98 matches
-
stângace din toate formele de guvernămînt: absolutismul. Daca e vorba de vigoarea organică a unei comunități omenești, e mai bine ca aceasta să fie un trib de ciobani liberi, fără cultură, pururea gata de luptă, mai bine un trib de mulgători de iepe, cutreerînd deșerturile, migrând de-a lungul râurilor, ademenit de constelațiile de la amiazăzi, decât o turmă de oameni guvernată de un roi de coate goale în care paragrafii reglementelor traduse din franțuzește se bat în capete și unde totul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Este cel mai vechi sistem, care se practică și astăzi în zona de deal și de munte, unde oile valorifică terenurile care nu pot fi exploatate decât prin pășunat. Oile se grupează în turme, după starea lor fiziologică, astfel: oi mulgătoare ("mânzări"), în turme de 400-500 capete, deservite de 2-3 ciobani; mioare sau tineretul de un an și oile sterpe, în turme de 300 capete, deservite de 1-2 ciobani; berbeci de reproducție, câte 80 capete, iar batalii în turme de 300400
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de porumb, iar porumbul se vinde cu 30.000 pe litră (15 kile)” (pensionar). „Țăranul e pe ultimul loc. Să ne gândim cât este de subvenționată agricultura în alte țări. E vorba de animale. Dacă suntem în UE, îți trebuie mulgătoare electrică (este 30-40 de milioane)” (fostă învățătoare, pensionară). Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 3. Câteva exemple de costuri și de profit legate de creșterea animalelor „Creșterea animalelor implică câteva tipuri de taxe: taxă la primărie, taxă pentru pășune, taxă pentru paznic
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
drept un model de succes în Ațintiș, după o perioadă de angajare la o fermă elvețiană, a revenit în sat ulterior, încercând să aplice ce a văzut pe acolo. În prezent, are o mică fermă cu șapte vaci și o mulgătoare electrică. Prin urmare, experiența de migrație în străinătate a țăranilor din satul Ațintiș este redusă, în ciuda capitalului social mediu dezvoltat și a existenței minorității religioase, văzută de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și spirit comunitar Sătenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
stricte. Eu îți dau 500 de milioane, pune și tu jumătate. De unde? E o dilemă. Vor dispărea fermele mici (...) Am văzut la o emisiune... inițiative private, oameni care au putere financiară. Acum e greu. Birocrație multă, multe hârtii. Pentru o mulgătoare cu subvenție... atâtea acte și alergătură că te lipsești la un moment... La fermele mici trebuie să dai produsul finit: lapte, carne; din pământ nici pomeneală de profit” (bărbat, 56 de ani, studii superioare). „La viața satului... ferme... pe mine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
școală profesională). Unul dintre principalele subiecte de discuție în sat se referă la reglementările ce vor fi impuse odată cu integrarea: o anumită cotă la lapte, un număr mare de vaci în gospodărie, o anumită calitate a laptelui, necesitatea achiziționării unor mulgătoare electrice, a unor fose septice și înființarea de ferme în afara satului. Fiind o localitate de crescători de vaci este firesc să fie preocupați de acest subiect, vânzarea laptelui reprezintă un venit care le asigură supraviețuirea lunară. Un alt subiect arzător
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la impunerea de standarde noi cu privire la producerea și comercializarea produselor obținute din agricultură și la creșterea animalelor. Este vorba - spun săteni - despre standarde înalte pe care nu și le vor permite ca preț (legate de mulsul vacilor și păstrarea laptelui: mulgătoare electrice, tanc de răcire, grajd modern, măsuri igienice moderne de ținere a animalelor), drept urmare nu își vor mai putea valorifica produsele la noile standarde, și prea puțini vor putea deține ferme după noile reguli, pentru că nu își permit. Ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai mari, au locuri de muncă, pe când la noi le-au desființat. Leul nostru nu are putere de cumpărare. Noi nu avem bani pentru lucrări agricole, nu avem dezvoltată și subvenționată agricultura ca ei, nu avem dotări agricole, nu avem mulgătoare electrice și nici mai multe tractoare. Noi nu avem animalele comasate ca ei în ferme mari. Ei au canalizare și străzi asfaltate în sat, noi nu avem infrastructură. Câteva persoane vorbesc și despre avantaje: La noi oamenii sunt primitori, sufletiști
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ciment și gata... De exemplu, acum, la noi nu se mai aruncă gunoiul în apă, acum s-a plătit o remorcă care duce gunoiul o dată pe săptămână. Avem agricultură cu tractoare... chiar dacă mai puține; avem unelte, animale multe și chiar mulgătoare electrică” (lider local). „La fel de european ca și orice alt sat din România” (tânăr, 24 de an). „Mă gândesc că este european din anumite puncte de vedere. Din punct de vedere ecologic, alimentația este aici, la noi, cea care denotă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat european. Argumentele se referă la lucrurile bune din satul nostru, la evoluțiile care trebuie luate în calcul: „Avem cablul TV, avem tractoare, chiar dacă puține, asfaltare și electricitate”. Chiar dacă uneltele moderne de muncă în agricultură sunt puține, ele există: tractor, mulgătoare electrică. „Suntem pe drumul cel bun, numai că mai avem până să îi ajungem. La noi, agricultura se face natural, produsele noastre sunt ecologice”, spune un sătean. Pe de altă parte, suntem europeni și prin oamenii pe care îi avem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai ales sub aspectul infrastructurii și al ocupării. Ațintișul reprezintă în prezent un loc care îmbină tradiționalul și modernul. Un sat în care se cresc vaci precum acum o sută de ani, dar în care au apărut, în același timp, mulgători electrice și microferme. Un sat în care bătrânii discută pe băncuțele de la poartă, dar există, în același timp, tineri care știu să folosească calculatorul de la școală, mobilul, Internetul prin dial-up. Apropierea de orașul Luduș îi conferă o serie de avantaje
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a doua zi, duminică, Niță Lepădatu și-a început slujba la vitele boierești. Sandu Faliboga l-a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele. Într-un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă, unde mai este iarbă verde, ori prin locurile unde a mai rămas mohor... —Bine, bade Sandule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele. Într-un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă, unde mai este iarbă verde, ori prin locurile unde a mai rămas mohor... —Bine, bade Sandule, om merge și mi-i arăta și locurile. Așa-i, om merge, macar că le știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Am avut și eu una asemănătoare, în copilărie. Cântam din ea când mergeam, în alai, cu steagul unității de pionieri, cu toba și goarna, să ducem salutul nostru pionieresc la adunările de bilanț de la gospodăria colectivă sau când se premiau mulgătoarele fruntașe ori se încheia anul de învățământ politic. De la școală până la sediul gospodăriei mărșăluiau toți, în frunte cu directorul școlii și cu comandanta unității de pionieri, după gemetele muzicuței mele. Celălalt moșneag ascultă orbul, cu capul aplecat, sprijinit în mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Oțel, așa scrie pe tub. Ce cuminte o fi stat taurul Oțel să-i gâdile ăia toroipanu’! Ia arătați-mi mâinile! Așa. Da. Pot să vă citesc viitoru’: amândoi o să fiți oameni ai muncii de nădejde, Încadrați În meseria de mulgători de tauri. Baroane, tu o să poți lucra și cu gura, că tot ți se Întinde până la urechi când râzi, iar tu, Ectorașe, cu mânuțele tale de cucoană poți să Încerci la porci, berbeci sau țapi, că au crânjelu’ mai subțirel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mulgea ciobanul. Noi nu făceam brânza acolo. Veneam de acasă și îl luau. Omul avea pretenții, ori caș, ori lapte și venea stăpânul, unul cu cinci, unul cu două. Aveam caiet și știam câte are fiecare. La 400 de oi mulgătoare ieșea 7-8 găleți de 10-15 kile. Umblam pe coclauri, pășteam oi, stăteam în băț de corn. Aveam câini cu noi. Aveam șapte ciobănești și doi care întorc oile, niște căței mici și dacă oile depășeau limita le aducea înapoi. Caprele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
benzină, Dacă știi să spui te rog, Ocupi tu în ea un loc. Doamne-Doamne-i omletă gătită C-o mie de ouă puse pe plită, Costă ceva o mie de ouă, De ți se rupe inima-n două. Dumnezeu i-o mulgătoare, Vaca lui e lumea mare, Ține laptele la piept, Altfel putrezești pe drept. Doamne-Doamne-i trunchi de prun, Mere verzi în el s-adun, Prune-albastre nu-s nicicum, D-aia nu mă sui acum. Dumnezeu e mașina de scris, Tu brațul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ortodoxă" de la LipovățVaslui etc. Din rubrica „Știri de tot felul" aflăm că: De la 9.740.000 oi aflate în România de atunci, se scot anual 360.000000 litri de lapte. România se găsește în fruntea țărilor care au cele mai multe oi mulgătoare. După unii socotitori, un locuitor din Viena bea cam 215 litri de lapte pe an; unul de la Paris, 122 litri, iar unul de la Berlin 160 litri pe an. Bucureșteanul bea cam 22 litri pe an 367 pentru că...locuitorii din România
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară. Președinta Parlamentului, doamna Eugenia Ostapciuc, prin prestația sa, exemplifică perfect sintagma (previziunea) leninistă, după care dictatura proletar-comunistă va crea condiții optime pentru ca statul să fie condus de bucătărese și de mulgătoare de vaci. Din respect pentru cititorii noștri nu reproducem nici una din „perlele” verbale ale doamnei spicherițe, deși acestea sunt demne de o antologie a penibilului. Nici primul-ministru Vasile Tarlev nu poate fi citat, pentru că, de un an de zile de când
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și ea se numește ,,răsfulg “. Există o boală a animalelor, numită în popor fulgerătură. Ea se datorește microbului mycoplasma agalactine, dar credințele vechi au pus boala în sarcina unor păsări care zboară ca fulgerul vara, înainte de ploi, pe sub pîntecul vacilor mulgătoare. Tot credințele vechi socoteau că dacă se mulg vitele bolnave de fulgerătură, de nouă ori, prin borta pietrei se răsfulg, ele se vindecă. Așa numeau bătrînii în sat unealta aceasta, răsfulg, și toți nălbarii la cinste-o țineau. Nu știu ce să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
coarne (10); iarbă (9); mîncare (9); oaie (9); vițel (9); cal (7); fermă (7); milka (6); neagră (6); vită (6); vițel (6); brînză (5); Fulga (5); muuu! (5); taur (5); carne (4); capră (3); frumoasă (3); gras (3); hrană (3); mulgătoare (3); nebună (3); porc (3); sat (3); țară (3); ban (2); blîndețe (2); bună (2); cîmp (2); coadă (2); copilărie (2); cornută (2); existență (2); femeie (2); lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atunci se scaldă nemilostivele [ielele]. Cînd te duci la apă (fîntînă) cîntînd, vei uita unde vei pune un lucru. Apa în care s-au spălat peștii pregătiți pentru a fi fierți nu e bine a se turna în calea vitelor mulgătoare, ca să nu stîrpească. în ziua de Schimbarea la Față [6 august], cerbii se scaldă în apă de izvor, răcind-o prin urina ce și-o lasă în ea, din care cauză nu mai este bună de scăldat. Să nu se spele cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă lapte unui străin carele și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele ce voiesc ca vrăjitoarele și strigoaicele să nu ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales pe cele mulgătoare, cu mac, după cum merge soarele, și, înconjurîndu-le, presură sămînță tot de mac pe jos împrejurul lor. Dacă se înfierbîntă în foc o potcoavă de cal găsită, se pune în doniță și apoi se toarnă apă și se clătește cu dînsa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le ține a afirmat că urmărește "desexualizarea relației profesor student". Sursa i-a replicat că textele alese dovedesc contrariul 26, observație la care a râs". Glossa lui Obiektiv Obiektivovici ne propune o perspectivă zoomorfă a modului de producție: apare numit "mulgătorul sursei" prin care orice "informant" este deplasat în repertoarul animalier, cu toate derivele posibilee. În alt plan, dincolo de deriziune, să ne amintim că una dintre cele mai lungi Surate din Coran (a II-a) poartă ca titlu numele a acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]