268 matches
-
și respectiv în anul 1916. Cu unele întreruperi, serviciile poștale din gări au funcționat vreme îndelungată. Șiau încetat definitiv activitatea: Liteni la 30 noiembrie 1924, Basarabi la 30 iunie 1932, Cuza Vodă în anul 1933, Dolhasca la 1 aprilie 1942, Muncel la 30 noiembrie 1942, Verești în anul 1943 și Ruginoasa în anul 1946. Extinderea rețelei de căi ferate a dus la înmulțirea birourilor poștale ambulante și a curselor poștale. Până la intrarea României în primul război mondial, în august 1916, pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24, la oficiul Pașcani Târg, între orele 08 - 21, iar la oficiile Lespezi, Liteni și la Gara poștală Muncel, între orele 08 - 12, 15 - 18 și cu apel la ora 21. Creșterea permanentă a traficului telegrafic, a impus perfecționarea aparatelor, urmărindu-se, atât transmiterea unui număr cât mai mare de cuvinte pe oră, cât și transmiterea simultană a mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385 m
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de foc și de Gavrilă. N-are cum să fugă. Bătrânul spuse astea cu o voce posomorâtă. De parcă-i părea tare rău că nu-i poate întovărăși. Ceilalți înaintau. Pe una din culmile marelui munte Humpleu, cea care duce spre Muncelul Mare, înaintau șapte lupi în șir. În frunte unul mare, roșcat, cu botul în pământ și coada între picioare, în galop lent. Uneori se oprea, atunci se opreau și ceilalți, asculta atent. Apoi o pornea iar. Mergeau încet, fără zgomot
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
regimentul a trebuit să stea mai multe zile în rezervă, aproape de apa Siretului; abia mai târziu, după un marș forțat de o noapte și o zi cu ploaie călduță, neîntreruptă și nesuferită de august, am fost aruncați în foc la Muncel, pe-o latură a Mărășeștilor.” Continuarea ostilităților pe linia de hotar e pusă de Gib.I. Mihăescu în paranteză, poate pentru simplul fapt că ea face, după cum bine știm, obiectul Rusoaicei. Unicul paragraf consacrat neîncetatului bombardament al aruncătoarelor de mine
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
nu mai scrie azi nimeni. Sau doar Gheorghiță Geană, care prefațează volumul Oameni de la munte (Edițe îngrijită de Costică Neagu , Editura Terra, Focșani, 2009). Cartea e dedicată de Soveja „Celor ce au luptat în Zboina și Richitaș, la Cocoșilă, Mărăști, Muncel și Oituz, pentru apărarea munților!” „Către cetitori”, cuvântul înainte al autorului, e datat 1 decembrie 1918. România încheia un timp rău, ieșea victorioasă din război, trebuia să-și omagieze eroii. Și trebuie să omagieze întregul românesc. Sau cum spune în
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
UTB Silvana - 3 aprilie, hotelurile Parc, Timiș - 9 aprilie); Calacea (reumatism; vile; 6 aprilie); Căciulata (digestiv și reumatismal; hotelurile Central, Traian - 8 aprilie, Cozia - 11 aprilie); Covasna (cardiovascular; Hotelul Hefaistos - 10 aprilie, UTB Dacia - 11 aprilie); Felix (reumatism; hotelurile Padiș, Muncelul - 10 aprilie; hotel - 11 aprilie); Geoagiu (reumatism; Vila 10 - 6 aprilie, Vila Sanda - 7 aprilie, UTB Aurel Vlaicu - 10 aprilie); Govora (respiratorii și reumatismale; vile - 6 aprilie, hotelurile Parc - 7 aprilie, Oltenia - 8 aprilie); Herculane (reumatism; hotelurile Apollo - 6 aprilie
Agenda2005-13-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283545_a_284874]
-
l Tismana (jud. Gorj) - seriile 24-29 decembrie, 3-8 ianuarie (37 de lei/zi) l Căprioara, Lăpușnic (jud. Hunedoara) - seriile 23-28 decembrie (242 de lei/serie), 3-8 ianuarie (200,75 lei/serie), 29 decembrie - 2 ianuarie (275 de lei/serie) l Muncel (jud. Iași) - seriile 24-29 decembrie, 3-7 ianuarie, 30 decembrie - 2 ianuarie (35 de lei/zi) l Drobeta (jud. Mehedinți) - seriile 22-29 decembrie, 2-8 ianuarie (41 de lei/zi), 30 decembrie - 2 ianuarie (352 de lei/serie) l Bușteni, Sinaia (jud.
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
Central și Traian - 3 martie, Hotelul Cozia - 6 martie); Covasna (cardiovasculare; Hotelul Montana și un alt hotel - 5 martie, UTB Dacia - 6 martie); Eforie Nord (ginecologice și reumatismale; Hotelul Traian - 4 martie); Felix (reumatismale; hotel - 3 martie, hotelurile Padiș și Muncelul - 5 martie); Geoagiu (reumatismale; vile - 2 martie, UTB Aurel Vlaicu - 5 martie); Govora (respiratorii și reumatismale; vile, hotelurile Parc și Palace - 2 martie, Hotelul Oltenia - 3 martie); Herculane (reumatismale; Hotelul Apollo - 1 martie, Hotelul Cerna - 2 martie, Hotelul Dacia - 5
Agenda2005-08-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283419_a_284748]
-
afecțiuni reumatismale; UTB Ialomița - 25 aprilie); Buziaș (afecțiuni cardiovasculare; UTB Silvana - 21 aprilie, Hotelul Parc și Hotelul Timiș - 27 aprilie); Căciulata (afecțiuni digestive și reumatismale; Hotelul Central și Hotelul Traian - 26 aprilie, Hotelul Cozia - 29 aprilie); Felix (afecțiuni reumatismale; Hotelul Muncelul - 28 aprilie); Geoagiu (afecțiuni reumatismale; Vila 10 - 24 aprilie, Vila Sanda - 25 aprilie, UTB Aurel Vlaicu - 28 aprilie); Govora (afecțiuni respiratorii și reumatismale; vile de două stele - 25 aprilie); Herculane (afecțiuni reumatismale; Hotelul Apollo - 24 aprilie, Hotelul Dacia - 28 aprilie
Agenda2005-17-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283609_a_284938]
-
grăbea la vale. Se întunecase încă de când plecase de sus, din parchet, dar asta nu avea nici o importanță, era fericit că reușea să-și bată propriul record. Înainte de a ajunge în Baia de Sus, mai avea de trecut peste un muncel, o prelungire ca un deget a masivului pe care îl despădureau. Aici, drumul era aproape drept coborând chiar ușor, pentru ca apoi să se arunce abrupt în sus, peste spinarea muntelui. Era o zonă mai lină, care nu solicita nici mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
deja se îmbibaseră de apă și picături mari i se scurgeau de pe glugă pe față. Muntele era tăcut și nu se auzea decât zgomotul pașilor săi și al ploii căzând pe frunzele copacilor. Acum urca panta pieptiș ca să treacă peste muncelul dinainte de intrarea în oraș. Ajunsese în zona cu serpentine strânse. Trecu un pod peste un pârâiaș pe care îl auzea curgând năvalnic la vale, umflat de ploaie. Porțiunile drepte erau foarte scurte iar curbele în vârf de ac se succedau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se ținea crispat cu mâna de mânerul de deasupra portierei și nu-și desprindea privirea din față. Deși vorbise cât se poate de calm, ceva în vocea lui fusese destul de convingător, pentru ca Vasilică să reducă semnificativ viteza. Trecuseră de un muncel și acum coborau panta destul de mare spre o porțiune mai lină. Pădurea deasă se întindea de o parte și de alta a drumului. Plecaseră în viteză de la secție, imediat ce Mureșan îl pusese în temă pe comandant despre noul caz. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe care nimeni nu se ostenise să îi dea deoparte. Mergeau de ore bune și de acum relieful părea că începe să coboare. Munții înalți făcuseră loc altora mai puțin semeți, la fel de pietroși și pustii. Se opinteau acum peste un muncel abrupt și mașina de teren se târa de-a lungul drumului accidentat. Motorul trăgea din greu dar nu mai aveau mult până în vârf. Nu parcurseseră nici măcar jumătate din distanța până la destinație și mai aveau o mulțime de mers prin pustietate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele artiste căreia folclorul românesc de mâine va avea de ce să-i datoreze rezistența și farmecul. Ținuturile deluroase, viile, văile rupte de ape, munții, plaiurile și muncelele, câmpiile, cei iubiți, și cei neiubiți, cei frumoși și cei nefrumoși, cei îndurerați și cei neîndurerați își află în cântecele Anamariei glasul inimii, alinarea, avântul, aspirația, resemnarea, speranța... Anamaria Botezatu cântă fiecăruia, dar cântă și familiei sale, și își cântă
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Câteva obiecte de dimensiuni mici au fost găsite la Grădiștea Muncelului. Printre care menționez, un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „Decebalus Per Scorilo ", apoi câteva blocuri de calcar cu litere grecești și monedele de aur cu înscrisul, koson". Drumul antic, spre Sarmizegetusa, se observă că a fost
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
îl socoteam deja prieten, Culiță, știa să imite păsările. Avusesem oră liberă, un tov inginer, ca să zic precum directorul nostru, nu putuse veni să-și țină lecția, iar noi am ieșit din sala de clasă, ne-am cățărat pe un muncel din apropiere până la liziera pădurii și am privit în jos. De acolo se putea vedea valea ca-n palmă și fabrica, cu tot cu atelierele ei, iar mai în stânga - terenul de fotbal. Căci fabrica avea și echipă de fotbal pe nume Laminorul
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele peste toate viroagele simțirii și muncelele gândurilor. Poemul răpanian nu poate fi comentat estetic, șoptește ori murmură, se învolburează în teamă ori se îndulcește în resemnare.” (Tudor Opriș) Lirismul ingenuu se reflectă în fiecare poem: „Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței în umbra cea veșnică și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de ani, pe moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii aveau mereu dare de mână. Și pune-te pe vorbă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
tandru de braț, de o doamnă mult prea mărunțică față de perechea ei bărbătească. Pe doamna aceea, Valeria (Mitru) Sadoveanu, aveam s-o revăd (și s-o ascult) la maturitate, la o festivitate comemorativă dedicată Maestrului în Tabăra (de elevi) de la Muncelul de Sus. Poate că acea întâmplare de demult, trăită atât de intens, fără să găsesc totuși argumente pentru forța impactului asupra copilului inocent, m-a apropiat cu atâta sârg de cartea sadoveniană. Nu însă în măsura în care să depășesc condiția de cititor
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este amintită către sfârșitul sec. al XIX-lea de către Téglás Gàbor, care a identificat-o corect ca fiind dacică. Pentru că, până în 1919, era imposibil să fi istoric român în Austro-Ungaria, cercetările au fost făcute de istorici sau colecționari maghiari. Astfel
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
mai colosal Trufaș coroana spre cer ți-o ridici. Priviri spre tine au cătat cu drag De secole ai stăpânit veșnic pădurea, Spre tine nu s-a îndreptat securea Rămânând mereu același tânăr fag 22 octombrie 1964 Baia de Arieș - Muncel Referință Bibliografică: Fagul monumental / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FAGUL MONUMENTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357368_a_358697]
-
acum decât odinioară, își spusese, fiindcă sugera suferința lui lăuntrică. Presimțise însă bine, peste numai un an lagărul socialist se prăbușea. Drumul până în a treia poiană a Negrelor era destul de scurt. Primele două se aflau pe coasta dinspre sat al muncelului, a treia - imediat după culme, pe versantul de dincolo. La capătul acesteia se rostogoleau peste niște praguri înalte apele unui pârâu, loc unde se formau iarna imenși țurțuri de gheață, de grosimea tuburilor de orgă ale bisericii satului. Poiana era
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]