41 matches
-
reprezentative cînd se fragmentează în grupuri mici, în facțiuni în cadrul partidelor mai mari, și că nu reușesc să formeze coaliții de guvernare stabile pentru că sînt expuse la șantajul partidelor și facțiunilor, facilitate sau chiar produse de reprezentarea proporțională. Proporționalitatea și multipartidismul În concluzie: în general, sistemele electorale proporționale sînt asociate sistemelor multipartidiste. Această asociere, deci, este deseori rezultatul alegerii făcute să favorizeze reprezentarea proporțională în contextul în care diferențele socio-politice au stat sau stau la originea unei pluralități de partide. Fără
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
eficacitatea politică (convingerea cetățenilor că pot influența output-ul politic), credința că mediul politic contribuie la bunăstarea cetățenilor, în general, dar și la bunăstarea proprie, încrederea în lideri și instituții politice, suportul pentru regim (democrație în acest caz: alegeri libere, multipartidism, separarea puterilor etc.). Titlul acestui capitol trebuie privit cu anumite rezerve. Datele, analizele și concluziile prezentate aici au în vedere doar câteva dimensiuni ale culturii politice a cetățenilor din România urbană precum și relațiile dintre acestea. Decupajul realizat își propune câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
După cum anticipam la începutul acestei analize, influența interesului pentru politică are loc, direct și mediat, și asupra altor comportamente ale alegătorilor precum participarea politică sau preferințele în ceea ce privește politicul, precum: conducerea de tip democratic, societatea de tip comunist, votul uninominal, unicameralism, multipartidism. Pentru cea mai mare parte a populației urbane o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este ceva negativ (67%), votul uninominal este de preferat (62%), părerile cu privire la numărul de partide sau de camere fiind împărțite (multipartidism
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
multipartidism. Pentru cea mai mare parte a populației urbane o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este ceva negativ (67%), votul uninominal este de preferat (62%), părerile cu privire la numărul de partide sau de camere fiind împărțite (multipartidism 45%, bipartidism 34%, partid unic 10%; unicameralism 41%, bicameralism 43%) (BOP, FSD, mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu mai puține relații, care se informează despre politică, au cunoștințe politice și împotrivă cei care discută mai frecvent politică, consideră într-o măsură mai scăzută că politica influențează viața oamenilor și care au mai puțină încredere în instituții. Preferă multipartidismul într-o măsură mai mare cetățenii din mediul urban de mari dimensiuni, care nu sunt din Transilvania, persoanele mai în vârstă, cu mai multă încredere în actorii politici și mai ales cu mai multe cunoștințe politice. Participarea politică În cadrul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivel macro analizele arată că nu toate tipurile de alegeri au aceeași putere de mobilizare, absenteismul crescând în ordinea următoarelor tipuri de alegeri: prezidențiale, legislative, municipale, regionale, europene, referendumuri (Denni, Lecomte, 2004) sau că democrațiile de tip consensualist (asociate cu multipartidismul) răspund într-o mai mare măsură nevoilor diferite ale cetățenilor (Lijphart, 2000) și „prin urmare” au, rate de participare la vot mai mari, în medie. Chiar dacă diferiți autori propun diferite categorii de predictori ai participării, cel puțin ca etichetă, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de 24 ianuarie, de ziua Unirii Principatelor, să ne întâlnim, la reședința șefului de misiune, fără invitații formale, ci doar la chemarea impulsului patriotic. Le-am vorbit, apoi, despre transformările structurale profunde care aveau loc pe calea democratizării țării, evocând: multipartidismul, Legea nr. 8 din 31 decembrie; dreptul la grevă, Legea 2 din 3 ianuarie, dreptul electoral, libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la viață abolirea pedepsei cu moartea, libertatea de circulație, dreptul de a părăsi țara, abrogarea infracțiunii de trecere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
destinație și cu atât mai puțin traiectoria parcursă (Stark și Bruszt, 2002). Țările din regiune au parcurs în diferite feluri și cu diferite viteze drumul de la o economie de comandă la o economie de piață, de la dominația unui partid-stat la multipartidism, de la teroare și represiune la drepturi și libertăți civile și politice, desigur, condiționate de constrângeri specifice fiecăreia dintre ele. După un deceniu de tranziție, ceea ce diferă nu este doar performanța economică, ci chiar performanța politică în deschiderea sistemului către competiție
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
TV color, un CD-Player sau o banală brichetă erau pentru retronostalgici. Ea era o retronostalgică, voia să cumpere 100 grame de salam, o jumătate de pâine, acum, în epoca supermarketurilor, en-gros-urilor și mall-urilor, de trenuri de mare viteză, de multipartidism, de concurență între cerere și ofertă. Când trecea Ea. Care nu voia un produs oarecare, ci o rochie de calitate la preț românesc, din material românesc, țesută de meșteri autohtoni, îmbinată și modelată de designeri autohtoni iluștri, pentru că acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în ceea ce privește participarea la vot. Sistemul de reprezentare proporțională va stimula participarea prin lărgirea plajei de alternative disponibile, ceea ce rezolvă problema votului irosit și permite partidelor mobilizarea voturilor și în locurile unde au suport electoral mai scăzut, iar sistemul majoritar inhibă multipartidismul și limitează alternativele disponibile. Un alt tip de problemă care afectează rata de participare este cauzat de frecvența organizării alegerilor . Alți factori instituționali relevanți care influențează competiția politică și comportamentul actorilor sunt: sistemul electoral, cel de partide, regulile de formare
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
unui prag sub care un regim nu poate fi considerat democratic. Din această perspectivă, vor fi considerate democratice toate regimurile care prezintă cel puțin următoarele caracteristici: a) sufragiu universal (masculin și feminin); b) alegeri libere, competitive, periodice și corecte; c) multipartidism; d) surse de informare diverse, alternative. Ca și în cazurile precedente, această definiție reafirmă însemnătatea garantării reale, cel puțin a drepturilor civile și politice, presupunând că existența acelor drepturi asigură realizarea în mod eficient a sufragiului universal, expresie a dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
principalele caracteristici ale unui sistem de partide într-o democrație. Pornind de la aceste elemente, sugerăm aici o clasificare simplificată: b.1. Partid dominant "coeziv" cu un lider puternic și guverne monopartinice; b.2. Sisteme bipartide și guverne monopartide; b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție; b.4. Multipartidism eterogen și guverne de coaliție 21. Ar trebui să fie evident că, în fiecare caz, este posibilă o competiție cu forme și grade diferite. Mutații pot rezulta din impactul unor varii elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o democrație. Pornind de la aceste elemente, sugerăm aici o clasificare simplificată: b.1. Partid dominant "coeziv" cu un lider puternic și guverne monopartinice; b.2. Sisteme bipartide și guverne monopartide; b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție; b.4. Multipartidism eterogen și guverne de coaliție 21. Ar trebui să fie evident că, în fiecare caz, este posibilă o competiție cu forme și grade diferite. Mutații pot rezulta din impactul unor varii elemente instituționale: pragul electoral ce permite accesul în arena
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4. Control În primul rând avem democrația majoritară, cu o combinație între sistemul semi-parlamentar și sistemul electoral proporțional
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4. Control În primul rând avem democrația majoritară, cu o combinație între sistemul semi-parlamentar și sistemul electoral proporțional consolidat, sau cu un sistem majoritar bipartid și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
limitează în primul rând competiția, interzicând anumitor partide, ca de exemplu celui comunist, prezentarea propriilor liste electorale. Dacă suntem, în schimb, în prezența sufragiului masculin, a unui procedeu electoral formal corect, a unor taxe electorale prevăzute pe baza alegerilor, a multipartidismului, dar drepturile civile nu sunt garantate, și, mai presus de toate, informarea este afectată de situații de monopol având ca rezultat excluderea unor părți ale populației de la exercitarea efectivă a propriilor drepturi (o opoziție eficientă din partea partidelor lipsind cu desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]