1,219 matches
-
iubit... Fete ... Citește mai mult Vrăji- vrăjite...Emilian Oniciuc-23.02.2015Fără vânt în taina nopțiiSe strecoară precum hoțiiși foșnesc frunze foșnite,Vrăji- vrăjite și-ofilite...Babe prea de mult băbite,Vrăjitoare scorojite; Se strecoară ca o ciumăCa să-ți fie-n suflet mumă... Se dau de ceasul morțiiSă îți treacă pragul porțiiCu zâmbetele- zâmbite,Babe, să-ți fie iubite...Babe prinse-n hora LuniiDrept în mijlocul păduriiDezbrăcate-n pielea goalăCu păr lung la subțioară...Țâțele-s dabalazate,Le ajung până la spate,Tot sărind în
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
menții energia necesară parcurgerii vieții. Este deci mâncatul inclusiv procurarea hranei un scop al vieții? Nicidecum! Procurarea și consumarea hranei este numai un element care mijlocește actul de procreare indiferent dacă apoi te închini și preamărești pe Dumnezeu sau nu. Muma noastră care ne hrănește pe toți, om, pom sau animal, este o stâncă goală care, cândva, a fost chiar foarte fierbinte încât nu putea exista apa (vinul dacă nu ai apă în corp). Primul capitol al Bibliei, Geneza, constată că
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
De cele mai multe ori, adormeam înainte de sfârșitul poveștii, dar mai ațipea și mama-mare, iar eu aveam grijă s-o scutur de umăr. N-o slăbeam... Știa trei povești mari și late, mi le spunea pe rând. Nu inventa. - Du-te la mumă-ta, ea știe multe, știe să le scornească, îmi mai zicea uneori. Muma era soacra ei, o chema Maria și era străbunica mea. Referință Bibliografică: URSULEȚUL DE PLUȘ - VI. POVESTEA PAPELCUȚEI / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2163
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
eu aveam grijă s-o scutur de umăr. N-o slăbeam... Știa trei povești mari și late, mi le spunea pe rând. Nu inventa. - Du-te la mumă-ta, ea știe multe, știe să le scornească, îmi mai zicea uneori. Muma era soacra ei, o chema Maria și era străbunica mea. Referință Bibliografică: URSULEȚUL DE PLUȘ - VI. POVESTEA PAPELCUȚEI / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2163, Anul VI, 02 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniela Tiger : Toate
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e dor de Zmeul Zmeilor. Și de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie, Oștirea celor ce nu-s! Și-n urletul nopții tresare O ultimă sabie căzută, În țarina Daciei mumă, Ce plânge în tină tăcută. Așteaptă un braț s-o ridice Să scuture colbu’ ce-i pus, Pe lama ce strigă dreptate, Căci dacii nicicând n-au apus! imagine: https://ro.pinterest.com/pin/463518986626088163/ Referință Bibliografică: UMBRELE DACILOR LIBERI
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476298984.html [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
pe pământ. Unii dintre noi îl dibuim, încă de la început. Alții murim fără să fi aflat de ce am fost trimiși să tragem la plug, să iubim, să jelim ... să facem degeaba umbră pământului. Din fericire pentru noi, venim din pântecele mumelor noastre, gata amnezici. Nu știm nimic despre Început. Apoi, când murim, suntem muți, nu putem mărturisi despre locul în care plecăm. Va fi doar un cerc? Mi-ar plăcea să fie așa, un cerc de cretă caucazian, un cerc în
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate. - Vă stricai masa și taina, mumă! Cine-i țigăncușa asta așa de frumoasă de ți-a intrat pe sub piele și mâncarăți amândouă? - E de la corturile pe lângă care trecuși. Mumă! Ăștia-s lăieți ca lumea, cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate. - Vă stricai masa și taina, mumă! Cine-i țigăncușa asta așa de frumoasă de ți-a intrat pe sub piele și mâncarăți amândouă? - E de la corturile pe lângă care trecuși. Mumă! Ăștia-s lăieți ca lumea, cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care, de nespălată ce-i, pute și pământul pe care calcă. O trimisă tat-su să-mi aducă clopotul ăsta pentru Joiana. Că-i
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
și fusese bine lustruit. Probabil cu amor, o pastă de lustruit metalele, pe care o știa el de când fusese elev la liceul militar și-și lustruia nasturii de alamă ai ținutei. Ținându-l de zgardă, îl scutură și constată că mumă-sa avea dreptate. Suna frumos! - Cred că se aude din capul satului când vii cu vacile acasă! remarcă Petrică cu sinceritate. Cât dăduși pe el? - Niciun ban. Lăietele ăl bătrân a trecut într-o zi prin sat, m-a văzut
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
fost, mai dinainte, Și n-aș fi cârpit frumosul Cum numai poetul minte, El magnificul, fricosul... Și poetul fără nume Fără număr, fără chip, De-aș fi fost pe țărm de spume, Tot aș fi găsit nisip În clepsidra țării mume... Și poetul fără țară Alungată în exil De-aș fi fost, scris să mă doară Mi-ar fi fost, scriind umil Despre-a țării grea povară... Despre neamul ce se curmă Precum palid scade ceara Aș fi scris murind din
EMINESCU SAU NICHITA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_sau_nichita_romeo_tarhon_1355475409.html [Corola-blog/BlogPost/351706_a_353035]
-
pi cap. Nu o chi ea conac boiresc, dar dacâ o fimei este pricheputâ șâ șchie s-o țânâ cum trebui, poachi omul sâ sâ sâmtă ghini în ea. - Cum sâ nu șchie a țâni casa, Gligore, fichioru tatii! Dacâ mumă-sa a râmas becheagă ghi la nașcherea celui mai țânc ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Ghini, mai grăim noi măi Gligor, ghispri treaba asta, reveni el cu discuția la flăcău. Tu sâ-mi spui cam pi când ț-ai dori să chie căsătoria, cu fata mai ghiscut eu acasâ, ăista-i treaba noastrâ, a me șâ a mumă-si. - Dapâi nea Vasâli dacâ stau șâ mă gânghesc, cu cât îi mai apropiatâ zâua, cu atât mai ghini. M-am săturat sâ mă scol sângur și sâ mă culc tot sângur. Matali ghi acum șchii cum îi. Muierea dă
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
voce extraordinară - cânta ca Domnica Trop. În orice loc se afla și în orice făcea, cântecul era parte din viața ei, din felul ei de a fi. Am fost șase frați la părinți și cu toții am moștenit talentul artistic al «mumei», cum o alintam noi, cu atâta drag, în dulcele grai gorjenesc, în cazul meu. Prima dată am pășit pe scenă la Cooperativa «Arta Casnică», Tismana, unde, de altfel, am învățat să țes covoare persane și oltenești de la o măicuță de la
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
furați hulpavi... Cereți țării tot ce are Și pe Dumnezeu i-l luați, Ca să-i smulgeți îndurare, Hoți demenți și desfrânați Dară, țării, voi ce-i dați? Bestii sunteți, fără nume, Fără chip sub măști cu măști, Leprelor din sfinte mume, Ticălos ce mă urăști Ascuns în puroi de găști...! Cereți țării să vă ierte, De nu v-ar ieta nicicând, În scursoarea lumii, fierte, Vii să fierbeți blestemând Ale voastre mame-n gând! Din minunile minunii De a fi român
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_pentru_tara_romeo_tarhon_1385640539.html [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
până și în cel de Buzău. Îi ignor, mai ales că am argumentele de partea mea, domnul din Buzău nu pirotehnie, ci gastronomie, trimitea în valiză. "Mai exact, sarmale. Sunt puse în sus niște borcane cu sarmale, le-a făcut mumă-sa. Și-s cu foaie de varză d-asta, de Buzău, cu suc, cum îi plac lui. De aia, să nu urcați valiza culcată, că o să vă treziți că începe să picure din ea!". Două ore, plus sau minus 10-15
România, un curcubeu ținut în cușcă by https://republica.ro/romania-un-curcubeu-c-inut-in-cuc-ca [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
urechea-mi întinde, Iar vorbesc: „Mie nu-mi place!” Și blănița-i cu cârcei? Coada, cică-am fi pierdut Pe fund dacă ne-am târât, Suntem toți nepoții ei!?... Cu asta ne-a pricopsit... Și i-a zis în glumă, mumă; Vreo maimuță tare bună, Domnul poate c-a găsit Dacă pe la mine vine?” Eu îi zic: „vai! mor de frică, Că maimuța mi-e bunică; Geaba dascălul îmi spune, Când ai să mai vii la mine? Unde te-ai ascuns
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_scoala_marin_voican_ghioroiu_1340032658.html [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
prin lacrimi cerul din fuioru-i nins de viață, frați veniți să-ndure gerul prăznuiau sub cruci de gheață. Scrâșnea lutul sub opinca-i înțărcată-n două maluri, Prutul legă-n lanțuri frica trecând Dunărea prin valuri. Se lăsă-n adâncuri muma spălând tălpile de sânge, cerul o-nveli cu spuma să nu-l vadă cum o plânge! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi
NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467121449.html [Corola-blog/BlogPost/378887_a_380216]
-
mă fac de-l dă afară? Taică-său...cred că-l omoară!” Dup’ un timp și-aduce-aminte: - Sărut mâna, bun părinte! Eu... sunt mama lui Marin. - Ne cunoaștem; asta știm. „Fratele măgar” ... să treacă La catedră, doar oleacă, Să vadă și mumă-sa... Ce podoabă are ea! Doamne! Picioarele mele, Nu puteam să stau pe ele. Dinții-mi clănțăneau, iar barba Tremura mai rău ca iarna. - Dragă doamnă, -s om bătrân, Dar așa catâr... vă spun,... N-am văzut în viața mea
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
de dă-i o lecuire! Îi întinde pe „ Uscatul Mână-Lungă”... necuratul. Mama-mpinge-ncet toiagul: - Părinte, când îți calc pragul, Sunt convinsă că puteți, Chiar matale să-l îndrepți, Să-l aduci pe calea bună. Îi dau hrană, îi sunt mumă... Drept vă spun, nu am putere, E în post și n-am plăcere Să-mi văd fiul schingiuit C-a-ntrebat și s-a-ndoit... E firesc, da, un copil este; Dumnezeu nu pedepsește... Că un biet copil întreabă, Cum faci dumneata
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
sânii ceva mai sus. Într-un fel, era bucuroasă. De mult nu mai intrase într-un restaurant, nu mai ascultase o muzică, nu mai fusese servită de un ospătar, care să-i ofere galant cea mai apetisantă porție de friptură. Muma Ioana, mama soacră-sii, îi turna din oala de pământ în strachină ciulamaua de cartofi și-i zicea: „Ia de mănâncă! Un fir de ceapă vrei s-aduc din grădină?”... Și mânca, fiindcă îi era foame și n-avea ce
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
că ar fi făcut comerț cu vite, o alta, spaniolă, cu giuvaericale. Știa turca și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului a fost Teodora Cantacuzino , care avea rădăcini grecești. Radu Popescu susținea: muma-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat den Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme... La vârsta de 26 ani Mihai s-a
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
Născut cu numele de Gheorghe la București în Capitală, Apoi la Mânăstirea Neamț, intră în viața Monahală Paisie Velicicovski, Duhovnic și Îndrumător Iar el, Monah-Grigorie, Ucenic, asultător ! A tâlcut din limba greacă, pentru suflet, carte bună : Chiriacodromionul, cu Evanghelia drept Mumă ! A fost o vreme și la Athos, cu prietenul Gherontie (Ucis de tâlhari la Plovdiv, în a lor Bulgarie...) A revenit la Neamț, la Antim, în smerită ascultare Apoi la Căldărușani, în a lui IISUS Lucrare ! Cu toată dăruirea sa
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434995402.html [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
rămas vie. O apartenență sufletească irevocabilă. V-a urmărit mereu acest univers tainic, invadat de blajinătate, învăluit într-o atmosferă de Eden, de bunătate divină, de bucurie beatificatoare, mirosind a dumbrăvi și busuioc. Grigore Vieru E atâta tăcere/ În casa mumei,/ Că se-aude în jur murmurând/ Plânsetul humei. Divinizez pământul care se urcă până-n vârful frunzelor, numai el, numai biata asta mână de lut urcă atât de departe în Univers, până în vârful frunzelor. Nimeni n-a zburat încă mai sus
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]