380 matches
-
birou, pentru că e foarte grav ce ai făcut și a ajuns la șeful cel mare”. Ea s-a dus tremurând ca frunza. În biroul șefului, o aștepta iubitul ei cu inelul, iar șeful complice le-a devenit naș. Cea mai muncită surpriză pe care-am făcut-o eu a fost o salată boeuf pe care i-am livrat-o soțului sub formă de tort aniversar, când se aștepta mai puțin. Da, se pare că e ceva cu salata boeuf la noi
De la șefi-surpriză la ștrumfi-surpriză, trecând prin salate boeuf-surpriză by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20772_a_22097]
-
părul grâu de vară să mă zărești de departe, chiar în intuneric să te luminezi iară ! În apă cristalină mi-am curățat trupul, alb că laptele să-mi fie; să te încânte mângâierea palmelor, lunecând pe pielea-mi vie. Mâinile muncite, frământând la pâine, să îți ofere doar plăcere și nicicând pe această lume, iubite, nu vei mai simți durere ! Vrăjit și totuși treaz să te bucuri de coapsele mele rotunde, iar departe de-mi vei fi, să nu fii fericit
DE DRAGUL TĂU... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471715082.html [Corola-blog/BlogPost/370968_a_372297]
-
populară în privința ornării ouălor de Paste, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor. Ouăle inchistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace. În Bucovina (și nu numai) ele se numesc și „ouă muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. Tehnică diferă în funcție de zona, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina. Mai întâi, aici se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
aș mai avea atâta chin. Dacă mai ai pe lume mama ești omul cel mai fericit, ai cea mai mare bogăție ești împlinit și ești iubit. Cinsteste-o că pe o icoană lumină sfanta-s ochii ei, saruta-i mâinile muncite adu-i în brațe nepoței. O mamă dacă ai pe lume copil rămâi, oricâți ani ai te du încet la ea în poala să te alinte, tu să stai. Mai greu este că vine-o zi, când va pleca de lângă
DACA MAI AI PE LUME-O MAMA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_aurel_1493147056.html [Corola-blog/BlogPost/374006_a_375335]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SĂ TE SMEREȘTI, FEMEIE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului Să te smerești, femeie, în palmele-mi muncite Ce-ți cată carnea moale prin vise hăituite; Și lasă-mi lăcomia privirilor deșarte Să-ți deie nemurirea în raiul după moarte. Ignoră-mi umilința, când banul nu-ți ajunge, Surâde-mi printre lacrimi, când vorba te împunge; Cuvintele pe
SĂ TE SMEREŞTI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_te_smeresti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/348240_a_349569]
-
vreau neîmbrăcate. Îngăduie-mi cu pruncul, la sorți să-ți tragem sânii, Când el o să adoarmă să gust aroma pânii. Și uită de canoane, prefă-te desfrânată, Din tălpi până la creștet în mine-abandonată. Să te smerești, femeie, în palmele-mi muncite Ce-ți cată carnea moale prin vise hăituite. Îndură-te, femeie, că focul mi se stinge Și iartă astăzi cerul că pe la tâmple-mi ninge! http://www.youtube.com/watch?v=L9IY R0hzD8 Referință Bibliografică: Să te smerești, femeie! / George Safir
SĂ TE SMEREŞTI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_te_smeresti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/348240_a_349569]
-
Și-un pumn de țărână chiar din trupul meu, Sângele vărsat de ai mei strămoși, Anii tinereții calzi și luminoși! Am cusut icoana Sfintelor Fecioare, Când primeau Lumină parcă-n calendare, Smirna parfumată din teii înfloriți Mâinile trudite pentru cei munciți... Sufletul și ruga în genunchiul minții Cum ne-au învățat de mici și Părinții, Talpa și opica, plină de sudoare, Sora mea și Prutul ce încă mă doare! Ia am s-o îmbrac ea îmi este portul, Când îmi petrec
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435986130.html [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
el un sprijin. Nu o simțea străină. Poate pentru că avusese grijă de mama lui, poate pentru că se purtase delicat cu el deși ar fi avut motive să-l înjure, sau cine știe din ce alte motive. Palma ei era aspră, muncită, iar degetele cu unghii tăiate scurt păreau de oțel. Se aplecă și le sărută, pe rând, unul câte unul. O, dar ce-ar mai fi râs colegii și prietenii lui dacă l-ar fi văzut cum săruta mâinile unei profesoare
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
al vremii. Munca omului de la țară avea rosturi clare, și o filosofie a ei, un fel de naturism, de panteism echilibrat, vizând armonia existențială, trăirea în conformitate cu Firea, dar și prudența asigurării (modeste!) a traiului. Aducându-și aminte de copilăria sa muncită, cu toate treburile de peste an, profesorul („de științe naturale”!) exclamă cu nedisimulată satisfacție: “Are munca asta grea o poezie a ei! (pag. 17)” - constatare robustă, de om sănătos! Pe măsura desfășurării firului epic, autorul își amintește, cu multă exactitate, dar
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
purtat omenește cu noi. Mai cu seamă spre sfârșit, din vara lui ’44, când noi lucram la construcția de buncăre, în Timișoara, relația a devenit bună. În așa măsură încât, în iulie ’44, soldații români ne spuneau: „Prefaceți-vă că munciți. Noi vă păzim și o să vă anunțăm când vine cineva să vă vadă; n-o să fiți multă vreme robi aici”. Și noi întrebam: „De unde știți?” „În armată se vorbește...” Am avut un comandant foarte rău în ’44, care bătea oamenii
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
bănuț conta. La grădiniță, la școală nu primisem niciodată vreun cadou de la Moș Gerilă. Ai mei nu serbau nicio sărbătoare. Doar bunicile ne aduceau de Purim dulciuri și... de Hanuca. Pesach-ul îl făceam numai în familie. *** Părinții mei erau extrem de munciți și săraci. Cei trei copii, adică noi, ocupau mai tot timpul lor liber, să ne educe sau să se joace cu noi, după ce stăteau la tot felul de cozi să ne aducă mâncare din care se pot prepara multe prin
FILE DE JURNAL (2) REBELA de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1461291227.html [Corola-blog/BlogPost/378485_a_379814]
-
și au fost chinuiți. Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare; au fos uciși cu pietre, tăiați cu ferăstrăul, chinuiți; au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți... Mieii lui Dumnezeu, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin crăpăturile pământului...” „De altfel, toți cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Cristos Iisus, vor fi prigoniți, dar oamenii răi
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
făcut cu ei cursuri de dezvoltare personală, de leadership, de creativitate, de time management. Fără acreditare și fără puncte. Că toată lumea alergă după puncte, că așa cere fișa postului, să ai 90 de credite la cinci ani. Creditele alea trebuie muncite, faci niște cursuri. Aceste cursuri au fost fără credite. Dar ne-au oferit experiențe”, spune Violeta Dascălu (foto). „Catalogul și catedra sunt niște instrumente. Nu-mi dau mie putere, nu-mi dau mie cunoaștere” În școala pe care o conduce
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România by https://republica.ro/al-treilea-parinte-zai-tracul-pe-care-il-are-un-actor-viac-a-neromanc-ata-a-unui-profesor-din-romania [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
l auzeam prin grinzi o priveam prin gaura cheii ștergându-și ochii doar boală mai trăia în ea pusese stăpânire pe tot ce fusese odată privirea îi era schimbată într-o poartă de trecere zâmbetul ei îmi făcea rău mâinile muncite rămăseseră pe jumătate florile artificiale de pe noptiera îi așteptau eliberarea. Citește mai mult niciun scâncet de durereși, totuși, plânsuli-l auzeam prin grinzio priveam prin gaură cheiiștergându-și ochiidoar boală maitrăia în eapusese stăpânirepe tot ce fusese odatăprivirea îi era schimbatăîntr-o poartă
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
noptiera îi așteptau eliberarea. Citește mai mult niciun scâncet de durereși, totuși, plânsuli-l auzeam prin grinzio priveam prin gaură cheiiștergându-și ochiidoar boală maitrăia în eapusese stăpânirepe tot ce fusese odatăprivirea îi era schimbatăîntr-o poartă de trecerezâmbetul ei îmi făcea răumâinile muncite rămăseseră pe jumătateflorile artificiale de pe noptierăîi așteptau eliberarea.... XVII. SPRE CERUL MAMEI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016. Spre cerul mamei Cristina Pârvu Din Carul Mare voi lua o rază, Cu ea scară
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
de 5. Pe la orele 10.00, în fiecare zi de 25 din lună, îl vezi trecând pe Silviu al lu’ Năcăjitu’, cu dormeza în cârcă, cu un zâmbet mare desenat pe față și cu buzunarul de la cămașă umflat de parale muncite. Se duce întins, acasă la Adriana lu’ Ridichie, către capătul celălalt al satului, că, tot de atâția ani, trăiește o ciudată poveste de dragoste cu ea. Poate fi greu de crezut, că duce în spinare o dormeză, dar dacă ții
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
lucrez de la 14 ani. Am creat de la zero, cel mai puternic grup specializat în colectarea debitelor din România, grupul Urban și Asociații, care acum are peste 1400 de colaboratori și angajați în toată țara. Am învățat ce înseamnă valoarea banului muncit, însă am avut ocazia să cunosc greutățile cu care se confruntă națiunea. De aceea am înființat Asociația www.AsistentaPentruConsumatori.ro Așadar, am resurse financiare, sunt om de afaceri, și măcar atât pot să fac și eu pentru România : să nu
CE NOTĂ MERITĂ SENATORUL IULIAN URBAN LA PURTARE? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_nota_merita_senatorul_iulian_urban_la_purtare_.html [Corola-blog/BlogPost/356583_a_357912]
-
din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-aduc aminte de a mea bunică Zâmbitoare, blândă și vioaie, De statură era puțintică Și umbla ca furnicuța prin odaie. Pe creștet lin mereu mă mângâia C-o mână caldă, albă și muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460405630.html [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
să ieșim din izolarea în care ne aflăm la Vișeu de Sus", a spus Tomi. Ultimul, dar nu cel din urmă volum lansat a fost „Cartea inocenței" (Editura Grinta), cuprinzând poezii selectate din manuscrisele lăpușeanului Vasile Grigore Latiș. „Sunt unele muncite, altele scrise dintr-o singură trăsătură de condei, dar prin aceste poeme îl regăsim pe Latiș așa cum îl știm din cele 13 volume de poezii publicate până acum", a arătat preotul și poetul Ovidiu Gâț. Anca GOJA Baia Mare Februarie 2012
SCRIITORI MARAMUREŞENI, LA O MULTIPLĂ LANSARE DE CARTE de ANCA GOJA în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_scriitori_maramureseni_la_anca_goja_1329718582.html [Corola-blog/BlogPost/342248_a_343577]
-
oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea rotundă, Cașul, abia scurs, tăiat, Ne-aștepta, legat cu fundă, Să-l ducem la botezat. Cu un colț de pâine ruptă, Înmuiată-n mierea dulce, Gura lacomă se-nfruptă
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1453152268.html [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
O antologie este o carte. O carte muncită. Meritul prim, după ce apare o antologie, este al antologului. Autorii sunt prinși la mijlocul cercului dintre antolog și editor. După cum antologul acestei cărți este cunoscutul om de cultură, doamna Elisabeta Iosif, rezultă că meritul i se cuvine pe măsură, remarcându-se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/floare-cu-parfum-de-meridiane/ [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CÂND VINE NOAPTEA Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului CÂND VINE NOAPTEA Când vine seara iubite, Cu dor în brațe te strâng, Și în brațele-ți muncite Eu uneori, mai plâng. Și suspin la pieptul tău, Ascult o inimă cum bate; Și vreau să rămân mereu În brațele-ți moi și calde. Aș vrea să mă cos de tine Cu fir de lână, fir de aur! Așa
CÂND VINE NOAPTEA de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_vine_noaptea_beatrice_lohmuller_1393017275.html [Corola-blog/BlogPost/340581_a_341910]
-
am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în tăcere, Și am plătit, tributului, durere, Salvând o limbă pusă în absență. Aratului pământ, i-am semănat, Nu promisiuni, ci seminții divine, Și-am proclamat durerea, ca pe-o pâine, Ce Dumnezeu a
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1440751210.html [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
a binelea în apa în care se topește și ceara. Urmele acesteia se mai iau și cu o cârpă caldă. Și astfel, acolo unde era ceară apare acum desenul alb desprinzându-se pe fundalul roșu. Cine vrea să aibă ouă muncite, adică de mai multe culori, procedează astfel: scoțând ouăle din prima vopsire, înainte de a șterge ceara, le încondeiază din nou, adică se ascund sub un nou strat de ceară părțile care o să rămână cu prima culoare. Se pun ouăle în
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
că acest alt fel de a sluji cetatea este mâna câștigătoare. Nu imediat, dar foarte curând. Sunt sigură că solul este mai fertil decât cred politicienii de carieră (cei binecunoscuți,, nu că noi, cei mulți, anonimi, cu cariere cinstite și muncite). Să nu uităm că, acum mai bine de un an, aceiași politicienI care au patronat timp de 25 de ani stagnarea, hoția și risipă fugeau de responsabilitatea formării unui guvern. Această responsabilitate de care alții s-au ascuns ne--a revenit
Raluca Prună: Semințele plantate de tehnocrați vor da roade by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102635_a_103927]