61 matches
-
va fi ca pă lîngă corespondenții ce-i vom avea să nu-și pregete nici unul a trimite cîte cevadin rodul cetaniii, cunoștințelor și a geniului său la Foaia noastră, fie aceea original sau traducere; noi toate le vom primi cu mulțămită și recunoștință în numele întregii nații. Poate cineva la scrierile sale săși puie numele cel adevărat sau altul iscodit, dar anonim nu putem să tipărim. Așa, numai întracesta chip când se va face Foaia aceasta adevărata avere a românilor. Noi într-
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ajuns să cunoască cum că singură luminarea și dezvolvirea ideilor unui popor, cum este al nostru, poate să-l puie în stare a contribui fizicește și moralicește la fericirea patriei, într-a căria sîn ne-am născut și ne hrănim. Mulțămită celor carii strigă astăzi cu glas puternic: deșteaptă-te și tu, române, pășește înainte împreună cu noi, primește și cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie, hrănește precum ai hrănit și pănă acum credință neclintită cătră Preanălțatul și preabunul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dedicația din final, așezînd din nou lucrarea sub semnul mulțumirii și insistînd pe valoarea intenției de bună credință: "Priimeaște dară până într-atâta gânditoriule de ceale dumnezeești arhierarha, cu ochiu blând acest mic dar al mieu, ca un semn de mulțămită, ca un zălog al desăvârșitei meale cucerii, și nu te uita la micșorarea darului, ci la buna voință a dăruitorului". Dincolo de locul comun al smeririi de sine, nevoia recunoașterii efortului personal și a propriei imagini este omniprezentă. Asumându-se, analizându
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o dată, și-au însușit-o de la „scriitorul” Vasile Toporan, acest Smerdiakov al timpurilor moderne. 328 BALAN, Gheorghe 411 1 (Piatra-Neamț), 24 Decem. 1968 Stimate Domnule Dimitriu, Sunt în posesia scrisorii Dv. și mai întâi vă exprim un cuvânt de bună mulțămită pentru urările ce ne-ați transmis cu ocazia sărbătorilor Crăciunului și Anului Nou, dorindu-vă la fel mulți ani cu sănătate și ziua onomasticii s-o serbați cu voie bună și cu împlinirea tuturor dorințelor. Vă cunosc, am cunoscut pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
terminat o facultate cu profil științific la Iași. Era foarte bun șahist. S-a stins în jurul vârstei de 50 de ani. 334 Întâlnindu-se la Liteni după atâția ani, și-au amintit de această întâmplare, făcând mult haz și drept mulțămită pentru chelfăneală, în bucuria amintirii, Băeșu i-a făcut portretul lui Ionescu. Pe lângă peisaje, la Liteni a lucrat portretele copiilor mei (3) și un triptic tot cu copiii mei, care au fost expuse în expoziția de la București din aprilie 1928
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
tine...Asta-i dovada că vrei să afli și să știi cât mai multe despre vremurile apuse și despe oamenii care ne-au lăsat aceste „sfinte rugi” unde să ne limpezim sufletul și mintea atunci când ne apasă greul... - Bucuria și mulțămita este de partea mea, pentru că am avut norocul să te întâlnesc, și cinstea - pe care n-o are orice muritor - să vorbesc cu tine, mărite Spirit... - Uite, omule însetat de cunoaștere, că soarele-i gata să-și adune sulițele razelor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai bine, iată că mă zărește: A! ce mai faci, doctore? îmi strigă cu mare veselie, comment ça va?" Mă trag îngrozit îndărăt, și pe când ne depărtăm, omul negru ne trimite sărutări cu mâna lungă și arsă, iar batoza mormăește mulțămită aproape de drum." Ne depărtăm. "Cine-i proprietarul ăsta? întreb pe doctor. Nu-l cunosc! zice doctorul. Ce crezi? în sălbătăciile astea, omul își mai pierde din minți." Ne depărtăm și intrăm în pustiu. E adevărat că trecem pe lângă proprietățile cucoanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se da prins. Filosof în feliul lui, cu teorii ale lui proprii în privința căsătoriilor care nu-s bune, zicea el, decât să ruineze pe oameni, dânsul se obicinuise să trăiască așa stingher la țară unde se îndeletnicea cu plugăria care, mulțămită hărniciei și economiei lui, îi umplea în fiecare an coșerile 140 și hambarile care, la rândul lor, îi umpleau punga. Muncea, mă rog, parcă avea o casă de copii de hrănit și de înzestrat. Apoi, în măsura în care se îmbogățea, se făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
distrugătoare a secolelor au dărâmat o parte din cetate, cea mai mare parte a fost dărâmată de mâna vandalică și împie 186 a târgoveților din orașul Neamț, care și-au zidit casele lor cu pietrele acelei sfinte ruine. Acum însă, mulțămită Domnului, această profanare a încetat în urma unei legi de protecțiune a monumentelor istorice votată de Camerele legiuitoare. Așadar, iată-ne în locașul care a adăpostit odinioară atâtea suflete de viteji. Calcam cu piciorul pe pământul udat de sângele lor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
părăsirii lumii, așadar obol dat lui Caron pentru a putea trece Styxul; în al doilea rând, ca imersiune plenară în absolutul naturii. Euthanasius (lucru valabil și pentru Cezara) mărturisește, de altfel, această (re)integrare în scrisoarea sa către Ieronim: Eu, mulțămită naturei, m-am dezbrăcat de haina deșertăciunei 319. Integrarea celor doi îndrăgostiți în natura edenică a insulei, prin gestul simbolic al dezbrăcării, oferă prilejul unei contemplații estetice de netăgăduit și al unei comuniuni în Eros. În felul acesta, natura încorporează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
esterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste veștminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. Eu, mulțămită naturei, m-am dezbrăcat de haina deșertăciunei. Știu că tu ești pân acum frate laic. Nu te călugări, copilul meu,... nu te preface în rasă și comanac din ceea ce ești, un băiet cuminte. Am fost săhastru, nu călugăr. Aș vrea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de G. Sion. În evoluția tipului tradițional nu poate fi ignorat nici rolul variantei publicate de V. Alecsandri. O situație specială are p. pe teritoriul Transilvaniei, unde ia forma de epilog al colindei propriu-zise și se numește urarea colacului sau mulțămită. Ca și celelalte forme ale colindei, p. își are originea într-un ritual magico-religios. Funcția sa ritualică s-a transformat treptat într-una de divertisment și felicitare, ceea ce i-a asigurat permanența. S-a găsit o corespondență a p. în sărbătorile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
cu mentalitate, comportament și exprimare bizare. Ei îi apar bicisnici, abrutizați de muncă și sărăcie, animați de instincte și dorințe obscure, meschine (Tocmeală, Înzestrare), cu o judecată alterată de superstiții (Țăranii noștri, Credința), îndurând cu obediență resemnată oprimarea și mizeria (Mulțămită, Necazuri). Scriitorul mută accentul de pe condiția psiho-mentală pe manifestare, exploatând cu artă confuzia și inadvertențele, transformând întâmplări triste, dramatice în scene comice. Cele mai numeroase (dintre care foarte multe rămase în periodice) sunt schițele cu subiecte din viața citadină, despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Și mă gândeam la întâmplarea neașteptată care m-a adus, în noaptea Anului Nou, în casa asta de bulgar. Dacă nu săream din tren, aș fi fost acum departe, poate aș fi ajuns în țară... Dar nu-mi pare rău. Mulțămită mie, două sărmane ființe omenești, în vălmășagul aprins al marelui război, aruncate acum laolaltă sub același acoperiș, izbuteau să fure vieții, pe apucate, partea lor de fericire umilă". Pirin-Planina a fost neîntârziat recenzată în Bulgaria, de către dr. I. S. Penakoff
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
a ilustrat, spun cronicile, prin dreptate și milostenie. Numai de dreptate și milostenie n-a avut însă, el, parte. Rămâne de neuitat scena torturilor care-au urmat înlăturării de pe tron, povestită de același Neculce în Letopiseț: „Cu acestu fel de mulțămită boierii i-au mulțămit, că l-au închis turcii, și l-au bâtut, și l-au căznit? cu fel de fel de cazne. Păn’ și tulpanuri supțiri îl făcè de înghițiè ș-apoi le trăgè înapoi, de-i scotè mațăle
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
C. Fundescu, unul din bărbații notabili (! )din România, poet de talent (? ), director al ziarului politic din București "Telegraful" și reprezintante al țării în Camera Deputaților României, se află printre noi ca reprezintante al României la Congresul internațional. D. I. C. Fundescu, mulțămită stăruitoarei sale munci pentru binele țărei, a ajuns a ocupa un loc însemnat în lumea politică (! ) ș-a presei din România. D-sa face parte din partida liberală condusă de d-nii Brătianu și Rosetti se bucură de stima și considerațiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făr-de-vânt, călătorește, așa fericit este și cela ce fără vreme, de moarte grabnică se mută la liniștea dumnezeeștii Fericiri. Zice înțeleptul Solomon: «Sfârșindu-se peste puțin, au plinit ani mulți, că plăcut era Domnului sufletul lui». Au stătut cu bună mulțămită la Dumnezeu și sufletul acestei cinstite cocoane, pentru multa ei credință, pentru bunătățile ei cele creștinești, pentru curățenia cea fără de asemănare, pentru cucernicia cea mare la cele dumnezeiești. Drept aceea s-au sfârșit peste puțin, pentru ca să câștige rodurile lucrurilor ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
com. eadem, pl. Braniște, jud. Iași), fiindcă această școală e slab retribuită din partea comunei, am onoarea a vă propune numirea provizorie a d-nei El. Neculau (-Dobre), care-a absolvit Școala Centrală de Fete (cu media generală 8) și care este mulțămită cu mica retribuțiune din partea statului și a comunei. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice și Cultelor {EminescuOpXVI 152} 121 [PETRE P. CARP] Iași, în 20 fevruarie 876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 136 Obiectul: Se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Vlahia. Campania lui Ioannițiu spre Adrianopoie și biruința lui. În așa chip se-ndeplini în statul româno-bulgar odioasa uniune cu Roma; neamul Asanizilor fu ridicat la rangul recunoscutelor dinastii regale ale Europei, aprinsa ambiție a setosului de fapte Ioannițiu fu mulțămită. Nu ținu mult însă acest raport de supunere și atârnare către Roma, căci nu mai departe decât în anul următor spiritul întreprinzător al regelui Ioannițiu nu se putu împrotivi ispitelor războinice, din care cauză se iscă răceală în prieteneasca înțelegere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ajunge cu ademenirea, părea a fi o pradă sigură, numai să fi venit un impuls puternic din afară și daca afară de aceasta s-ar fi înființat și o episcopie, făcută și calculată anume pentru ea, căci nu se arăta mulțămită cu aprovizionarea cu preoți din Ungaria. Papa Grigorie al XI se adresă acuma cătră Ludovic cel Mare, al cărui zel evlavios făcuse deja pe-o parte a poporului român să se convertească, și-l rugă să se sfătuiască împreună cu arhiepiscopii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu boierii săi cei mai de frunte vine înaintea regelui, i s-aruncă la picioare și vorbește rugîndu-se următoarele cuvinte: "Glorioase Principe! Grația ta regală să ne îngăduie iertarea pe care o cerem și să șteargă cu bunătatea ce cu mulțămită vom recunoaște-o ceea ce am greșit cu sumeție într-un acces de netrebnicie împrotiva legii fidelității ce o datorim, căci strălucirea radioasă a demnității de rege se sporește mult mai mult prin cruțarea celor biruiți decât prin nimicirea aspră a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei drame shakespearian. Căci în cazul dentîi se mai grămădește o sumă de divertismente și plăceri prin cari se escită totuși natura sensuală; pe când în declamarea artistică a unei mari opere de poet nu e și nu cere a fi mulțămită decât numai natura suprasensuală și ideală. S-a făcut deja adesea întrebarea dacă lectorul dramatic are de-a urmări aceleași legi pe cari le urmărește și reprezentatorul dramatic? Deja împrejurarea că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Iaca, eu nu văd de-aici izmenele despre care spunea Fira... BABA FIRA: Să nu uit, păcatele mele... (se întoarce la Sisoe, bagă mâna adânc în sân. Scoate câteva smochine prizărite, legate pe o sfoară) Iaca, sfinția ta, ține drept mulțămită câteva smochine. Le-am primit mai an de la Gahița lui Ispas. Am încercat eu să le molfăi, da' nu mai am cu ce. Poate sfinția ta ești mai tare în măsele... SISOE (întoarce capul cu dezgust): Smochine? Umblă sănătoasă, babo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a mai avut relații cu... precum singură a mărturisit. Ce vită ai fost (nefiind decât manta de vreme rea) Iată unde conduce idealismul!!! (1880 iulie) [NEDUMERIRE] 2259 N-am vrut să pun pe paginele sfinte îndoielele mele. Fost-a ea mulțămită de mine? Avut-a ea acea culme pe care trebuie s-o aibă cineva în cea mai intimă-mbrățișare... copila mea cea sperioasă? Să am această siguranță numai - atunci aș fi fericit... Sigur este însă că ea nu e din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
iepele, totuși ea-l viclenește pe om, căci scoate inimele din caii toți și le pune într-unul singur, încît cel ce-a păzit, alege mai întotdeauna un cal fără inimă, care-i mai rău decât unul de rând... Ești mulțămită, fata mea? - Mulțămită - răspunse ea zâmbind. Totodată însă Genarul îi aruncă în față o batistă roșie, ușoară, mirositoare. Fata se uită mult în ochii tatălui său, ca un om care se deșteaptă dintr-un vis, de care nu-și poate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]