1,285 matches
-
isi continuau activismul. Legatul pașoptist de a fauri o Românie unită n-a fost deloc uitat, aparat fiind cu o forță persuasiva extraordinară. Ei, foștii pașoptiști, oameni politici de convingere liberală, au fost creatorii Unirii de la 1859, deopotrivă moldovenii și muntenii. Și tot lor li se datoreaza actul independenței țării din 1877, cînd Kogălniceanu, ministru de Externe în guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu, a declarat în Camera Deputaților: "Suntem independenți. Suntem o națiune independentă." Ce-i drept, după reîntoarcerea
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
de Externe în guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu, a declarat în Camera Deputaților: "Suntem independenți. Suntem o națiune independentă." Ce-i drept, după reîntoarcerea din exil (și chiar în timpul acestuia) mai activi se vor dovedi a fi pașoptiștii munteni. Cei mai activi dintre ei fiind gruparea constituită în jurul lui I.C. Brătianu și C.A.Rosetti. S-au remarcat în luptele pornite împotriva domnitorului Al. I. Cuza care, prin tendințele sale cezariste (după modelul lui Napoleon al III-lea) și-
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
documentul influentelor nefaste pe care le-a suferit Mihail Gălătanu. Prima este cea a lui Mircea Cărtărescu, de la care poetul gălățean (gălățean până și în nume) a invatat un mod discursiv de a face poezie și un mod lumesc (specific muntenilor) de a fi poet. Acestea însă nu i se potrivesc. Este ca și cum Eminescu ar încerca să îl imite pe Caragiale. Și mai inoportuna se dovedește a fi influența lui Dan-Silviu Boerescu, care promovează de mai mulți ani, frenetic, o literatura
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
Îl prezintă ca scriitor de limbă latină, socotind că "a pus pe alte baze istoria poporului său, si aceasta este fără îndoială cel mai mare merit al lui; el a considerat poporul sau ca un singur întreg, întocmai ca acel muntean contemporan, Constantin Cantacuzino Stolnicul... Astfel, două legături sînt stabilite de Cantemir; legătură între românii de pretutindeni și legătura românilor de pretutindeni cu poporul românesc". A urmat, că peste tot in Europa, un secol al XVIII-lea, sterp în realizări creatoare
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Regulamentelor Organice valabile deopotrivă pentru ambele principate. E un act inaugural, acesta, al unui regim constituțional modern, inclusiv separația bisericii de stat. Dar, mai tîrziu, prin articolul adițional, Regulamentele Organice asigurau Rusiei puteri discreționare. De aceea, tocmai, au cerut revoluționarii munteni de la 1848 abrogarea (arderea) Regulamentului Organic. Momentul 1848 e analizat în toate detaliile sale importante, relevîndu-se cauza (existența mai viabilă a unei burghezii naționale) pentru care în Țară Românească, revoluția a fost mai consistentă decît în Moldova, aceasta inclusiv în
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
precum și onomastica soției sale, Marica. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Erau acolo și sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, ambasadorii creștinătății apusene, de la Veneția, din Franța, Anglia și din Imperiul Habsburgic, dar și din Rusia, alături de mulți oameni de rând. Muntenilor li s-a îngăduit să spună o ultimă rugăciune în genunchi, iar apoi sultanul le-a oferit iertarea și viața dacă trec la mahomedanism. Anton-Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului, nota mai târziu despre răspunsul demn al Voievodului: CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. "Împărate
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
multe poeme. Finalurile categorice nu sînt maxime căutate așa cum vor să pară, ci pur și simplu înțepeniri ale unei mașini de rimat suprasolicitate. Un poem care începe blagian ("Atîta liniște...") se termină cumva antonpannesc, numai că oricît am căuta miezul munteanului, nuca va suna a gol în urma coliziunii cu un perete mult prea răbdător: Pentru noi îmbrățișarea/ era o lume/ și nu ne miram de unde." Cînd nu cată spre ceruri-nalte, poemele se deghizează stîngaci în cîntece populare și își doresc
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
de la 1848 au fost naivi și emfatici, adică lirici. Au iubit atît de mult ideile și instituțiile revoluționare, încît le-au importat fără ezitare, atrăgîndu-și ironia lui Maiorescu. Dintre ei, moldovenii erau moderați, și "cuminți" în euforia lor bine temperată. Muntenii, în schimb, erau patetici, nervoși și ranchiunoși. Ardelenii visau la ordinea romană în care își proiectau nostalgic utopiile statale. Au fost numiți pe bună dreptate oamenii începutului de drum. Totul li se părea că trebuie luat de la capăt. Și au
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
fost dat să fie chemat de Ion C. Brătianu, ca ministru de Externe, apoi de Interne, legîndu-și numele, pe vecie, drept cel ce a proclamat, în Camera Deputaților, independența țării. Dar o personalitate politică n-a mai fost, dintre pașoptiști muntenii I.C. Brătianu și C.A. Rosetti devenind capii Partidului Liberal (în stare nascendi) și, apoi, din 1875, ca organism politic atotputernic, pe cînd Kogălniceanu, care a murit în 1891, a trebuit să se mulțumească cu roluri subalterne de ambasador sau
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
scriitorul român a fost deschis spre alte limbi și spre lume. Nu m-am referit decît la moderni. Dar Olahus și Cantemir scriau firesc în mai multe limbi, Udriște Năsturel vorbea cîteva, cronicarii moldoveni știau slavona și latina, iar cei munteni greaca, întreg secolul XVIII e un burete pentru franceza spre care domnitorii fanarioți își îndrumau odraslele. Faptul că Sebastian Reichmann scrie poezie în franceză, după ce a scris în română, trebuie considerat absolut normal din perspectiva pe care am sugerat-o
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
Plumbuita, fondată de Matei Basarab, tot lîngă balta Colentinei, aici avînd loc și vechiul bîlci Drăgaiaca "în amintirea răpirei sabinelor". Pe aceeași întinsă cîmpie se făcea și bîlciul cel mare lîngă orașul București, numit Moși, acolo se încumetreau băltărețul cu munteanul, își vindeau românii manufacturile, se făceau jocurile și petrecerile în prezența chiar a domnitorului țării, care venea să încurajeze populația și să fie el văzut, cunoscut și copiii din fașă. Deși de tristă memorie, dar tot trebuie să arăt că
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez disponibil în Internet oferă în mod straniu pentru regățean traducerea "Moldavian"!). O ciudățenie este și pătrunderea termenului - citat probabil din comoditate sau pentru culoare locală - în unele texte istorice pe
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
țară pe cât este de frumoasă pe atât este de grea, iar când trăiești într-un sat de munte, așa cum este Cornereva, truda-ți este mult mai greu răsplatită - aici pământul este sărac dar muncit cu pricepere, așa cum o fac acești ,,munteni” de generații, rodul lui este bogat și curat. Așa că a te împărți între munca gospodăriei și cea de serviciu - maistru de exploatare în pădure, la care se adaugă în cazul lui nea Lae și o pasiune de o viață, moștenită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
filmul ACASĂ LA TATA MIHAELA SÎRBU Pentru rolul SULTANĂ din filmul AFERIM! CEL MAI BUN SCENARIU (LUNGMETRAJ FICȚIUNE) MIMI BRĂNESCU ACASĂ LA TATA RADU JUDE, FLORIN LĂZĂRESCU AFERIM! CORNELIU PORUMBOIU COMOARA TUDOR GIURGIU, LOREDANA NOVAK DE CE EU? ALEXANDRU BACIU, RADU MUNTEAN, RĂZVAN RĂDULESCU UN ETAJ MAI JOS CEA MAI BUNĂ IMAGINE (LUNGMETRAJ) ANDREI BUTICA ACASĂ LA TATA DANIEL KOSUTH LUMEA E A MEA TUDOR LUCACIU UN ETAJ MAI JOS MARIUS PANDURU AFERIM! LIVIU POJONI JR. BUCUREȘTI NONSTOP CEL MAI BUN MONTAJ
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/98506_a_99798]
-
mucenic țineți?” și anunțam că eu țin cu ăsta muntenesc, minunată ciorbică din opt-uri de aluat, plutind într-o zeamă dulce, parfumată cu rom și coajă de lămâie, scorțisoară și nucă. Rezultatul? Smardoială în toată regula între moldoveni și munteni, dar rezultate incerte, deoarece nu m-a dus capul să folosesc și un poll, care să măsoare ca lumea răspunsurile. Reiau, așadar, întrebarea și anul ăsta, folosind instrumentul corespunzător de numărare a voturilor, ca să nu mai existe discuții. Deci? Care
Mucenici moldovenești sau muntenești? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18280_a_19605]
-
fel, adică nu există ceva mai mult decît ni se oferea, adică lumină, apă întreruptă de la nouă la cinci, viață austeră, sumbră, delegații ca inginer constructor, fără să se țină seama că eram femeie, pe orice vreme, pe toate coclaurile, Muntenii de jos, Vaslui, Bărlad, București, precum un bărbat cu cizme veșnice, muzica indicată de partid, gazeta de perete unde puteai să pui un poem numai dacă îl proslăveai pe ăia cocoțați pe stiva de lemne, cu steagul roșu! Colaborarile care
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
a dreptul copilăroasă, pe care o cităm: ,,Iaca, vine o bulgăreasă,/ Înaltă, suplă și frumoasă,/ Ochii-i mici, sticloși ca marea,/ Cu ei luminează calea./ Doi copii stau, se uitau/ La fata ce o zăreau:/ - O vreau eu, căci sunt muntean!/ - O iau eu, căci sunt oltean!/...Vai , vai, vai, vine-un bulgar,/ Ne lasă în gură amar./ Fata, cum îl zări,/ În brațele lui sări,/ Îl luă de mână-ndată,/ Ca o piatră fermecată./ Ne lăsă cu buza umflată”. La
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
din Miron Costin, de exemplu, aveau să se impună cu forță canonică, să fie reluate cu conștiinciozitate de analiștii ulteriori ai operei cronicarului moldovean. în monografia consacrată lui Mihai Viteazul, autorul se apropie cel mai mult de literatură. Perceperea domnitorului muntean de la finele secolului al XVI-lea drept un erou mai degrabă literar, construirea biografiei lui după o schemă aproape romanescă, mijloacele stilistice variate puse în joc - totul a făcut ca Românii supt Mihai-Voievod Viteazul să fie considerată drept probă a
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
un apologet al fanariotismului. Originalitatea sa remarcabilă îl face să întrevadă, dincolo de preferințele personale, valoarea emblematică a trecutului și să coboare astfel la originile romantismului european. E cel dintîi scriitor român care privește trecutul nu ca un moldovean ori un muntean aflat în prea rapidă tranziție, ci ca un romantic incurabil, care descoperă valoarea ontologică a timpului trecut. "De ce oare cu cît ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atîta mai mult omul se uită în urma sa, și din
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
pîntice și cu arma înainte. îndată ce ursul vede lumina, începe a morăi și a se trage îndărăpt; omul îl urmează pîn' în fund și pînă să apropie lîngă el. Dobitocul înspăimîntat să ridică după obicei în două picioare; atuncea viteazul muntean, răzămînd arma în peptul lui, o sloboade, lumînarea se stinge și ursul, rănit de moarte, năvălește afară, trecînd peste omul ce se lățește la pămînt. Vînătorul iasă după el și îl găsește căzut. Această vînătoare a făcut-o poate de
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
și convergent pentru edificarea unui viitor național. În virtutea acestui scop, ei suplimentează ficțional istoria și forțează logica, reinventează și revalorifică tradiția, o expun retoric și persuasiv, ca pe o ramă solidă a noilor deziderate. "Împregiurările de acum", revendicările concrete ale muntenilor și moldovenilor luminați, nu trebuie văzute - arată cu aceeași prudență strategică Heliade - ca o dinamitare revoluționară a societății. Revoluția echivalează pentru el cu o restaurație. Dorința poporului, pe care o exprimă, nu este să răstoarne, Doamne ferește!, legile. Noi vrem doar
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
C. B.) Cărți pentru grădinițe În cadrul unui proiect cultural intitulat „Ceșcuța zilnică de poezie“, Romexterra Bank a sponsorizat Editura Genesis din județul Hunedoara. În baza acestui contract, sucursala timișoreană a Romexterra Bank a oferit cărți de poezii (semnate de Lucia Muntean) unui număr de 200 de copii de la grădinițele din orașul de pe Bega: nr. 53, nr. 27 și Grădinița C.F.R. ( E. C.) Prima la grâu În județul Timiș, prima la grâu se va acorda pentru o cantitate de 95 000 de tone
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă
Cronica literară și dăunătorii ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4329_a_5654]
-
nu-și poate reprima totuși, la un moment dat, câteva ironii adresate sudicilor. „Cei mai mulți erau nalți, oacheși, cu pielea smolită, purtau lungi favoriți și erau deosebit de buni de gură. Ceea ce a făcut ca mulți ani să-mi închipui că toți muntenii trebuie să fie la fel. Mă scandaliza mult graiul lor atât de asemănător acelui al țiganilor șatrași de la noi din Moldova” (p. 35), scrie el la adăpostul unei prejudecăți tenace. E de-ajuns ca să vedem, precizânduse de la general la conturul
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând astfel populația din timp de pericolul ce se abătea. O altă variantă în legătură cu denumirea satului se referă la un “punct de popas” pe drumul poștei între Focuri și Munteni, unde târgoveții se întâlneau din mai multe zone ale Moldovei, poposeau pe timp de noapte și aprindeau focuri, iar ziua se îndreptau spre Iași, Vaslui sau Galați. Rușii-lipoveni au venit în Focuri odată cu înființarea comunei, la sfârșitul secolului XIX, din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]