1,225 matches
-
venim și zicem,... ori venim la subiectu. Cum ar clama, culmea, un țărănist, trecut pe la Fanar: Ci dar să venim la prochimen. Or, la obiect, domnilor, la obiect cum ar strigă arțăgoasa opozițiunea, fir-ar a fire... (Citate din Cronicari munteni, volum apărut în colecția Lyceum, Editura Albatros, 1973)
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
în 1972 a fost pensionat și, curînd, s-a dedicat prozei, în care, după cîteva tatonări semnificative, se impune, în 1968, cu romanul Coborînd, dar mai ales în 1977, cu romanul Revelionul. Paul Georgescu s-a dovedit a fi prozator muntean din tradiția Anton Pann, Ion Ghica, Mateiu Ion Caragiale, cu o limbă suculentă și de mare forță epică. A tot publicat, apoi, an de an cîte un roman. Devenisem buni prieteni și îi urmăream, cu mîndrie, efortul aproape suprauman. Era
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare baroce în spațiul slav, Dan Horia Mazilu (Udriște Năsturel (1974), Barocul în literatura română din secolul XVII (1976), Cronicari munteni (1978), Proza oratorica în literatura română, I (1986), ÎI (1987), Recitind literatura română veche, I(1994), ÎI (1998)) ni se dezvăluie acum "câștigat" de domeniul "mentalităților". În ciuda faptului că declară, cu umor, "am vrut să scriu o carte de imagologie
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
tot acum, șerbia țăranilor a fost legalizata în Țară Românească și reconfirmata în Moldova, ceea ce a determinat accelerarea destrămării unirii. Autorul insistă de aceea pe ideea că nu trebuie exagerată semnificația elementelor reformiste din concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile liberale". În realitate, cei care au
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Z. Ornea Elisa Brătianu, născută în 1870, a fost, ca o descendentă a ilustrei familii muntene Stirbey, nepoata de domn și sora a prințului Barbu Stirbey, fost prim-ministru (în 1927) factotum pe lînga Curtea regelui Ferdinand (ca prieten intim al reginei Maria), emisar, în 1944, al Opoziției democrate la Cairo pentru a trata cu aliații
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
înghesuit la grătare, în timp ce producătorii s-au bucurat de câtă căutare au produsele lor. Cel mai lung șir de cârnați care a sfârârit pe grătarul încins a avut 100 de metri. Se spune că odată demult, pe vremea când ciobanii munteni coborau cu turmele de oi către șes, erau prinși aici la cotul Buzăului de către haiduci. Ca să nu-i prindă potera cu prada vie, îi făceau repede pastramă și cârnați", a spus președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal, informează . În comuna Berca
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
liberale aveau privirea ațintita spre Occident, preconizînd dezvoltarea comercială și industrială, năruind aristocrația marilor proprietari de pămînt. Dacă însă, atunci, în vremea lui Cuza Vodă, nu s-a putut constitui un partid liberal, aceasta s-ar fi datorat incapacității radicalilor munteni și a moderaților moldoveni de a-si concilia diferendele. Simptomatic e faptul că Kogălniceanu, incontestabil liberal moderat e, pînă tîrziu în 1865, prim ministru și ministru al lui Cuza, iar Brătianu și Rosetti capii conjurației care a pregătit și înfăptuit
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
României moderne: revoluția din 1848, Unirea de la 1859 și Reforma agrară din 1864. Nu a fost iertat pentru asta. Cercurile ostile revoluției pînă tîrziu în interbelic concedeau să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
văzut pe fostul său prim-ministru cu ochi buni, considerînd, profund eronat, că M. Kogălniceanu voiește să-și aroge pentru sine întreg meritul reformei agrare), Kogălniceanu intră într-un con de umbră politic. Continuatorii spiritului înnoitor ajung foștii lui colegi munteni și aceștia nu-l prea agreau. A mai fost ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi a fost nevoit să se mulțumească numai cu mandatul de deputat sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
țara mea și că locul patriotismului german s-a aprins făclia patriotismului meu românesc!" Sugestivă mărturisire care explică, neîndoielnic, de ce s-a deosebit Kogălncieanu de ceilalți pașoptiști, de ce a fost un cugetător și om politic mai moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-a mai fost îngăduit de liberali pe avanscena vieții politice românești. Apoi a relevat, cu mîndrie de înțeles, rolul său în actele de dezrobire a țiganilor și emanciparea socială a
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
simțind că viața se dusese și că trebuia cedat locul altor generații... Nu mă miră deloc virulența pamfletului poetului Ion Vinea. Acest ton ordinar caracteristic scriitorilor lirici, fără orizonturi adânci. Ca stil, pamfletul atât de colorat seamănă cu scrierile cronicarilor munteni, răi de gură și al cărui lexic otrăvit e în stare să potopească adversarul. Să recunoaștem, este stilul magnific al vechii școli românești pamfletare dintre cele două războaie până îndărăt la Radu Popescu... Nu-i vorba, în acest caz, de
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de doi ani, la Paris, unde a trăit, a studiat și și-a desăvîrșit educația. S-a măritat, tînără, cu prințul George Valentin Bibescu, fiul fostului domnitor muntean, om de lume, industriaș și pasionat în ale aviației. Căsătoria lor (au avut o fiică, Valentina) nu a fost fericită, soțul înșelînd-o constant, încît, cei doi oameni de lume, au convenit să-și trăiască, fiecare, viața. În România, cînd poposea
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
care a fost izvorul de inspirație pentru Luceafărul lui Eminescu. Nu se știe, e bine de precizat, dacă la noi vestitul Kunisch a cules basmul (au fost două; capitolul cu pricina din carte e intitulat Basme valahe) direct din surse muntene. E mai curînd posibil să i le fi povestit cineva din conlocutorii săi intelectuali cu care se tot întreținea în franțuzește. Dar e meritul lui de a nu fi uitat basmul și a-l fi transcris în carte. Evident, Kunisch
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
Giurgiu (Libra Film) Regia: Tudor Giurgiu UN ETAJ MAI JOS (România - Franța - Suedia -Germania) Producător: Dragoș Vîlcu (Mulți Media Est) Regia: Radu Muntean CEL MAI BUN REGIZOR (LUNGMETRAJ) DAN CHIȘU BUCUREȘTI NONSTOP TUDOR GIURGIU DE CE EU? RADU JUDE AFERIM! RADU MUNTEAN UN ETAJ MAI JOS CORNELIU PORUMBOIU COMOARA CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (ÎNTR-UN FILM DE LUNGMETRAJ FICȚIUNE) TEODOR CORBAN Pentru rolul COSTANDIN din filmul AFERIM! GHEORGHE IFRIM Pentru rolul ACHIM din filmul BUCUREȘTI NONSTOP EMILIAN OPREA
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/98506_a_99798]
-
ceva mai blândă. Cum am fi reacționat noi dacă aveam problemele celor de peste Carpați? E de data asta o întrebare în totalitate legitimă. Ceva mă face să cred că nici noi n-am fi fost mai breji decât frații noștri munteni și moldoveni. Părerea mea este că greșeala pornește de faptul că încercăm să găsim soluții doar când nenorocirea (a se citi zăpada) e grămadă pe noi. S-a cam uitat de prevenire. Am văzut pe la alții celebrele garduri parazăpezi întinse
Mai e mult până departe [Corola-blog/BlogPost/99659_a_100951]
-
cunosc. Dacă ați auzit pe cineva să-i conteste competența, șarmul, eleganța, modestia, gentilețea și fibra morală, iarăși să mă anunțați, că eu n-am auzit. Poate și pentru că, pe linie maternă, se trage dintr-un neam de mari boieri munteni. Altele, de prin CV, le mai știți și voi: Și-a obținut licența în litere și doctoratul în drept la Paris. În 1941, participă la campania din Basarabia și Transnistria, ca elev-ofițer de rezervă și e rănit aproape de Odessa. În
La mulţi ani, Neagu Djuvara! Şi o fotografie inedită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20304_a_21629]
-
Simona Tache ... după răzbelul de ieri, în care mucenicarii moldoveni s-au hăcuit cu mucenicarii munteni. Să ne tragem un pic sufletele, cu o dezbatere mai soft, așa. Tema: BLONDE SAU BRUNETE? Eu țin cu bruntele, logic.
Să ne relaxăm un pic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18337_a_19662]
-
sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
unui destin excepțional. Născut la 1819, în familia unui boier de a doua categorie, urmează cursurile Colegiului Sfîntul Sava, se entuziasmează de idealurile proprii generației, se înrolează în armata română incipientă, studiază mai tîrziu în Franța: traseu tipic de pașoptist muntean. Preeminența lui se schițează doar atunci cînd, paralel cu studiul stăruitor, trece la acțiunea directă și se implică într-un complot politic riscant, așa cum nici unul dintre colegii săi nu avusese îndrăzneala să facă. De acum încolo, încearcă să-și pună
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
lui XVIII și începutul lui XIX pe care Iorga i le opune cusurgiului Fleischhackel von Hakenau, care scria, pe la 1820, că boierii noștri sînt nuli cînd vine vorba să prețuiască slova scrisă. Nu-i chiar așa. Încă de la 1791 boierii munteni sînt amatori de gazeturi, vreo douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
chestiune - în special C. Giurescu, în Capitulațiile Moldovei cu Poarta Otomană, din 1908 - au arătat că este vorba de un fals. Fusese redactat, probabil, în anii dinaintea încheierii tratatului de la Kuciuk-Kainargi din 1774, când li s-a cerut atât delegaților munteni, cât și celor moldoveni să producă aceste acte, cunoscute din auzite, care stabileau anumite raporturi între Poartă și principatele vasale. Iar ei le-au Ťprodusť, oferind un text compus ad-hoc, compilat după Cantemir și după tradiții orale." (pp. 21-23). Așa
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
lui Negru Vodă și lupta de la Posada, ei bine, Manuela Tănăsescu o face. Didactic, corect, în acord cu manualul, consemnând mai mult decât interpretând, dar o face. Justificarea e precară aici, chiar dacă mai încolo (când Istoria, oprită momentan la cronicarii munteni, va ajunge, probabil, la pragurile romantismului sau ale naționalismului interbelic) i se poate face credit: În mod firesc, cititorul se poate întreba ce caută într-o istorie a literaturii române amănunte despre un neam care, deși e socotit printre strămoși
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
crunt/În care cad stâlpii subțiri de telegraf/Ale căror fire au strania înfățișare a unei parafe” (Verlaine). Tema drumurilor de fier o regăsim și în opera unor scriitori români. În 1870, Vasile Alecsandri evoca în poezia „Bărăganul” celebra câmpie munteană, pe-atunci pustie, întrezărindu-i „ziua glorioasă” când trenul „va goni pustietatea”, va face să dispară „vecinica-i tăcere”. Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1886), Nicu Dăreanu, eroul unei nuvele cu același titlu semnată de Al. Macedonski, imaginează o
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin corespondență, fie prin alte mijloace, mai ales solii cu instrucțiuni orale sau cu scrisori. De la întemeierea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un nume peste noapte", agită la Cluj "falsa antinomie, discordie Nord-Sud", considerându-i pe "sudici, pe munteni, primii și singurii vinovați de dictatura ceaușistă". Cumpănita Nadia respinge ideea , dar sugestia a fost făcută. Deci există unii care cred că sudicii, muntenii sunt "primii și singurii" vinovați de dictatura ceaușistă. Nu cumva au și ceva dreptate? La fel e introdusă ideea superiorității Ardealului și a rolului său decisiv în revitalizarea nației, "preluând activ moștenirea Școlii Ardelene și a corifeilor ei". Alteori, în
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]