110 matches
-
și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele prezintă două tipuri principale de celule: seroase, care sunt bogate în depozite de zimogen și a căror secreție este ptialina; mucoase, ce conțin granule de mucinogen, precursorul produsului de secreție - mucina; există și un al treilea tip de celule - mixte. Cele trei perechi de glande salivare sunt: - glandele parotide, de tip seros, situate în lojile parotidiene lângă conductul auditiv extern, cu greutate de 25-30 g. Produsul de secreție fluid și transparent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în loja sublinguală, având o greutate de 3-5 g fiecare. Produsul de secreție se elimină prin canalele Rivinius (5-6) în apropierea frâului limbii sau, uneori, printr-un canal unic, numit canalul Bartholin. Saliva secretată de glandele sublinguale este bogată în mucină și are rol în formarea bolului alimentar (salivă de deglutiție). Pe lângă glandele salivare principale, mai există și o serie de glande salivare accesorii (cu acini mucoși) în pereții mucoasei bucale, cu rol mai puțin important. La om, cantitatea de salivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
minerale ale salivei sunt reprezentate mai ales de combinații ale potasiului (concentrații mai mari decât în sânge), precum și de clor, sodiu, bicarbonați și fosfați. Clorurile din salivă activează ptialina. La rândul lor, substanțele organice sunt reprezentate de epitelii, leucocite și mucină (0,2 g/dl), enzime și alte proteine (0,15 g/dl), restul fiind substanțe organice neazotate. Principala enzimă din salivă este reprezentată de alfa-amilaza salivară (ptialina) care scindează amidonul până la stadiul de maltoză, acțiune continuată și în stomac încă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din lapte. În salivă se mai găsește și lizozim, enzimă cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidică a microbilor. Recent s-a pus în evidență și o enzimă proteolitică numită kalicreină, implicată în formarea de plasmakinine, vasodilatatoare locale. Dintre proteine, mucina are rol important în formarea bolului alimentar. De asemenea, în salivă sunt prezente, la 80% din populație, aglutininele sistemului de grupe sanguine AB0, cu importanță în medicina legală. Substanțele azotate neproteice sunt reprezentate de uree, acid uric, aminoacizi, creatinină. Dintre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl, prin celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neutraliza acidul clorhidric (100 ml mucus neutralizează 40 ml HCl, 0,1 N), acesta asigură protecția și sub raport chimic. Pe de altă parte, pepsina care difuzează în stratul de mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bilei apar diferite în cazul bilei hepatice și al celei veziculare. Spre deosebire de bila hepatică galben-aurie, clară, aproape izotonică și cu pH de 8-8,6, bila veziculară este verde-brună, tulbure din cauza resturilor epiteliale și a sărurilor de calciu și filantă din cauza mucinei; pH-ul ei este cuprins între 7 și 7,6. În vezicula biliară are loc o puternică resorbție a apei, astfel că bila hepatică se concentrează de 8-10 ori. Constituenții principali ai bilei sunt săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ei este cuprins între 7 și 7,6. În vezicula biliară are loc o puternică resorbție a apei, astfel că bila hepatică se concentrează de 8-10 ori. Constituenții principali ai bilei sunt săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină, acizi grași, mucină și substanțe anorganice: cloruri de Na, K, Ca, bicarbonați și fosfați. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis și nu conține enzime, cu excepția fosfatazei alcaline, ce se excretă prin bilă. Sărurile biliare sunt glicocolatul și taurocolatul de Na și K.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se adaugă resorbția proceselor alveolare dentare, cât și modificări ale articulației temporo-mandibulare. La nivelul mucoasei bucale, epiteliul se subțiază, se cheratinizează, glandele salivare se atrofiază, ceea ce duce la scăderea secreției salivare, care devine totdeauna mai vâscoasă, prin creșterea procentului de mucină. Scăderea secreției salivare constituie o primă cauză de agravare a factorilor cariogeni. Factorii locali, cum ar fi tulburările de articulație dentară (mai ales prin edentație parțială și suprasolicitarea dinților restanți) și diminuarea igienei buco-dentare (fig. 4.2), joacă rol predominant
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
analiza la adenocarcinoamele cu originea în epiteliul tubului digestiv sau organele asociate, devin aparente aspecte interesante și paralele ale evoluției naturale și comportamentului metastatic. * Histologic tumorile prezintă unele caracteristici de bază, cum ar fi tendința la diferențiere glandulară, producere de mucină și tendință la invazie limfatică. * Există o asemănare evidentă în aspectele creșterii adenocarcinomului esofagului, stomacului și colonului, evoluând de la proliferare la ulcerare și extindere în grosimea peretelui până la suprafața seroasei. * În funcție de localizarea anatomică, tumorile tractului digestiv au tendință variabilă de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
organizare în structuri tubulare sau glandulare. Aceste tumori foarte invazive au un prognostic mai prost decât cel al tipului intestinal. Linita plastică este exemplul clasic al tipului difuz de cancer gastric. Unele cancere difuze au tendință redusă la producerea de mucină, altele conțin mucina în celulele « inel cu pecete » sau înconjoară aceste grupuri de celule - cancer difuz coloid (tabel 2, comparație între cele două tipuri). c. Aspecte macroscopice Cancerul de esofag Clasificarea macroscopică a tumorii esofagiene trebuie să descrie aspectele macroscopice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tubulare sau glandulare. Aceste tumori foarte invazive au un prognostic mai prost decât cel al tipului intestinal. Linita plastică este exemplul clasic al tipului difuz de cancer gastric. Unele cancere difuze au tendință redusă la producerea de mucină, altele conțin mucina în celulele « inel cu pecete » sau înconjoară aceste grupuri de celule - cancer difuz coloid (tabel 2, comparație între cele două tipuri). c. Aspecte macroscopice Cancerul de esofag Clasificarea macroscopică a tumorii esofagiene trebuie să descrie aspectele macroscopice al cancerului esofagian
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
un grup heterogen determinant de celula de origine, prognostic si comportare m analiza la adenocarcinoamele cu originea in epiteliul tubului digestive sau organele asociate, devin aparente aspecte interesante si paralele ale evolu comportamentul;ui metastatic. Histologic tu glandulară, producerea de mucina si tendința la invazia limfatica. 159 Există o asemănare evidentă în aspectele creșterii adenocarcinomului esofagului, stomacului și colonului, evoluând de la proliferare la ulcerare și extinderea în grosimea peretelui până la suprafața seroasei. n timp, este relativ constantă la aceste mul, care
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ionilor de la Ca2+ selectinele se activeaza și interacționează cu liganzii de pe suprafață opusă. Sunt mai cunoscuți liganzii pentru selectina L: - Gly-CAM-1, asociați venulelor cu endoteliu înalt (HEVĂ din limfonoduri, care în condiții normale participa la recircularea limfocitelor; - Mad- CAM-1, o mucina endoteliala prezenta în venulele plăcilor lui Peyer și în limfonodurile mezenterice; și - PSGL-1 (Pselectin glycoprotein ligandă, comun selectinelor P și E. IOAN PAUL54 Integrinele Integrinele constituie un sistem de glicoproteine, care interacționează cu citoscheletul leucocitelor formând legături transmembranare cu matricea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
contur regulat, prezența de septuri și formațiuni papilare În interior;computer tomografia arată prezența formațiunii chistice, cu perete gros și septuri ce rețin substanța de contrast (fig.V.3); Figura V.3-Computer tomografie: chistadenom biliar - puncția aspirație evidențiază prezența de mucină și nivele crescute de CA 19-9;diagnosticul diferențial trebuie făcut În principal cu chist adenocarcinomul, chistul hidatic, metastazele unor tumori ovariene, pancreatice; - diagnosticul de adenocarcinom este evocat la examenul echografic de prezența de noduli parietali numeroși de dimensiuni mari; examenul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
SEROSE Sunt adenoame microchistice, bine circumscrise constând În multipli chiști mici cu dimensiuni diferite de la microscopice la 2 cm. Pe secțiune, au aspectul unui burete. Sunt delimitate de un epiteliu neted cu citoplasmă bogată În glicogen și care nu conține mucină, iar descoperirea celulelor bogate În glicogen la examenul citologic confirmă diagnosticul de chistadenom chistic. Epiteliul, care poate fi și cuboidal nu are potențial de malignizare. Sunt tumori cu dimendiuni relativ mari, localizate mai frecvent În corpul sau coada pancreasului și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreasului, și un alt tip, mai frecvent fără stromă ovariană și care se poate găsi oriunde În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar ca leziuni chistice septate (fig.V.2). Epiteliul care
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
leziuni pot fi diagnosticate greșit la laparotomie Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui antigen carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui antigen carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă nu este exclusă. Datorită acestor incertitudini, toate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
complexe joncținale proeminente, tonofilamente perinucleare, canaliculi intracelulari. Se produc cantități excesive de acid hialuronic care acoperă microvilii [20]. Contactul direct al microvililor cu fibrele de colagen printre defectele membranei bazale este sugestiv pentru mezoteliom. Microscopia electronică confirmă absența caracteristicilor adenocarcinomului (mucină intracelulară, granule secretorii) [30]. Biologie moleculară S-a dovedit că azbestul activează sau inactivează o mare varietate de gene, incluzând receptorul factorului de creștere epidermal, receptorul pentru insulină și gene reglatoare ale ciclului celular (INK4a/ARF, p16, NF2). Secvența SV40Tag
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
acuratețea biopsiei, este necesară biopsierea unei porțiuni din peretele chistului. Uneori acest lucru este foarte dificil, mai ales in tumorile mucinoase, astfel, se recomandă efectuarea mai multor pasaje din diferite părți ale tumorii [6]. Colorația specială pentru glicogen (PAS) și mucină (albastru Alcian sau muci-carmina) ajută la diferențierea tumorilor seroase și mucinoase [6]. Factorii de care trebuie să se țină seama în alegerea metodei imagistice de ghidare și a tipului de ac sunt:metoda trebuie să oferă cea mai clară imagine
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
-
HISTOLOGIC Din punct de vedere histologic cele două grupe mari de tumori pancreatice cu potențial malign sunt tumorile pancreasului exocrin și cele ale pancreasului endocrin. TUMORILE INTRADUCTALE Tumorile pancreatice intraductale sunt tumori care apar la nivelul intraductal, fiind producătoare de mucină (Intraductal Papillary Mucinous Neoplasms - IPMN). Există o variantă de tumori intraductale tubulopapilare (Intraductal Tubulopapillary Neoplasms - ITPN). Tumorile ITPN sunt foarte rare reprezentând 1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]