64 matches
-
vrea să i se spună pe nume și vrea totuși să fie chemată cu numele de Zeus”. Epicur (341-270) spunea că 1) la prima constituire a limbajului oamenii au procedat într-o manieră inconștientă, împinși de natură precum sunt animalele mugind, chelălăind etc. 2) Dezvoltarea ulterioară a limbii s-a realizat prin convenții între oameni. Lucrețiu (98-55) este primul dintre cei cu care umanitatea se poate mândri, întrucât opera sa este prima și cea mai înaltă glorificare a rațiunii umane. Iată
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
facă să vadă cu ochii minții, imagini demne de Coșbuc: Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș, Zboară mierlele-n tufiș, Iar din codri noaptea vine, Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele se aud mugind, Iar flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița pe ndelete Vin neveste de la râu Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând în stoluri fete, De la râu. Se ducea atunci o viață tihnită, patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea câte-o horă or câte o chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la gâturile vacilor cu ugerul greu de lapte suna alena și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei 282. În împrejurări cruciale, omul-poet reacționează cu totul aparte; un amestec de disperare și o dorință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea jumătate câte - o horă orcîte [o] chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la gâturile vacelor cu ugerul greu de lapte suna alene și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei. Revoluțiunea ardea în câmpia Transilvaniei, dar mie ce-mi păsa de toate. Pentru realitate eu eram
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trudesc, mii cîntă la instrumentele Cu corzi ori de suflat spre-a domoli ale robiei suferințe. Cu huiete se joacă dansatorii-n dansul morții, înveselindu-se-n măcel. Dure Ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde răsună lîngă goarna cea hăulitoare, Toba cea dublă-îneacă urlete și gemete, si ascuțitul fluier șuiera și țipă, Cornul cel arcuit, aprig, dar armonios, pe șarpele care dogit răcnește în delir îl îmblînzește: Și Bowlahoola e Stomacul în orișicare om."123
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aur care-s bătute-n mori În care iarnă fără încetare bate, cu trăinicie așezîndu-le pe temelia lor. Foalele să sufle începură, si Leii lui Urizen stătură-n jurul nicovalei Și leoparzii-acoperiți cu piei de fiare grijă aveau de vîlvătăile muginde, Sublimi, distincți, cu-nfățișări divine de frumusețe omenească. 35 Tigrii mîniei chemară caii-învățăturii56 de la iesle, Îi dezlegară, le puseră de aur hamurile și de-argint și fildeș, În chipuri omenești distincte stătură-n jurul lui Urizen, prinț al Luminii, Și-ntreaga-Închipuire
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți Cînd sîngele cel roșu umplut este cu vin și măduva din miei. E lesne ca să rîzi la mînioase elemente, Să auzi cîinele lătrînd la ușa-nzăpezită, si bivolul în zahana mugind; 410 Să vezi un zeu pe fiecare vînt și-o binecuvîntare pe-orice vijelie; Să auzi șoapte de iubire în tunătorul vifor ce-a dúșmanului casă o dărîma; Și să te bucuri de tăciunele ce-i năpădește cîmpul, și boală
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-ale Seminței Omenești Ținuturi Unde impresiile Deznădejdii și Speranței prind rădăcini în veci: O lume a-Întunericului. Ahania căzu departe-n Neființă. 145 Ea Nu-ncetă să cadă. Și Bubuitul cel puternic nu-încetă, puternic, Aspru. Din Bubuit se auzi mugind o vîlvătaie-albastră de pucioasa, din vîlvătaie-un Geamăt de durere care făcu să amuțească-întreaga-nvălmășeală, Zarva îngrozitoare înghițind-o în agonie peste agonie. Și prin Învălmășeala, precum un trăsnet ce țîșnește dintr-un noian în altul, 150 Tare, puternic, se auzi un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Los, Si Fusele lui Tirța 250 și Rahab 251, si Morile Satanei și-ale lui Belzebut. 200 În Golgonooza stau nicovalele lui Los și vîjîie Cuptoarele-i înalte, [Dure ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde ațițate 252 de Goarnele ce hăulesc,] Zece mii de Demoni lucrează la cuptoare Creînd Neîncetat Timpurile și spațiile Vieții Muritoare, Soarele, Luna, Aștrii, 205 În perioade de extaz pulsînd 253, bătînd în icuri și în drugi, Apoi trăgînd în fire grozavnicele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
alta și-o stea întreabă de-alta: Ce flăcări sînt acestea, venind din Miazăzi? ce larma, ce vuiet înfricoșător De parc' ar fi în ceruri bătălie? ascultați! nu auzirăți trîmbița Pesemne-a unei crunte bătălii?" În vreme ce vorbeau, văpăile se-apropie mugind grozav. 265 Ei văd pe cel pe care l-au străpuns, se tînguiesc din pricína lui, Nu se mai nalta împotriva lui Ierusalim, Nici Împotriva micuților ei; neprihănitul, învinuit în fața Judecătorilor, Cu slavă nemuritoare strălucește; tremurînd, judecătorul sare de pe tronul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
naturii folosit ca mijloc de expunere în discuția sublimului dinamic: Stânci îndrăzneț suspendate și amenințătoare, nori de furtună îngrămădiți pe cer alunecând printre tunete și fulgere, vulcani în toată furia lor devastatoare, uragane ce lasă dezolare în urmă, oceanul nesfârșit mugind de mânie, o cascadă înaltă deasupra unui râu năvalnic...29 La fel putem include aici faimoasa imagine a "porumbelului sprinten ce taie aerul în zbor liber", la care recurge, în primă Critică 30, pentru a polemiza cu Platon în problema
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
bunicii lui, pe vremea când era el copil: dacă în seara de Ajun pomii au chiciură pe ei, anul va fi bogat; dacă îngheață apa în fântână, vara va fi călduroasă și roadele bogate; dacă se aud vitele din grajd mugind până la răsăritul primei stele din seara de Ajun, va fi liniște și pace tot anul în gospodăria respectivă, iar vitele vor avea iarbă și fân destul și bun; dacă la colindat vine mai întâi parte femeiască, anul următor va fi
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
fereastră nu-i nimic/ mai tîrziu probabil duminică înainte de prînz iată/ aluatul crește cu toate surprizele dimineții/ nu mai sînt singură prin vecini se dezlănțuie/ clămpănitul tocătorului e-o căsăpeală măruntă/ apoi vin imnurile radioului cresc din beton/ odată cu soarele mugind în fereastră// azi scrie în horoscop spălatul rufelor ceapă/ și scurtă plimbare la cimitir cu fluturii” (Dimineața). Priveliștea cosmică apare trasată doar din cîteva tușe, precum ar proceda un pictor japonez: „Aceste pietre/ deasupra lor un strat de frunze/ deasupra
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
O linguriță neagră de piper/ Și apostolicele frunți cedară/ Prînz gratuit nebunului o vară" (Noaptea cărăușilor). Sau: Și ce plictis era pe mare/ Dormea zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia de lut, ovală/ Da drumul norilor din cală/ Ce-asupră-i se-abăteau apoi/ Mugind a palizi văduvoi" (De n-ar fi toate acestea). Sau: " În jilțul rupt îmbătrînită geme/ O muză vitregită multă vreme" (Jilțul). Sau: " În gări satirii dorm pe căni nemțești/ Spițerii picotesc între semințe" (Nocturnă). E un soi de antisimbolism, precum
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
inventivitate imagistică, rezultatul obținut nu doar că salvează versurile de la condiția precară, caducă, dar furnizează consistența persuasivă, absolut necesară, a viziunii poetice. Un exemplu, în acest sens aflăm în Serafimul și heruvimul: Cînd marea se răscoală, volbură-ntărîtată,/ Cînd undele-i muginde se nalță spumegînd,/ Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată/ Pe fieșicare stîncă te vede-amenințînd". Cu excepția fonetismului vetust din final, ne întîmpină o perspectivă alegorică a heruvimului, înger cu atribute ferm moralizatoare. Utilizarea adecvată a analogiei, ca instrument specific
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
bărbie. Era desfăcută sub el și atât de plină de dorință cum nu puteau fi, își închipuise el pîn-atunci, decât flăcăii. Când, după un lung timp, îi desfăcuse pielițele de sub burtă și-i intrase adânc în născătoare, se deșertase acolo mugind răgușit, ca fiarele codrului, așa cum țipau și muierile în preajmă, de parcă vătraie înroșite le-ar fi pătruns între pulpe. Niciodată Vasili n-avea să mai simtă, oricât de pricepute muieri avea să mai încalece - și, slavă Domnului, franțuzoaicele de prin
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ta blândă. Tu fii ideea sântă a Daciei unite: De unde sună marea pin stâncile cernite Pîn-unde Tisa mână undele reci și crețe Peste câmpii mănoase, peste pustii mărețe, De unde Nistrul curge în leagănu-i de-argint Pîn-unde Istrul plânge, ca taurul mugind, Ideea renviată a Ulpiei Traiane, A Daciei bătrâne, a Daciei romane. Fii îngerul de pază a națiunei, care Se simte azi, cu tine, mai mândră și mai mare. Regină coronată înveșmîntată-n rază, Fii îngerul Speranței, fii îngerul de pază La
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
piano tema I, în care pulsează mereu ,,motivul destinului”; începe repriza. Pe un acord prelungit, la început aproape neauzit, se ridică glasul oboiului într-o melodie suavă, înlăcrimată (adagio), dar care se luminează. După această mică insulă într-un ocean mugind agitat, motivul conducător reapare, crescând furtunos. După același semnal al cornilor auzit în expoziție, este readusă tema II, urmărită, ca și mai înainte, de motivul destinului. De aici planul reprizei este asemănător cu cel al expoziției. Partea II (andante con
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
omului. Și când simți și omul, era prea târziu. Cu zgomote năprasnice și ascuțite începură să pârâie legăturile șopronului. Îngrozite, vitele se tălăzuiră și se izbiră în toate părțile. Bătut și de valul acesta greu, șopronul începu să se surpe. Mugind, vitele scăpau prin spărturi. Sărmanu avu un plâns omenesc de desnădejde. O plasă de stuh ca o aripă uriașă plesni pe Lepădatu. Se plecă amețit, căutându-și buzduganul, voind să se apere de un dușman. Vântul scăpătă ca o bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de armă explodă În carieră. Bărbatul cel mare se opri, cu brațele larg desfăcute, fără să se miște. O altă pocnitură, mai puternică decât prima, iar el scheună. La patru metri distanță, Jamie Îl privea cu ochi Înspăimântați. Gheața cedă mugind, o gaură de mărimea unui camion de tranzit i se deschise sub picioare și Martin Strichen dispăru. Drept În jos. Apa neagră Îi Înghiți țipătul. De cealaltă parte a găurii, Jamie se târî Înainte și privi În jos, În Întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
o replică exactă, cu ochii roșii, a primului monstru se materializă în aer și se prăbuși cu zgomot ceva mai încolo. Un al treilea își făcu apariția, căzu peste al doilea și, după ce se rostogoli de câteva ori, se ridică mugind. Peste câteva secunde, în sală se aflau o duzină de monștri. Grosvenor își scoase arma și trase. Urletele drăcești se întețiră. Solzi metalici se izbeau, scrâșnind, de metalul pereților și al pardoselii, ciocănite de niște labe grele, cu gheare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
l-a ascuns la Moftinu Mare. A admis să mărturisească doar că l-au adăpostit nu numai În casă și În beciul de sub ea, ci și În șură și Într-o pivniță de sub podeaua grajdului. Auzea deasupra boii și vacile mugind, dînd din copite și pișîndu-se Îmbelșugat. — Domnu’ Weisz, Încerca tata, vremurile de groază de altădată s-au terminat, Hitler s-a dus În mă sa, Szálasi a sfîrșit În ștreang, numai porcul de Horthy a apucat să moară-n patul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Satana, de ce nu-s Dumnezeu, Să fac să rump-o lume ce sfîșie-n tăcere Sdrobit sufletul meu. Un leu pustiei rage turbarea lui fugindă, Un ocean se-mbată pe-al vânturilor joc, Și norii-și spun în tunet durerea lor mugindă, Gândirile de foc. Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere, Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor, Căci mie mi-a dat soarta amara mângâiere O piatră să ador. Murindului speranța, turbării răzbunarea, Profetului blestemul, credinței
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Nici o schimbare de expresie a trăsăturilor supte nu arată că mesajul ar fi fost receptat. — Felicitări, dragul meu, adaugă Gosse. Chipul rămâne impasibil. Gosse se uită la Minnie. Minnie ridică din umeri. În liniștea Încăperii, amândoi aud sirenele de ceață mugind trist una la alta pe râu. Puțin descurajat de acest contratimp cu anunțul lui, Gosse iese tăcut din dormitor, iar Minnie mai rămâne, să aranjeze așternuturile. În timp ce ușa se Închide În urma lui Gosse, scriitorul deschide ochii și murmură: — Stinge lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de mirare că Du Maurier avusese senzația că pierde controlul asupra propriei creații, că aceasta nu-i mai aparține. Era ca și cum ar fi eliberat un duh din sticla imaginației, care crescuse până la proporții alarmante, bătându-se cu pumnii În piept, mugind, dansând, săltând și rotindu-se ca un vârtej În jurul lumii, revenind pentru a-l Îngropa sub povara sufocantă a corespondenței, a bârfelor din ziare și a banilor. În ce-i privea pe scriitori, nici o altă poveste nu ilustra mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]