377 matches
-
în România dar și în Europa, unde înțeleptul și eruditul cărturar își păstra o bună parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la Țările Române. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 23 iunie 1924 Dragă domnule Moisil, Mulțămesc pentru gentila scrisoare de la 20 curent care mi-a făcut plăcere. Aci alăturat înapoiez corecturile. Îți sunt foarte recunoscătorpentru grija ce-o porți extraselor mele. 6 Alăturez și titlu pentru copertă. În curând vei primi și Dosarul moșiei Răcăciuni 7
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
care ocupă deci o cameră în plus. Grăbește-te, deci, fă-ți pachetele și vino cu băiatul d[umi]tale înainte să vie ceilalți. Vom petrece timpul vizitând mănăstirile din împrejur. O prietenească și bună strângere de mână, Karadja P.S. Mulțămesc foarte mult pentru gentilețea d[umi]tale de a-mi trimite cartea lui Dobrescu 9 . Vom regla socotelile când vei veni pe la noi. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 5 iulie 1924 Scumpe domnule Moisil, Situația s-a schimbat în
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
aduci cu mata, cu titlul de împrumut, dacă cumva d[omnul] Ștefan n-are vreun exemplar pentru mine. Am făcut o descoperire însemnată de care Academia 11 va profita. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 3 august 1924 Dragă amice, Mulțămesc pentru gentila d[umi]tale carte poștală, precum și pentru amabilitatea de a-mi păstra medaliile lăsate de Zapletal 12 . Țin foarte mult să le am amândouă, dacă sunt frumoase cum spui. Foarte curând voi veni pentru câteva zile la București
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
timpurie despre vechimea poporului român în părțile Daciei. în: Dimitre Onciul, ". Studii asupra stăruinței Românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenopol", 1885-86 [Note de subsol în lucrarea lui D. Onciul:] Adaug la aceste că și renumitul slavist Miklosich, căruia îi mulțămim de cea mai bună ediție a cronicei lui Nestor (1860), este de această părere. Vezi "Slavische Elemente im Rumänischen", Denkschriften der K[aiserlichen] Akad[emie] d[er] Wiss[enschaften], Wien, 1862, p. 2. Războiul, de care este vorba la Kinnamos
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
vă mai scriu? Nu-i așa că scriu tare neglijent? Ei nu-i nimica. Acum, însă, trebuiește să-mi răspundeți. Al d[umnea]voastră respectuos admirator (numai atât), V[irgil] Gheorghiu [P.S.1] Am primit azi scrisoarea d[umnea]voastră. Vă mulțămesc de răspuns. În ziua de 9 mai s-au primit o parte din reviste și pe urmă altele. Acum au ajuns toate. Bine că au ajuns. Mă întrebați de N. Dunăreanu 9. Ei bine, a fost imposibil să-l scot
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
interesați n-au lăsat neci unul se scadia dintru ale sale. Și așia acum stau doue biserici vecine, neci una gata cum se cade, și ambele mai totdeauna - afară de Pasci - goale de oameni, căci aceștia fără neci o învățietură se mulțămesc a înnota în prostie, și se bucură că-și pot mâna animalele până la pășune în zile de duminică și serbăto[a]re.” În perioada interbelică localitatea a făcut parte din județul Târnava Mare. Din 1968 face parte din județul Sibiu
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
în anii 80 a avut experiență de iluminare, devenise învățător Yoga și de meditații și elev al maestrului Dzogchen tantric-budist Namkhai Norbu. Căutările sale spirituale l-au adus la șamanii din Siberia, Africa și mările de sud, dar nu rămase mulțămit de cunoștințele căpătate despre esența realității. În anul 1992, în timpul șederii sale în India, auzise vorbindu-se despre „Leul din Lucknow”, Guru H.W.L. Poonja, un discipol al înțeleptului indian Ramana Maharshi, care întruchipa mesajul Advaita. Advaita Vedanta (A-dvaita
Madhukar () [Corola-website/Science/306381_a_307710]
-
-un cânt", " Ce șoptești atât de tainic", "Zadarnic șterge vremea", "Venin și farmec", "Gelozie" și multe altele. Până la urmă Eminescu reușește să se desprindă din vraja ei și scrie în poezia "M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire": „Cum mulțămesc eu soartei că am scăpat de tine, Făr-a comite, Doamnă, păcatul moștenit. Azi iarăși mă văd singur și fericit și bine!” Veronica preia din nou ințiativa și reușește să îl înlănțuie folosind ceea ce până atunci îi refuzase: „păcatul moștenit”. Dovada
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
nu mă simt azi așa stingheră în ea? Să nu fiu biciuitoare! Dar ce se cheamă aici biciuitoare? Adevărul grăit fără fățărnicie. Râdă cât ar vrea de mine! Rămân încredințată că nu e ceva mai respingător decât înțelepciunea ceea ce se mulțămește cu platonica jale asupra rătăcirilor, în care tot mai rău ne afundăm, dar care nu și-ar îngădui nici un bobârnac ca să le îndepărteze cât de cât de ea și de alții! O, sunt tulburată! Când, pe lângă pietrele de aici mă
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
și pentru apărarea drepturilor țăranilor (așa cum apărea în "Neamul Șoimăreștilor") într-un bătrân umilit de sărăcie și de hărțuielile oștenilor domniei, care-i cere voievodului să-i ierte pe răzeșii orheieni ce se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele și cu rodurile pământului și cu mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile obijduiților, iar moșnegii cei neînțelepți și orbi te blastămă să mori
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
în înțelesul nostru stăpânesc toată țara de la un capăt la altul. Calitățile morale ale unui popor atârnă - abstrăgând de climă și de rasă - de la starea sa economică. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-au avut ce-i trebuia. Deci condiția civilizației statului este civilizația economică. A introduce formele unei civilizații străine fără ca să existe corelativul ei economic e curat muncă zădarnică. Dar așa au făcut liberalii noștri. În loc de a-și arunca privirile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alta decât de dragoste pentru d-nii din Dealul Mitropoliei, că nu le-i asta întîi și n-am voi să-i trecem poliță la nimeni, ci tot pe seama noastră să rămâie. Azi însă le punem toate la o parte și mulțămim lui Dumnezeu că vedem pe M. S. vesel și sănătos în mijlocul nostru și că-l putem întimpina cu "Bun sositul între noi! ". Căci cât despre partea M. Sale, netăgăduit este și va fi că ce-a stat în putința unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei. O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicație nu ne poate mulțămi față cu această mizerie vădită și strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare? Nu mai întrebăm de au fost români sau nu. Suntem de mai nainte siguri că numai români
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nainte. Acuzarea că conservatorii i-ar fi condus pe soldați la starea de sclavi ai străinilor, la disprețul general și altele de același calibru, le-[o] întoarcem d-nilor liberali cu mulțumită înapoi. Dacă țara aceasta există până astăzi are s-o mulțămească elementelor conservatoare, care, cu mijloacele lor minime, espuindu-și numai capetele lor proprii, nu viețile a mii de oameni, au ținut țara neatârnată prin mijlocul tuturor nevoilor, de stă până în ziua de astăzi. Slavă Domnului, cu grecoteii din Strada Doamnei ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nedatorită armelor rusești, nu există deplină nici până azi și pentru că Europa a legat-o de condiții care n-o privesc pe Rusia. Din faptul însuși că recunoașterea din partea Rusiei e departe de a fi suficientă rezultă că nu putem mulțămi pentru un lucru pe care nu-l avem, chiar dacă împărăția vecină ne-ar fi dat cu de prisos ceea ce noi nu i-am cerut niciodată. Iar punctul al 3-lea nu ni se pare îndestul de serios. Trupele române n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cred că trebuie să se înscrie în Constituțiune și în alte legi garanțiile pe cari le-am enumerat și altele cari s-ar mai crede necesare. Aceasta este, d-lor, soluțiunea pe care o cred eu și de natură a mulțămi pe Europa, și echitabilă din toate punctele de vedere, și conformă cu interesele țărei. Am o convingere atât de puternică în eficacitatea acestei soluțiuni încît, dacă aș fi partizan al guvernului sau în opozițiune, dacă aș fi în Cameră sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici vrun înțeles deosebit, care să merite a fi întipărit minții. "Romînul", care de altmintrelea numai românește nu-i scris, au ajuns la treapta de a ști că verbul are proprietatea de a putea fi conjugat, prin urmare nu se mulțămește numai c-un timp sau c-o persoană care s-ar cere pentru însemnarea înțelesului, ci pune câteva dupăolaltă, pentru ca să se pară că zice ceva. Am spus, spunem și vom spune cumcă națiunea a fost, este și va fi. Deci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu purta, dar mustățile lungi Îi cădeau pleoștite până la colțul buzelor. - Apăi, mai mare cinste decât aiasta, că sosiră Măria Sa Ștefan cu boierii și căpitanul Oană cu prieteni ai mei din oastea Celor o mie, nu cred să fie! Vă mulțămesc și vă poftesc să gustați o cupă de vin Înainte de a trece la bucatele cele alese! - Ușurel, căpitane! spuse vesel Măria Sa. Un vin bun se bea din mâna unei femei frumoase! Mireasa este cea care ar trebui să pună vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Vlaicu, lăsând calul În grija slujitorilor și apropiindu-se de masă. Dar s-au sfârșit toate cu bine! Iar noaptea e lungă și frumoasă, avem vreme să petrecem! - Poftește, pârcălabe, aici, la stânga miresei, unde ai avut ținut loc de cinste! - Mulțămesc, Măria Ta, vin Într-o clipită, doar o vorbă să-i spun Domniei Sale căpitanului Oană. Oană se ridică de la masă, văzând cu coada ochiului cum Erina privește În urma lui neliniștită. - Ascult, pârcălabe. - Am făcut tot ce mi-ai cerut. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o crimă. Da, a comis un spergiur contra științei, violând cele mai sacrosancte tezaure ale clasicismului, conrupând adevăratul lor sens. {EminescuOpXII 31} Ce susține și ce combate Marcu Aureliu în cartea 1 a confesiunilor sale? Laudă pe profesorii casei sale, mulțămește strămoșului său că nu l-a lăsat să frecventeze școalele publice, pe cari le critică cu înverșunare. Cu totul altfel interpretă d-l Crăciunescu acest paragraf - consecuența naturală a celor ce fură cuvinte când nu le au - d-sa atribuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmă ad infinitum de cei ce siliți erau în situațiuni să arate că evaluările înflate întrec c-o pătrime încasările, iar în ziare înălțau până la ceruri prosperitatea financiară. Dacă de mizeriele acestea ar fi suferit numai predecesorii noștri ne-am mulțămi să controlăm că a fost un timp când tributul turcesc [î]și schimbase numele, dar sub o altă formă era plătit de țară de 30 ori mai sporit unor bancheri străini; - dar din nenorocire consecuențele funeste se gustă de noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se desfășure în liniște și să nu se întîmple, tulburări. Însă, cu tot votul din Șiștov, cerul bulgar nu e de tot fără nouri. Mai întîi e întrebare dacă bulgarii cari au votat prințului o plenipotență întinsă, vor fi mulțămiți cu uzul ce va face de puterea sa. Dacă prințul va căuta într-adevăr să restabilească ordinea în țară, așa cum a promis în proclamațiunea sa, atunci va viola multe interese particulare și multe spirite bulgare pentru cari ordinea nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
LA TEATRUL ORFEU... "] Duminică seara la teatrul Orfeu s-a dat prima reprezentație a d-lui I. C. Lugoșianu, un artist român transilvănean, cu concursul mai multor artiști și al elevilor Conservatorului. Tânărul actor și-a pus multă silință spre a mulțămi pe public și a și izbutit, dovadă desele aplauze ce a primit. în piesa Moțul din Ardeal a fost cât se poate de bine. În cîntecul: Vântul țipă, ploaia plânge, Inimioara 'n min' se frânge Că-n robia ungurească Piere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n mare parte proprietatea străinilor, la negoțul care e 'n mâinile lor, la ce? Să fim mulțumiți dacă acești arhistrăini cu suflet de câine și creieri de vulpe ne îngăduie să trăim alături cu ei, pe noi, neamul ticălos românesc; mulțămiți să fim că această pătură de hoți și de parveniți nu ne alungă limba din biserică și din școală să fim mulțumiți că aceste lături sociale aristocratizate nu ne vând robi. Dar la ce se mai mănține ridicula titulatură de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră și mică și slabă. De altă parte, dorințe de progres și de libertate nechibzuite au introdus prea adesea în mecanismul nostru politic fraza goală în locul realității. Se mulțămesc cu formele esterioare ale libertăților publice și cer și altele, chiar dincolo de bazele fundamentale ale Constituțiunii ce și-a dat țara în 1866. Se mulțămesc cu etichetele instituțiunilor progresului, fără a căuta daca acele instituțiuni pot rodi la noi și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]