz, cu 30 minute Înainte de mese, este indicat sucul obținut din cartofi proaspeți, trași pe răzătoare, eventual amestecat cu suc de varză și suc de morcov, În părți egale (consumând câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]