118 matches
-
de la frumoasă față a manechinului și de la mâinile sale, ceea ce i-a făcut pe toți cei care au văzut-o să se întrebe dacă nu cumva femeia este reală. Locuitorii orașului mexican sunt convinși că manechinul este în realitate cadavrul mumificat al fiicei patroanei magazinului, Pascuală Esparza. Potrivit zvonurilor, fiica patroanei ar fi murit chiar în ziua nunții ei, după ce a fost mușcată de un păianjen veninos, iar de atunci ea zace în vitrina magazinului, îmbălsămata. Zvonurile legate de originea manechinului
La Pascualita, mireasa din Mexic care stă într-o vitrină din anul 1930 () [Corola-journal/Journalistic/65747_a_67072]
-
un simplu adept al lui. Amândoi, în zadar. Totul, în numele unei calde prietenii, care n-ar fi putut să reziste - dacă ar fi existat. Jung, cam din topor, nestăpânind arta conversației, îi vorbește cu insistență, la masă, despre niște cadavre mumificate. După ce rabdă cât rabdă, Freud exclamă: „Ce tot ai dumneata cu cadavrele astea? N-ar fi mai bine dacă ai recunoaște că ți-ai dori să cad mort ?” Asta, în plină prietenie. Ce vor fi spus, unul despre celălalt, mai
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4787_a_6112]
-
pegrei afro-cubaneze ce populează periferia Havanei. Din acest punct de vedere, traducătoarea a realizat adevărate performanțe de limbă română, așa cum realizase Antoaneta Ralian traducându-l pe Henry Miller. Martor al accidentului „casnic” în care îi mor mama, bunica ultracentenară, aproape mumificată, și fratele, ce populau terasa unei barăci dezafectate, protagonistul romanului, Reynaldo (Rey, adică Rege), va fi internat întro instituție de reeducare pentru minori. Reușește să evadeze după trei ani, nu înainte de a i se fi implantat de către un „coleg” în
Sex și moarte la groapa de gunoi a Havanei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4810_a_6135]
-
apariție. Parcă e un șef de pirați calmuci dintr-un vapor de pe Volga. Mutra de scapet în lumina matinală apare lividă și obosită. Pe fruntea pergamentată sunt colțuri adânci, iar nasul plin de răni după priza continuă de tabac pare mumificat, în vreme ce gura cu prea multă salivă proiectând râsete isterice peste enorma dantură de cal”. „Sărmane rege croitor!”, exclamă Goga văzând uniformele fanteziste decise de Carol pentru oștirea română cu ocazia defilării de 10 mai. Nu e propriu vorbind mizantropie în
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
schimbările, le puneau pe seama febrei jocului devenit, credeau ei, halucinant. Și continuară, continuară... Timpul trecuse nemilos. Dimineața, târziu, intrigat de liniștea din salonul celor patru, patronul Cazinoului intră. Rămase înmărmurit. Pe lângă masă, într-o poziție nefirească, zăcea un leș aproape mumificat. Alături de el, gângureau trei sugari, agitând în mâini câte o carte de joc. Sub lumina becului, albul chipurilor le strălucea nelumesc... Referință Bibliografică: CARTOFORII / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19 noiembrie 2014. Drepturi de
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
pământului din drum. Tabloul șase De efort cade trupul masculului târându-se-n genunchi, toropit, în fața lutoaselor statui e un biet hoit de iele nuntit. Tabloul șapte Femeile mai seduc, mai se lasă, uitând pe bărbat în urmă, cuc, sărmanul mumificat cade în plasă. Tabloul opt Șirul se formează ducându-se întins prin glodul ce filtrează cerul învins. Tabloul nouă Ei ocolesc lacul-groapă de tăceri dezbrăcat, și cu nuditatea lor sapă printre zile și nopți, divizat. Tabloul zece Dau ocol lacului
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
tenebrelor sustrasă ochiului luminos al lui Dumnezeu, un loc unde chiar și puterea lui ceda locul mizeriei cărnii. Revăzu atmosfera apăsătoare din cripta de la San Giuda. Ce deosebire exista Între trupurile la care se uita acum și acelea descompuse și mumificate, care zăceau pe fundul acelui soi de pâlnie infernală? Poate că, În doar câteva ceasuri, cele de aici vor fi precum cele de acolo, destrămate și pierdute până la ziua Judecății. Ori de câte ori cobora o scară descoperea o cetate a durerii, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Priviți, relicva! auzi exclamând mai multe glasuri din jur. - Profetul! strigară alți câțiva. Se Întoarse să observe mai bine bustul acela nud, de această dată cu un sentiment de agasare. Așadar, nu era o statuie, ci o porțiune de trup mumificată, se gândi el scârbit. Totuși, pielea Întinsă a feței, rotunjimea obrajilor și a globilor oculari care se ghicea pe sub pleoapele Închise Îi conferea un aspect vital, cât se poate de departe de ororile acelea câlțoase care erau expuse din ce În ce mai des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
despre care nici nu auzise -, turăind liste de titluri cu ușurința unui vânzător de la Brentano’s. D’Invilliers a fost parțial păcălit și total Încântat. Fără să poarte nimănui pică, aproape că hotărâse că Princeton consta În parte din filistini mumificați și În parte din plicticoși mortali și că a da peste o persoană În stare să rostească numele lui Keats fără să se bâlbâie, dar care, evident, se spăla și pe mâini, era un eveniment. — Ai citit Oscar Wilde? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
înaltul Nu ai să-i vezi la masă stând unul lângă altul Într-o orânduire mai grea ca în pădure Azi, cel sărac l-alege pe cel bogat să-l fure! La umbra ta rămânem cu toți niște umbre, Făpturi mumificate trăind vremurile sumbre ... Azi, când s-a uitat rușinea, când a prins curaj și teama Feciorul își ceartă tatăl, fiica-și pălmuiește mama, Când ai spus atât de multe, nimic nu mai e de spus Azi, iubite geniu-al nostru
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
acolo unde giganții de piatră nu mor! Sub Nil își au sălașul crocodili de jad cu ochi de alabastru Khnum iși revarsă apele sale peste luncile de smarald În sarcofag, masca de aur are încrustată singurătăți de sihastru Anubis! Anubis! mumificate cuvinte se țes peste noapte. Doar Achnaton ridică coloane cerului ars în făclii de stele Și singur Aten, zâmbitor și sublim mai răsare peste temple Peste ziduri statuile aliniate au amuțit în obeliscuri grele Aegyptos...tărâm al tainelor și al
AEGYPTOS de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354797_a_356126]
-
trup. De-a curmezișul treptelor zăcea cadavrul unui soldat necunoscut, mort în luptele de pe Valea Prahovei, din Primul Război Mondial. Îi distingeam în întuneric ochii căscați în orbite, mâinile întinse pe lângă corp. Îi simțeam hainele prefăcute în zdrențe și trupul mumificat, înfășurat în pânze de păianjen, mirosind a praf și a umezeală. O voce necunoscută, venită din neant, îmi spunea că soldatul fusese dezgropat pentru a i se găsi un nou mormânt. Până când se va întâmpla aceasta, el rămâne pe scările
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
aproape la fel de captivantă că războiul și la fel de periculoasă. În război nu poți fi ucis decât o dată, dar în politica de multe ori.” În politica românească numeni nu moare. Și dacă se întâmplă, are grijă familia politică să fie împăiat. Îmbălsămat. Mumificat. S-o fi născut veșnicia la sat dar profitul se face la oraș. Că la poarta de la spitalul de nebuni, când se dă învoire cu hârtiuța, s-au dat în stamba europarlamentarii români la Strasbourg. Am exportat cu succes țigănia
CU POALELE-N CAP ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358785_a_360114]
-
despre o vocație construită a umanității ori despre o umanitate autoconținută. În tot acest context de vizibilă relativizare a conceptelor definitorii pentru întreaga Creație în sine, individul epidermic a suferit deja o nedorită mutație spirituală, devenind, iată, aidoma trupurilor faraonice mumificate ale Egiptului antic, cadavrul de serviciu ignorant din deșertul agorei contemporane - o ființă captivă pe viață în mrejele perversului act de mistificare a realității și supus, la mijloc de conflictual veac XX, unor nedorite experimente antiumane (de tip nazist, de
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
s-a stafidit și s-a lipit de oase! Are și păr pe cap și barbă! - Brrr..., se cutremură Elena. Și nu ți-a fost frică? - Nu m-am speriat de diavol și mă tem de o biată ființă umană mumificată acum câteva secole!? Seara, Pătru Valdescu merse la preotul localității și-i povesti cele descoperite. Acesta se scărpină în cap pentru a reflecta mai bine: - Acela a fost vreun pustnic care, probabil după vreo schimbare a reliefului, a rămas izolat
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
gândurile celor care puseseră mâna pe asemenea obiecte. Și asta era bine pentru că el jura că familia lui le avea de șaizeci de generații, când un strămoș le primise din mâna Sfântului Augustin. Nu lipsiseră nici artefactele grețoase: o mână mumificată, care păstra pe unul din degete un inel a cărui decorațiune era un cerc cu încrustații într-o limbă veche, un borcan cu formol în care era un ochi uman conservat, despre care proprietarul lui spunea că are însușiri magice
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din generație În generație strategii de percepere și corectare a dezechilibrelor energetice, prin stimularea unor „puncte de energie” anume, iar aceste tehnici s-au păstrat și În alte părți ale lumii pentru mai mult de 5000 de ani. Un corp mumificat și descoperit Într-o regiune muntoasă, acoperită de zăpezi, aflată la granița dintre Austria și Italia, În anul 3000 Î.H., avea tatuaje chiar pe punctele indicate de acupunctura tradițională pentru tratatea artritei lombare și evidențiateprintr-o analiză radiologică a corpului
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
pe marginea puțului. E o soluție mult mai rapidă. — Simt nevoia să spun că nu văd de ce-i nevoie de atâta grabă, zise dr. Board. Eu aș fi fost de părere că femeia e destul de bine conservată în cimentul ăla. Mumificată, dacă îmi permiteți să spun așa. Wilt, rămas în colțul lui, se cam îndoia. Cu douăzeci de tone de ciment peste ea, chiar și Judy, care fusese o păpușă extrem de elastică, avea prea puține șanse să reziste presiunii. Bărbatul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și să nu-și risipească puținele forțe, cu toate că ar fi dorit s-o ia la fugă ca să ajungă cât mai repede. După două sute de metri nu mai avu nici o îndoială: pata albă ce se profila pe alba întindere era cadavrul mumificat și aproape intact, datorită uscăciunii aerului, al unei mari cămile înșeuate. O privi de aproape. Dinții săi mari încremeniseră într-un trist zâmbet al morții, găvanele ochilor erau goale, iar prin câteva găuri din piele se vedea interiorul găunos. Stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
va fi condamnat să rătăcească pe vecie prin „pământurile pustii“ și i se făcu o milă fără margini pentru sufletul lui care, poate, avea să sfârșească întâlnindu-se cu cele ale călătorilor „Marii Caravane“. Apoi o visă și văzu cămilele mumificate și scheletele învelite în zdrențe reîncepându-și marșul pe întinderea tăcută și, mai târziu, străbătând gara și pătrunzând în orașul adormit; clătină din cap în semn de refuz, izbindu-se de pereți, fiindcă avea convingerea că veneau după el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
care i-ar Înșira pe coridoarele palatului, ar sfârși prin a umple și În final prin a nu mai Încăpea În panteonul unde fuseseră depuși antecesorii lor muritori, care n-ar mai fi decât oase desprinse din balamale sau rămășițe mumificate și mucegăite. Mult mai logic ar fi să avem un președinte al republicii cu salariu pe termen fix, un mandat, cel mult două, și apoi să se descurce cum o putea, să-și vadă de viața lui, să țină conferințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de la Societatea Chimică "Progresul" S.A. și, de mai departe, de la Rafinăriile "Vega" și "Astra") și poluate ireversibil cu metale grele, compuși organo-fosforici toxici, bitum, terebentină, solvenți și păcură otrăvea aerul. Aici, în Țarina sfârșitului, în Akeldama, printre leșuri împrăștiate și mumificate, doar pene, gheare, păr și oase, de păsări și de șobolani, și printre movilițele compacte de gunoaie, întotdeauna bine garnisite cu eșantioane generoase de rahați, aparținând tuturor speciilor băștinașe cunoscute, era raiul teratologic și rezervorul perpetuu, al haitelor de câini
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să se propulseze, înspre aer, escavând vertical țărâna compactată: Ba un braț lung și descărnat! Ba un cap-hârcă, fără pielea, părul și ochii de rigoare! Ba un picior scheletic, numai femur, peroneu și tibie, cu stratul adipos atrofiat, presat, cerat, mumificat! Unii dintre decedații apăruți astfel, buimăcitor, în peisaj, erau realmente pungi de tegument deshidratat și tăbăcit, piftii pline cu oase, putregaiuri forfotind și zăngănind hilare, la fiece pas. Alții se regăseau, însă, într-o stare fizică ceva mai bună, mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sau de Cro-Mangon lipseau aproape cu desăvârșire, în schimb femeile se puteau lăuda cu niște săculeți mamari de toată frumusețea pe pieptul costeliv. Nu era greu de înțeles matriarhatul. Subsolul se termina cu peștera artificială, migălită în ceară, cu lilieci mumificați atârnând de pereți. La cotitură ne-am oprit și ne-am sărutat; în lacul limpede, plin de reverberații, apa picura dintr-o stalactită cu țeava de metal în interior. Am urcat scările spre parter. Tot holul era plin de lumină
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
singurul care strică aerul ăsta liniștit, de mijloc de săptămînă, ești tu - fie călărești leii de piatră care străjuiesc intrarea la teatrul de vară, fie țopăi pe băncile de lemn putred sau produci ecou pe scena părăsită, plină de rahați mumificați, fie Începi să bați o minge de unul din pereții casei (pe care e desenat cu cretă un fileu), fie pur și simplu sperii ciorile care ciugulesc din alee, zbierînd la ele. Și apoi vă duceți la teatru, pentru că are
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]