57,452 matches
-
Acasa > Impact > Istorisire > DILEMĂ GEOGRAFICĂ Autor: Iulia Mîndrean Publicat în: Ediția nr. 1622 din 10 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dilemă geografică vorbeai de munții mei de inălțimea inimii tale, admiram gulerul ridicat tu înșirand lombarduri la perfecțiunea ta. veneai din alte timpuri filosofând la antice virtuți, înșelându-mi convicțiunea cu care iubeam dadaismul. deja iubeam capriciile toate, nocturne,rapsodii și sonate, iubeam pianul pe
DILEMĂ GEOGRAFICĂ de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/iulia_mindrean_1433969765.html [Corola-blog/BlogPost/352875_a_354204]
-
filosofând la antice virtuți, înșelându-mi convicțiunea cu care iubeam dadaismul. deja iubeam capriciile toate, nocturne,rapsodii și sonate, iubeam pianul pe care piedestal te-am așezat icoană. nu ești înger nici arcuș nu ești, din lecția de geografie despre munți si perfecțiune îmi plâng râuri de cuvinte, convulsii de rațiune. Referință Bibliografică: DILEMĂ GEOGRAFICĂ / Iulia Mîndrean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1622, Anul V, 10 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Iulia Mîndrean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DILEMĂ GEOGRAFICĂ de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/iulia_mindrean_1433969765.html [Corola-blog/BlogPost/352875_a_354204]
-
adresat sălii scriitorul Ion Velica, președintele Filialei Hunedoara a LSR, vorbind de eforturile depuse de organizatori pentru ca festivalul de poezie, ajuns la a III-a ediție, să poată avea loc, fiindcă și pe aceste minunate plaiuri din depresiunea de la poalele Munților Metaliferi, ca pe Valea Jiului ori în marile centre culturale ale țării, poezia este mereu acasă. A urmat Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, care a vorbit despre propășirea prin cultură și a recitat sensibilul poem de suflet Gloria
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
în: Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dorul se vrea primăvară Dorul se vrea primăvară Să vestească-o bucurie, După-o iarnă seculară Doar un verde viu să fie, Verde viu peste pământ Peste crestele de munți, Prin vâltoarea unui vânt Hora Vieții poți s-asculți, Și primăvara-nțepenită Se trezește-n verde viu, Peste zarea adormită Drum belșugului să fiu, Dorul vine-n primăvară Peste munte,peste deal, Îmbrăcat în port de țară Portul mândru din Ardeal
DORUL SE VREA PRIMĂVARĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1485847030.html [Corola-blog/BlogPost/377429_a_378758]
-
verde viu să fie, Verde viu peste pământ Peste crestele de munți, Prin vâltoarea unui vânt Hora Vieții poți s-asculți, Și primăvara-nțepenită Se trezește-n verde viu, Peste zarea adormită Drum belșugului să fiu, Dorul vine-n primăvară Peste munte,peste deal, Îmbrăcat în port de țară Portul mândru din Ardeal! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Dorul se vrea primăvară / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer
DORUL SE VREA PRIMĂVARĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1485847030.html [Corola-blog/BlogPost/377429_a_378758]
-
în timpul vegetal. Se uită parcă lumea la noi ciudat cînd trecem Prin locurile-n care durerea am cîntat; Să le răspundem simplu că bucuroși petrecem Azi nașterea de-a doua care ni s-a mai dat. Avem atîtea parcuri, atîția munți și ape De-acum în fața noastră, că ne putem iubi Fără de grija zilei de mîine, ce încape Într-un proiect anarhic, în care ne-om zidi. Eu te-ncălzesc cu clipa, tu-mi dăruiești secundă, Prin sufletele noastre corăbii-n
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1480618025.html [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
este poezia vieții, libertatea neîmblânzită ce desface toate barierele și ne unește cu Dumnezeu. Descătușarea timpului si forma expresiei prin dans o regăsim în toate formele naturii. Adierea vântului e suflul ușor, respirația ființei. Soarele este focul din secretul coregrafiei. Munți ... .privește spre ei! Măreția poziției tale în dans, egală cu distincția piscurilor semețe. Natura dansează, traiește, respiră. Întoarce-te spre misterul de argint al lunii și vălul ei străveziu va transforma senzualitatea dansului într-o formă de manifestare creativă. Dansul
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dansul_0.html [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
floarea vârstei este chemat spre preoție, dar fuge scriind cel mai cutremurător tratat despre misiunea sfântă. La doi ani după botez își pierde mama. El vede în această o chemare către cele sfinte. Părăsește Antiohia și face asceza în peșterile munților, insusindu-si învățătură creștină, trăind sfaturile Evangheliei și delectindu-si ochii cu frumusețile naturii. Fiind de o energie rar întâlnită și avînd o fire vioaie nu se mulțumea cu vuietul munților și foșnetul pădurilor, cu șopotul dulce al izvoarelor în care
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
către cele sfinte. Părăsește Antiohia și face asceza în peșterile munților, insusindu-si învățătură creștină, trăind sfaturile Evangheliei și delectindu-si ochii cu frumusețile naturii. Fiind de o energie rar întâlnită și avînd o fire vioaie nu se mulțumea cu vuietul munților și foșnetul pădurilor, cu șopotul dulce al izvoarelor în care soarele își scalda razele, ci dorea să vadă pe însuși Iisus Hristos realizat în credincios, pentru care s-a și întrupat. Înflăcăratul Ioan trece prin treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
2015 Toate Articolele Autorului ȚIGANCA Când se așează jos, pe iarbă Și poala și-o întinde, Pare că universu-ntreg În rochie îl cuprinde... Dansează ochii de cărbune Iar păru negru curge-n valuri... Zei și demoni i se închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii de fecioară... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gura....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatră Îmbracă totu
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
că umbra mă însoțește și când dormeam am întrebat de ce sunt pietrele suflet în lumina pădurii dacă ele tac de ce se întorc în tihna lor copacii care au născut fluturi înainte de a-și înopta rădăcinile în sărutul unei comete fugare muntele se ridica din întrebare mai înalt decât era el pe picioarele lui se uita la mine cu ochii săi rupți din tulpina aerului și se mira de ce să fie liniștea hulită de apele care lovesc cerul când se ating voia
SÂNZIENE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sanziene_george_adrian_popescu_1372860958.html [Corola-blog/BlogPost/351946_a_353275]
-
așa ... stop ... ceva nu e bine, parcă eram pe stradă și ... apoi numai știu nimic ... dar eu unde sunt ? uhhh ce pernă moale, dar mi-e sete ... unde să ... merg să ? - Poftește măria ta, de bea apă de izvor din munții Nachdand ! auzi în spatele ei, se întoarse și își încordă întraga ființă precum un arc, sări înapoi. În fața ei stătea o arătare ce semăna a om dar parcă dădea a animal după copite doar că în mână ținea o tavă argintie
MÂNTUIREA III de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mantuirea_iii_ovidiu_borchin_1392069764.html [Corola-blog/BlogPost/364116_a_365445]
-
treilea braț al Dunării, în Deltă se cheamă brațul Sfântul Gheorghe. Se știe, apoi că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost și este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ștefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
desfacem, Piatră și os, piatră și vânt, Lumină și apă, ne facem pământ. Ne facem nisip, ne facem și lut, Împrejmuind pământul c-un scut; Scut plin de viață și de iubire Înălțat înspre Dumnezeire. Piatră din piatră crește un munte, Doinind peste veacuri din suflete multe. Piatră și os naște o apă Unde urmașii de om se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde urmașii de om se adapă Piatră și os naște o apă. Doinind peste veacuri din suflete multe, Piatră din piatră crește un munte Înălțat înspre Dumnezeire; Scut plin de viață și de iubire. Împrejmuind pământul c-un scut Ne facem nisip, ne facem și lut. Lumină și apă, ne facem pământ, Piatră și os, piatră și vânt. Piatră din piatră bucăți ne desfacem
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CHRISTOS S-A ÎNĂLȚAT ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului De-am fost printre măslini pe Munte, cu-Apostolii lui IISUS Și-am înțeles de ce Se-Înalță, la dreapta TATĂLUI de Sus, Că EL ne pregătește locul, Să aibe unde Să primească Biserica cea luptătoare, în Casa DOMNULUI Cerească, Atunci să mergem fără preget și în oraș
CHRISTOS S-A ÎNĂLȚAT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1431940092.html [Corola-blog/BlogPost/368057_a_369386]
-
și-nțeles. Nu planuri înclinate le sunt stânjenire, nu aripa sufletului le bate obosită; urcușului, pe margine, câte-o oprire, surprind spectrul la culoarea potrivită. Pe unde trec ei, pământul devine rai, zboruri descind și-i nimbează nemurirea; câmpiile și munții încep să prindă grai, bucuria le înflorește-n timp devenirea. Și atunci când, singuri, urieșesc destine, iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os; din stăruintă și nesupuneri tot mai line oamenii îsi rotunjesc un vis frumos. Referință Bibliografică: Meditație / George
MEDITAŢIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1480002953.html [Corola-blog/BlogPost/376008_a_377337]
-
în poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare. Munți goi de verdeață, impresionanți în măreția lor apăsătoare și întunecată, pe care stânci verticale stau sculptate de vânt ca armatele în poziție de atac. Și în depărtări, mici tornade se ridică din nimic, se învârtesc si se destramă într-un
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
nu-i îngropi... Tu trebuie numai să înțelegi dragostea, ca o coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se cu bucăți de carne crudă, cu gingii sfârtecate, cu munți de speranțe plecând. Tu trebuie să-nțelegi tulburarea, căutarea, viața năucă, stigmatul de întâmplare ce sunt, în care doare și acum, zdrențuită, doar batista mea, cu o coajă de ou înăuntru... Referință Bibliografică: DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
ți-am tot scris ĵn anii pribegiei Cu un stilou de cincizeci de karate Rob al dorinței și-al zặdặrniciei Plecat ĵn lume dupặ libertate. Dar nici acum nu știu, și nici n-am înțeles De ce ne urmặrește-aceastặ soartặ Au munții noștri aur și atât de des Bặtem sặraci și goi din poartặ-n poartặ. Știu cặ pe casa noastrặ legặnat Zặpezi de liniște se cern Eu voi ajunge putred de bogat Sau m-oi plimba cu Dante prin infern. Șanț că
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
nu remarcasem prea mult casa unde stătea doamna Minica. Mi-a spus că avea de săpat în grădina vreo câteva zeci de metri patrati și să amenajam straturile de zarzavat și flori. Casă era situată undeva sub pantă dealului, practic muntele Măgulicea cum îi ziceau localnicii. Doamna Minica locuia cu mama dumneaei în vârstă de 61 ani cum aveam să aflu. Doamna Minica era o femeie destul de frumoasă pentru cei 39 ani ai săi. Avea un corp zvelt și vorbea în
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător faptul că fundamentele culturii românești, durate din substanța vie a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre om, munte și pădure. Din acele vremuri de măreție teofanică, când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
aproape în totalitate! Atunci, ce să ne mai mire periodicele calamități, care - funcție de anotimp - se abat tot mai pustiitor asupra românilor și a agoniselii lor: uriașe alunecări de teren (adevărate morminte pentru comunități), primăvara și toamna furia apelor slobozite de munții despodobiți, vara secete prelungite, iarna întroieniri de coșmar și în tot cursul anului furia cu care vântul își face de cap, atâta timp cât nici un obstacol natural mai acătării nu-i curmă avântul. Cu dreptate se spune că fiecare cum își așterne
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
cârciumă iar când ies în stradă se înjură și se lovesc așa, de culoare politică. Măcar de s-ar lovi mai „cu milă” să scape lumea de astfel de animale turbate. Există o linie separatoare est - vest creată de curbura munților Carpați. În apus de această barieră naturală oamenii „trăiesc ca să muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
barieră naturală oamenii „trăiesc ca să muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]