382 matches
-
acesta am ales să urmez o autoterapie de „anger management” și să-mi țin obiectul muncii la rece, în bucătărie, ignorându-l cu desăvârșire timp de 3 zile. În loc să tastez frenetic, mi-am umplut orele nemuncite cu proiecții de film. Muncite. Nu știu șefii mei ce părere au despre asta, dar cumva stelele mele s-au aliniat mesajului transmit de ediția #14 a TIFF-ului: „mai lăsați naibii tehnologia și bucurați-vă de offline”. Zis și făcut. Concluzia: n-am murit
De bine. [Corola-blog/BlogPost/99003_a_100295]
-
căci în aceste mici perioade de timp se presupune că ar trebui să trăim cât pentru o viață întreagă. Pentru a ne putea degreva pe noi înșine de presiunea la care ne supun toate frustrările adunate în timpul netrăit ci doar muncit, ar fi de dorit să ne împlinim în timpul liber toate acele necesități pe care le ignorăm în timp ce muncim. Dacă munca pe care o facem este una fizică, desigur că timpul liber reclamă odihnă fizică. Dacă muncim în locuri aglomerate, un
Interviu despre homeopatie cu Mirela Pop [Corola-blog/BlogPost/98272_a_99564]
-
birou, pentru că e foarte grav ce ai făcut și a ajuns la șeful cel mare”. Ea s-a dus tremurând ca frunza. În biroul șefului, o aștepta iubitul ei cu inelul, iar șeful complice le-a devenit naș. Cea mai muncită surpriză pe care-am făcut-o eu a fost o salată boeuf pe care i-am livrat-o soțului sub formă de tort aniversar, când se aștepta mai puțin. Da, se pare că e ceva cu salata boeuf la noi
De la șefi-surpriză la ștrumfi-surpriză, trecând prin salate boeuf-surpriză by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20772_a_22097]
-
și noi am sărit peste ea, nedescoperind-o...., Știți ceva....., când a apărut diviziunea socială a muncii, surplusul acela de producție, creat de cei ce munceau- fără cap- a fost dat celor care munceau cu capul și cu vorba. Păi, munciți fraților, sau măcar nu ne mai prostiți. Noi oricum avem grijile noastre, să producem, să mâncați, să beți, să vă plimbați, relaxați. Găsiți-vă niște griji, când or veni ,,cei de sus,, măcar să le aveți ce spune la judecata de
CIVILIZAŢIA PIETREI TOPITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380184_a_381513]
-
l auzeam prin grinzi o priveam prin gaura cheii ștergându-și ochii doar boală mai trăia în ea pusese stăpânire pe tot ce fusese odată privirea îi era schimbată într-o poartă de trecere zâmbetul ei îmi făcea rău mâinile muncite rămăseseră pe jumătate florile artificiale de pe noptiera îi așteptau eliberarea. Citește mai mult niciun scâncet de durereși, totuși, plânsuli-l auzeam prin grinzio priveam prin gaură cheiiștergându-și ochiidoar boală maitrăia în eapusese stăpânirepe tot ce fusese odatăprivirea îi era schimbatăîntr-o poartă
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
noptiera îi așteptau eliberarea. Citește mai mult niciun scâncet de durereși, totuși, plânsuli-l auzeam prin grinzio priveam prin gaură cheiiștergându-și ochiidoar boală maitrăia în eapusese stăpânirepe tot ce fusese odatăprivirea îi era schimbatăîntr-o poartă de trecerezâmbetul ei îmi făcea răumâinile muncite rămăseseră pe jumătateflorile artificiale de pe noptierăîi așteptau eliberarea.... XVII. SPRE CERUL MAMEI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016. Spre cerul mamei Cristina Pârvu Din Carul Mare voi lua o rază, Cu ea scară
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
zău, mă luminează sunt iarăși vie și-i dumnezeiesc să murmur simfoniile albastre, să număr numai zilele cu soț, să văd iar zborul păsării măiastre, să cred că m-am născut să fiu un boț, ce se frământă-n palmele muncite, cu picături de rouă în alint, să mă tranform în una din carite, ca sa mă vinzi pe doi bănuți de-argint! Referință Bibliografică: E SOARE-N GEAM / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie
E SOARE-N GEAM de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378187_a_379516]
-
Asta nu s-a mai făcut la noi. I-am sunat pe alții și i-am pus să vorbească cu Băsescu. Și rămâi stupefiat, pentru că oamenii chiar se arată dispuși să dea sfaturi președintelui. Restul sunt oameni obișnuiți. Sunt farse muncite.” a mai spus el.
Viorel Gaiță se va lupta cu Buzdugan pentru cele mai tari farse () [Corola-journal/Journalistic/81306_a_82631]
-
preferință exagerată spre portret care trece de granița cu kitsch-ul, imaginea depărtându-se cu mult de realitate. Procedeul retușului în vogă atunci este asemănător cu programul Photoshop al zilelor noastre. Spre exemplu, femeia casnică de la țară, cu o expresie muncită a feței, este îmbrăcată prin intervenția picturii, în atelierul fotografului, cu o rochie de mireasă importată de la Paris, la care se adaugă ca accesoriu o pălărie extravagantă. În același timp, lângă ea, bărbatul tânăr, sănătos, apare în costum, cu papion
Agenda2006-21-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284990_a_286319]
-
sforăitul lui Miluță, lângă ușă, cu întreruperi, ca și cum s-ar fi înecat, și-și spuse că totul e bine. Inima îi bătu repede, ușurată de povară. Cerboaica răsufla ușor, abia se-auzea. Se cunoaște și după asta că nu-i muncită, își spuse și, foindu-se prin casă, începu să se îmbrace. Cu ochii încordați, nimeri geamul și-l crăpă încetișor. Lumina lăptoasă năvăli buimacă înăuntru, cenușie și rece, făcând-o să clipească mărunt. Bătrâna se întoarse oftând și-și strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
secolii se torc" În fuiorul poeziei: „ Turmă visurilor mele eu le pasc că oi de aur". „Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite", „cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care e caimacul, care e brânză bună, care zer, care e în burduf de câine, care căcărează, care chiar Kkat. Pe marele ecran va răsună Pamfletul mitocanilor Mă pis pe banii voștri, mitocani De unde aveți, mă, atâția bani? Ce ati muncit? Ce dracu-ați inventat? Din munca și din cinste nu se poate Să strângi așa averi nemăsurate. Un om normal nu face în trei vieți Comorile pe care le aveți. E clar că din afaceri necurate Pentru că voi furați pe
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
mic. Până și unghiile îi erau brusc convingătoare, nici măcar foarte lăcuite. — Zi-mi cu fragmentarul. Păi uite, i-am zis, e o scriitură făcută din fulgu rări, din fărâme de sens, din zdrențe de Logos... O scriitură atât de dureros muncită, încât economia ei pare natu rală... Să zicem că scriu un fragment cu titlul tulburător... Am făcut o pauză și i-am pus foarte firesc mâna pe mâna ei design. — „Oi de pripas, încântătoare“... A chicotit și am profitat ca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pădure, să taie lemne. Și era ziua aceea neasemuit de frumoasă: soarele strălucea bucuros, fluturii se opreau pe florile parfumate, păsările se Întreceau În triluri și izvoarele curgeau șușotind, de parcă povesteau ceva. La amiază bărbatul Își spălă palmele aspre și muncite și după ce se ospătă Împreună cu Cucu cu pâine și cu brânză, Își puse mâinile sub cap, să doarmă de amiază. Dar lui Cucu nu-i era somn, așa ca ieri ori alaltîieri... Asculta zgomotele pădurii și totul Îl fascina. La
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
au venit colindători. Copiii s-au grăbit la ușă. Au deschis ușa și au rămas nemișcați. Lacrimi fierbinți curgeau pe obrajii rumeni. E tata! E tata ! Micuții au sărit în brațele tatălui lor și îl strângeau cu putere. Brațele lui muncite îi cuprindea cu multă dragoste. Ei au primit în dar tot ce și-au dorit: păpuși, mașinuțe și... multă, multă dragoste. Copiii au ieșit afară. Uitându-se spre cer, în negura nopții luminată de stele, șoptiră cu lacrimi în glas
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
lacrimile unui om care Încă tremura și-și reproșa lipsa stăpânirii de sine, ieșirea aceea nervoasă și imposibil de controlat. Într-un gest care În oricare situație normală ar fi părut nefiresc, În lipsa cuvintelor potrivite, Ștefan le sărută mâinile lor muncite și vorbea doar cu ochii săi frumoși din care șiroirea lacrimilor calde nu mai contenea. Apoi, liniștindu-se definitiv, spuse: Vă rog să mă iertați, oameni buni și dragi sufletului meu, că mi-am pierdut cumpătul, m-am lăsat răpus
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mașinile se cațără una peste alta, claxoanele țipă ne întrerupt. "Doar un cutremur ne mai lipsește", se pomenește vorbind în gura mare, o femeie bătrână își face cruce și se uită chiorâș la ea. Își apleacă ochii, își descoperă mâinile muncite, neîngrijite. I-ar trebui două zile să se pună la punct, să arate civilizat. De ar avea răgaz să facă măcar un duș! A ajuns alergând într-un suflet în garsoniera în care locuiesc de când s-a măritat, deschide ușa
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mulți ani și locuind întro baracă la poarta stadionului. Neant Oică și țața Maria, cum au fost cunoscuți de-a lungul timpului, formau un cuplu insolit și grotesc în peisajul sportiv și cultural al comunei Vama. El era un om muncit, fără vârstă, înalt și slab ca o prăjină în bătaia vântului, iar ea scundă și grasă ca o purcică în coteț, ființe de care ne ciocneam în fiecare zi, căci gestionau echipamentul de fotbal, volei și tenis de câmp, mingile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mai fi muncit, oamenii ca mine, de pildă? Unde, ai? Nicăieri. Acum, ceva mai către zilele noastre, un ministru dobitoc,a zis: sculați-vă, șomeri; treziți-vă din viața voastră de lenevie; și umblați să vă găsiți de muncă. și munciți. și trăiți. Unde, mă, dobitocimea lumii, ar fi intrebat, Eroul, dacă fi fost cazul? Dar n-a fost. Într-o zi, la ora, împărțirii încasărilor, un nepot a informat adunarea: suntem filați. Daa? Da. Gata. Spargem gașca. Înstrăinăm autoturismele, și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
e ciocoiul plin de bani. În Maramureș, în Oaș, în plină românime, iată că țăranii din Certeze nu sunt nicidecum preocupați să păstreze tradițiile seculare închise în râurile înnegrite de ploi din lemnul porților maramureșene, ci să maimuțărească, cu bani munciți, opulența betonată a hoților de tranziție. Nu pot să nu mă gândesc ce-ar face unii dintre oamenii simpli ai acestei țări, muncitori și țărani, dacă ar avea dintr-o dată miliarde pe mână: exact ceea ce astăzi pretind că detestă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
rulota sau pe jos, unii lângă cortul în care dormiseră peste noapte, mii de oameni stau nemișcați și ascultă cuvintele preoților revărsate de difuzoare. Parcă sunt răzeșii lui Ștefan uitându-se să vadă ce vine din zare. Alții, bătrâni, femei muncite, copii sărmani, înghesuiți unii în ceilalți, sunt ținuți deoparte cu ajutorul unor garduri din țevi metalice și cordoane de sepepiști, ca la demonstrațiile de protest. Mă simt complet idiot circulând pe lângă ei cu ecusonul meu de zonă zero. Oamenii aceștia, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
mă apăsa pe obraz. Suprafața lui de porțelan era împodobită de-un fir mic de sânge rămas de la cine știe ce necunoscut care îl folosise înainte. Vomitând, mi-am sprijinit fruntea de coapsa puternică a infirmierei. Lângă gura mea învinețită, degetele ei muncite contrastau ciudat cu pielea-i tinerească. M-am surprins gândindu-mă la despicătura feselor ei. Când își spălase oare ultima dată acel vad reavăn? Cât a durat recuperarea, pe când discutam cu doctorii și infirmierele, astfel de întrebări m-au obsedat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
urmau pe alee târând fiecare în picioare, ca de obicei, câte o pereche de pantofi uzați. Sidonia și-a luat cu foarte mută căldură rămas bun de la ei. Carmina abia a reușit să-și ascundă reținerea. Ovidiu a sărutat mâna muncită a mamei, tatălui i-a strâns palma, aplecând scurt capul, foarte corect, la centimetru. Pe urmă, când s-a urcat la volan, a dat o importanță deosebită manevrelor de întoarcere, nu a mai aruncat nici o privire către cei doi soți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a dreptul imposibilă, își tăiase părul și-l făcuse permanent, se rotunjise căpătând forme obraznice, de-a dreptul vulgare, carnea de pe ea creștea ca aluatul, văzând cu ochii, vocea îi era puternică, avea o tonalitate stridentă, degetele groase, aspre, și muncite, cu unghiile neîngrijite. Venise împreună cu Ștefan, ședeau de vorbă cu părinții, așezați cu toții în jurul unui taburet pe care se afla tava cu păhărele de vin. Tatăl și Ștefan purtau ciorapi de aceeași culoare, discutau la superlativ despre țări pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sală de operație și doctorița încearcă să nu se încrunte sau să suspine sau să se frece la de limbaj negativ al corpului deloc. În schimb, ea șede dreaptă de spate și nemișcată și-și ține ambele mâini - roșii, durdulii, muncite - strânse ferm pe-un capăt și pe celălalt al unui pix parker argintiu. Doctorița, al cărei nume este R trăsături puternice și imobile și Are o prezență fizică mare, bovină o înfășoară un aer de inteligență apocaliptică Ea îmi reține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]