474 matches
-
au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l primim, nici nu-l putem da țărâi noastre Moldovei, ci Țării Muntenești, că ei nu vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar muntenii mai dintâi, măcar că s-au tras
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
slujbe și să se roage pentru ei. Între anii 1542-1543, acesta a ridicat bisericuța bolniță, care impresionează și astăzi pe cei mai exigenți vizitatori, ajunși aici de pe toate meridianele lumii. Stilul architectonic este cu certitudine autohton, fiind expresie a stilului muntenesc. Bisericuța are o formă treflată, iar pereții exteriori erau înconjurați de ocnițe și rozete de piatră, pe care cineva, din păcate, le-a dat jos. Bisericii îi lipsește pronaosul, astfel că din pridvorul închis se intră direct în naos. Pictura
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
nobilă, echilibrat, manierat și cu umor specific englezesc. În rest, un tip serios cum i-o cere eticheta înaltei societăți din care face parte. Dar dacă-i neînsurat și încape pe mâna mea, să vezi ce-o să mai joace sârba muntenească și învârtita ardelenească!” Cristinel observă interesul prietenei sale pentru englez și-și zise: „Doamne, de-ar fi ăsta mirele, prin el poate îmi aleg și eu o ducesă tânără, drăguță și cu bani mulți!” Băiatul se retrase subtil către grupul
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424937763.html [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
păstori, precum măzacii pomenesc, s-au înturnat la locurile sale cele de moșie; adică Dragoș Vod, ficiorul lui Bogdan Vodă, cu o parte în Moldova, iar Radul Vodă Negrul, sau frate sau văr lui Dragoș Vodă, cu alta, în Țara Muntenească”[40]. Cu alte cuvinte, lucrurile nu erau foarte clare (după cum nici astăzi nu sunt!) nici pentru istoricii de talia lui Cantemir, deși a doua parte a secolului al XIX-lea, mai ales prin școala critică (pozitivistă), adusese contribuții semnificative. Dar
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 178 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1487226189.html [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
primarul localității, directorul școlii și profesorul de limba și literatura română i-au întâmpinat cu multă căldură, în spiritul tradiționalei ospitalități a localnicilor, școlarii oferindu-le flori, iar ansamblul „Liviu Vasilică” încântând auditoriul cu minunatele balade și alte cântece folclorice muntenești. Cu toate că nu au putut participa câțiva alți scriitori de primă importanță, invitați, însă antrenați în alte manifestări literare, ediția 2012 a fost o deplină reușită și a evidențiat prețuirea de care se bucură aici marele prozator, precum și respectul față de cultura
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_festivalul_national_d_corneliu_vasile_1350891124.html [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta puțin cu ultimile pregătiri și înfrumusețări pentru cea mai mare Sărbătoare a Cosmosului, iar pe la chindie se mergea la spovedit, cu mic cu mare, de la 7 ani în sus. În toată Săptămâna Patimilor, creștinii toți
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
duce somnul de veci și Teofana Monahia, care nu este altcineva decât mama lui Mihai Viteazul, ultima expresie a geniului militar românesc din Evul de mijloc. Interesant acest lucru: mamă și fiu își dorm somnul de veci în două mânăstiri muntenești, la Cozia și la Dealu (unde se află numai capul Voievodului Mihai Viteazul; de fapt, unde ar fi trebuit să se afle, căci în prezent este la Muzeul de Istorie, situație care trebuie urgent îndreptată). Acolo, în pronaosul Coziei, zace
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
în perimetrul lor de pe timpurile lui Ștefan cel Mare, precum urmează: „Pămînturile principatului, după vechea hotărnicire moldovenească, asupra cărora Domnul va avea drept de stăpînire, atît cele cuprinse între rîul Nistru, Camenița, Bender cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele țării muntenești și ale Transilvaniei și marginele Poloniei, după delimitările făcute cu aceste țări”[xx]. Același lucru rezulta și din proclamația lansată de către Dimitrie Cantemir către supușii săi în care se spunea: „Dar, necredinciosul, Păgînul, care nu respectă jurămîntul dat, ne-a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
plângerii false, vizirul a hotărât să treacă la mazilirea lui Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir, în Evenimentele Cantacuzinilor și Brâncovenilor, subliniază că această hotărâre a fost comunicată unui cerc restrâns de prieteni în termenii următori: „Minunat lucru este cu domnul țării muntenești. Eu nu pot să-mi închipui ce are ascuns în inima lui. El ne trimite adeseori daruri bogate și toate poruncile sultanului le îndeplinește cu sârguință și zel... Dar eu am primit știri sigure de la cei aproape lui că s-
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
mașinile vremii, de șantajul practicat în toate direcțiile. Povestea curge pe două planuri paralele: faptele reale și reconstituirea lor patru ani mai târziu în vedea condamnării presupusului criminal. Ambele povești se petrec în același loc, o casă dintr-un sat muntenesc izolat, casa rea care dă și numele filmului. Scenele din primul plan sunt filmate toate noaptea, pe o ploaie torențiala și într-un noroi tot mai adînc. Cele din planul al doilea, reconstituirea ce are loc patru ani mai tarziu
Umor polonez criminal by http://www.zilesinopti.ro/articole/18/dark-house-umor-polonez-criminal [Corola-blog/BlogPost/100062_a_101354]
-
Simona Tache Avem mucenici moldovenești și avem mucenici muntenești. Cu care dintre ei țineți? Eu țin clar cu cei din Muntenia. Nu doar pentru că am crescut cu ei, ci pentru că realmente sunt mai buni! Hai mucenicu’ muntenesc! Dă-i la oase lu’ moldovenesc! Forza mucenicu’ cu zeamă! Campionuuul! Campionuuul
Cu ce mucenic ţineţi? Moldovenesc sau muntenesc? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18338_a_19663]
-
Simona Tache Avem mucenici moldovenești și avem mucenici muntenești. Cu care dintre ei țineți? Eu țin clar cu cei din Muntenia. Nu doar pentru că am crescut cu ei, ci pentru că realmente sunt mai buni! Hai mucenicu’ muntenesc! Dă-i la oase lu’ moldovenesc! Forza mucenicu’ cu zeamă! Campionuuul! Campionuuul!
Cu ce mucenic ţineţi? Moldovenesc sau muntenesc? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18338_a_19663]
-
Simona Tache Anul trecut, pe vremea asta, lansam o dezbatere care avea să nască vreo 400 de comentarii. Puneam întrebarea “Cu care mucenic țineți?” și anunțam că eu țin cu ăsta muntenesc, minunată ciorbică din opt-uri de aluat, plutind într-o zeamă dulce, parfumată cu rom și coajă de lămâie, scorțisoară și nucă. Rezultatul? Smardoială în toată regula între moldoveni și munteni, dar rezultate incerte, deoarece nu m-a dus capul
Mucenici moldovenești sau muntenești? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18280_a_19605]
-
incerte, deoarece nu m-a dus capul să folosesc și un poll, care să măsoare ca lumea răspunsurile. Reiau, așadar, întrebarea și anul ăsta, folosind instrumentul corespunzător de numărare a voturilor, ca să nu mai existe discuții. Deci? Care? Moldovenești sau muntenești? Cocă de cozonac deghizată în mucenic, ca la Moldova, sau aromata ciorbică de opturi de la noi, din sud? Eu țin cu a doua, insist. Forza ciorbicaaa, ești cea mai tare!!! Voi? Vă rog să și argumentați. Care mucenic e mai
Mucenici moldovenești sau muntenești? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18280_a_19605]
-
Valea Mare Comuna Oșești Sate: Oșești, Buda, Pădureni, Vâlcele Comuna Rafaila Sat Rafaila Comuna Rebricea Sate: Rebricea, Bolați, Crăciunești, Draxeni, Măcrești, Rateșu Cuzei, Sasova, Tatomirești, Tufeștii de Jos Comuna Ștefan Cel Mare Sate: Ștefan Cel Mare, Brăhășoaia, Bârzești, Călugăreni, Cănțălărești, Muntenești, Mărășeni Comuna Tăcuta Sate: Tăcuta, Cujba, Dumasca, Focșeasca, Mircești, Protopopești, Sofieni Comuna Todirești Sate: Todirești, Cotic, Drăgești, Huc, Plopoasa, Siliștea, Sofronești, Valea Popii, Viișoara Comuna Vulturești Sate: Vulturești, Buhăiești, Podeni, Voinești Comuna Zăpodeni Sate: Zăpodeni, Butucăria, Ciofeni, Delea, Dobroslovești, Măcrești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
este o cetate muntenească aflată astăzi pe teritoriul județului Vrancea. Ea datează din secolele XIII-XV, fiind fortificată de către domnitorul Ștefan cel Mare pentru a asigura un avanpost în calea incursiunilor turcești. Aproape de locul Socilor, Radu cel Frumos a ridicat , cucerită în 1482 de Ștefan
Cetatea Crăciuna () [Corola-website/Science/312390_a_313719]
-
Sitaru este o mănăstire ortodoxă din România, situată în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiștea (județul Ilfov). Mănăstirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (). Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
alt autor român nu a obținut efecte artisitice mai savuroase din vorbirea personajelor, cum a făcut-o Preda. Simțul limbii vorbite, pe care puțini prozatori l-au stăpânit așa de bine de la Caragiale încoace - singurul său înaintaș pe linia spiritului muntenesc al limbii. Dacă Mihail Sadoveanu și Ion Creangă compliniseră artisitic varianta moldovenească a mentalității rurale, Marin Preda apare pentru provincia sudică drept novator prin plăcerea disimulării și a „teatrului în teatru”, prin viziunea ironico-sarcastică și prin atmosfera colocvială a scrisului
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
pe de o parte de moșnenii din Sibiciu, care au deținut pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de carte, primele școli în comună apărând abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Irimia (protoiereu al Protoieriei Suceava I), pr. consilier cultural Dragoș Buta de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, precum și numeroși credincioși. Din punct de vedere structural și decorativ, Biserica Mirăuți se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldovenești sub influența artei muntenești, perioadă deschisă de construirea Bisericii Galata. Elementele caracteristice acestei perioade care se întâlnesc la Biserica Mirăuți sunt următoarele: Biserica Mirăuți are plan triconc, având un turn clopotniță alipit zidului sudic al pronaosului.
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
în oraș pentru stoparea ciumei și a holerei, mărește numărul de medici, numește o „Comisie într-adins pentru înfrumusețarea și îndreptarea Poliției”, elaborează „Regulamentul de înfrumusețare a orașului”. În 1841 în timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica i se acordă cetățenia muntenească iar în 1844, de ziua generalului, "Șoseaua" din București, a doua stradă ca importanță după Podul Mogoșoaiei, a fost denumită Șoseaua Kiseleff , nume neschimbat de peste 160 de ani. Primul recensământ al populației realizat după criterii științifice în 1831 indică următoarele
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
ardeleni și românilor din Bugeac instalați cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute. După 1878, odată cu înmulțirea școlilor românești în Dobrogea și cu afluxul de locuitori români veniți din restul țării, graiul dician s-a contopit cu cel muntenesc și în final cu româna literară „ausbau” în decursul secolelor XIX și XX. Denumirea de dician este tradițională pentru localnicii români dobrogeni dinainte de 1878, dar nu se știe cert de unde se trage; Vasile Pârvan și George Vâlsan au presupus că
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
ca loc de tabără. În ajutorul oștilor turcești conduse de Soliman Pașa și a celor moldovenești conduse de Constantin Cantemir (1685-1693) care luptau cu polonezii regelui Ioan Sobieski al III-lea la Boian (1685) a fost chemată și o oaste muntenească condusă de domnitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688). După cum notează Dimitrie Cantemir în ""Viața lui Constantin Cantemir"", domnitorul muntean s-a străduit intenționat să ajungă cu întârziere, ajungând numai până la Iași și așezându-și tabăra la Mănăstirea Aroneanu. A stat acolo trei
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]