104 matches
-
44%, iar la pasajele următoare crește la 78% [36]. Este importantă și aprecierea celulelor atipice în aprecierea riscului de malignitate. Descrierea acestor celule include agregate de celule epiteliale cu raport crescut nucleo-citoplasmatic, cu membrane nucleare neregulate, hipercromatice, cu sau fără mucina intracitoplasmatică și cu necroza de fond [37]. Nu s-a constatat însămânțare intraperitoneală la EUS-FNA [38]. Pentru leziunile mucinoase, atipia a fost predictiva de malignitate la 72% dintre leziuni, inclusiv la BD-IPMN mai mici de 3 cm, unde sensibilitatea a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
ganglioni pozitivi, asocierea de radiochimioterapie crește supraviețuirea de la 3 luni la 20 de luni [73]. A se considera rezecția chirurgicală la pacienții tineri, care ar trebui supravegheați timp îndelungat. NEOPLASMELE CHISTICE MUCINOASE Sunt neoplasme compuse din celule epiteliale producătoare de mucina asociate cu o stroma de tip ovarian, având aspect de macrochist cu șepte în interior. Celulele neoplazice epiteliale formează unul sau mai multe chiște umplute cu un fluid mucoid; aceste chiște nu comunica de obicei cu ductul principal pancreatic. EPIDEMIOLOGIE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
la chistadenoamele mucinoase benigne, sau poate prezenta excrescențe intrachistice papilare (proeminențe) și chiar noduli murali solizi, trăsături care sugerează diagnosticul de adenocarcinoma mucinos. Calcifieri focale sunt prezente uneori la periferia tumorii. Chiștele sunt căptușite cu epiteliu columnar înalt, producător de mucina, dispusă intrași extracelular. Aceste celule columnare prezintă nuclei bazali și mucina abundență intracitoplasmatică apicala și pot forma fascicule plate sau papile. Pereții chiștelor conțin o stroma de tip ovarian. Aceasta este compusă din celule fusiforme dense cu citoplasma puțină și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
și chiar noduli murali solizi, trăsături care sugerează diagnosticul de adenocarcinoma mucinos. Calcifieri focale sunt prezente uneori la periferia tumorii. Chiștele sunt căptușite cu epiteliu columnar înalt, producător de mucina, dispusă intrași extracelular. Aceste celule columnare prezintă nuclei bazali și mucina abundență intracitoplasmatică apicala și pot forma fascicule plate sau papile. Pereții chiștelor conțin o stroma de tip ovarian. Aceasta este compusă din celule fusiforme dense cu citoplasma puțină și nuclei elongați uniform. Stroma poate fi parțial hialinizată în anumite neoplasme
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
contur regulat, prezența de septuri și formațiuni papilare În interior;computer tomografia arată prezența formațiunii chistice, cu perete gros și septuri ce rețin substanța de contrast (fig.V.3); Figura V.3-Computer tomografie: chistadenom biliar - puncția aspirație evidențiază prezența de mucină și nivele crescute de CA 19-9;diagnosticul diferențial trebuie făcut În principal cu chist adenocarcinomul, chistul hidatic, metastazele unor tumori ovariene, pancreatice; - diagnosticul de adenocarcinom este evocat la examenul echografic de prezența de noduli parietali numeroși de dimensiuni mari; examenul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
SEROSE Sunt adenoame microchistice, bine circumscrise constând În multipli chiști mici cu dimensiuni diferite de la microscopice la 2 cm. Pe secțiune, au aspectul unui burete. Sunt delimitate de un epiteliu neted cu citoplasmă bogată În glicogen și care nu conține mucină, iar descoperirea celulelor bogate În glicogen la examenul citologic confirmă diagnosticul de chistadenom chistic. Epiteliul, care poate fi și cuboidal nu are potențial de malignizare. Sunt tumori cu dimendiuni relativ mari, localizate mai frecvent În corpul sau coada pancreasului și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreasului, și un alt tip, mai frecvent fără stromă ovariană și care se poate găsi oriunde În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar ca leziuni chistice septate (fig.V.2). Epiteliul care
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
leziuni pot fi diagnosticate greșit la laparotomie Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui antigen carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui antigen carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă nu este exclusă. Datorită acestor incertitudini, toate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acuratețea biopsiei, este necesară biopsierea unei porțiuni din peretele chistului. Uneori acest lucru este foarte dificil, mai ales in tumorile mucinoase, astfel, se recomandă efectuarea mai multor pasaje din diferite părți ale tumorii [6]. Colorația specială pentru glicogen (PAS) și mucină (albastru Alcian sau muci-carmina) ajută la diferențierea tumorilor seroase și mucinoase [6]. Factorii de care trebuie să se țină seama în alegerea metodei imagistice de ghidare și a tipului de ac sunt:metoda trebuie să oferă cea mai clară imagine
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
-
HISTOLOGIC Din punct de vedere histologic cele două grupe mari de tumori pancreatice cu potențial malign sunt tumorile pancreasului exocrin și cele ale pancreasului endocrin. TUMORILE INTRADUCTALE Tumorile pancreatice intraductale sunt tumori care apar la nivelul intraductal, fiind producătoare de mucină (Intraductal Papillary Mucinous Neoplasms - IPMN). Există o variantă de tumori intraductale tubulopapilare (Intraductal Tubulopapillary Neoplasms - ITPN). Tumorile ITPN sunt foarte rare reprezentând 1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția salivei este slab acidă (pH 6-7). Rolurile digestive ale salivei: contribuie la umectarea, diluarea, lubrefierea alimentelor și formarea bolului alimentar are rol de solvent pentru alimente intervine în digestia chimică, prin enzimele conținute: ptialina sau
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la copil, hidrolizează grăsimile fin emulsionate din frișcă, ou etc. Lizozimul, cu rol în digestia glucidelor și efect bactericid În compoziția sucului gastric intră și: factorul intrinsec, secretat de glandele fundice, o mucoproteină ce fixează vitamina B12, condiționând absorbția acesteia mucina, substanță secretată sub formă de gel, formează un strat cu grosimea de aproximativ 1 mm, aderent la mucoasa gastrică, cu rol protectiv Reglarea secreției gastrice se face prin mecanisme nervoase și umorale. Procesul gastrosecretor poate fi descompus în trei faze
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ele și cu moleculele de colagen, în cadrul fenomenelor de agregare și aderare plachetară (vezi. cap. „Hemostaza”) Selectinele sunt proteinele implicate în fenomenele de aderență a leucocitelor circulante (marginație), rularea lor pe endoteliu și în final diapedeză. Selectinele produc aderența la mucine, legături foarte puternice din punct de vedere fizic, dar limitate temporal. Hormonii și mediatorii inflamatori cresc expresia selectinelor, stimulând infiltrarea țesuturilor inflamate cu celule fagocitare. 5.10.3. Joncțiunile intercelulare Legăturile între celule și matricea extracelulară Se realizează prin hemidesmozomi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
CEA sunt pozitive în cazul carcinomului mucinos și negative în mucocel [1,4]. Carcinomul cu celulele în inel cu pecete. În această variantă de adenocarcinom, predomină celule ce conțin mucus intracitoplasmatic care împinge nucleii spre periferie, poate fi prezentă și mucină extracelulară intro cantitate variabilă, iar celulele tumorale infiltrează difuz (asemănător linitei plastice de la stomac) [1,4]. Carcinomul cu celule scuamoase. Acest neoplasm epitelial malign este compus în întregime din celule scuamoase cu grade diferite de diferențiere. Există tipuri cheratinizante și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
ramuri radiale care devin treptat mai scurte înspre periferie. Mucoasa ce tapetează canalul Wirsung prezintă un aspect histologic identic cu cea a coledocului și a canalului comun. Epiteliul acesteia este alcătuit în principal din celulele cilindrice cu citoplasmă eozinofilă, conținând mucină acidă sulfatată și nuclei situați bazal. Celulele caliciforme (goblet) sunt mai numeroase lângă ostium. Stroma ce formează axul conjunctivo-vascular al papilelor conține puține limfocite, mastocite și plasmocite. Fibrele musculare, prezente de obicei la baza papilelor, se găsesc ocazional și în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92208_a_92703]
-
de contrast oral hipodens, respectiv apă, circa 500-750 ml cu 10- 15 minute înainte de examinare. Se obține astfel o bună distensie a stomacului și duodenului. Scanarea în fază nativă este utilă pentru evidențierea eventualelor calcifieri, pentru a diferenția dopurile de mucină de nodulii murali în caz de IPMN [15,16], dar și pentru alegerea secțiunilor de monitorizare a contrastului. Se injectează 120-150 ml substanță de contrast iodată cu un debit de 3-5 ml/secundă. Scanarea în fază arterială propriu-zisă este necesară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
computerizată permite evidențierea și a metastazelor limfoganglionare sau în alte organe, în principal la nivelul ficatului. NEOPLASMUL MUCINOS CHISTIC Apare aproape exclusiv la femei, nu comunică cu sistemul de ducte pancreatice și este alcătuit dintr-un epiteliu columnar producător de mucină și o stromă de tip ovarian [41,42]. În funcție de gradul de displazie se clasifică în chistadenom mucinos, neoplasm chistic mucinos cu displazie moderată și chist adenocarcinom mucinos non invaziv, respectiv chist adenocarcinom mucinos invaziv. La examenul CT se prezintă ca
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
de ou” sau la nivelul septelor, perete gros, proliferări papilifere și tendința de a invada vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un grup aparte de tumori pancreatice îl reprezintă tumorile mucinoase intraductale (IPMN) (fig. 265). Sunt neoplasme epiteliale producătoare de mucină, care se dezvoltă intraductal. Au origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei leziuni chistice cu aspect de ciorchine. Pe secțiunile fine se poate pune în evidență de obicei legătura între tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde endoscopice (ERCP) sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
solide intrachistice sau pereții groși și septele groase care captează substanța de contrast [15,51]. Uneori este dificil să diferențiem imagistic nodulii murali, care captează slab substanța de contrast și pot fi văzuți și în poziții antigravitaționale, de dopurile de mucină [15,51,53,58]. Majoritatea autorilor sunt de părere că tumorile de dimensiuni mari sunt cu mai mare probabilitate maligne [51,52,54,55] dar nu există un consens în această privință [56,58,59], neexistând o valoare prag a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]