52 matches
-
în semnificații nedeslușite încă până acum. Fără îndoială, nu este vorba de un simplu și gratuit joc de copii, chiar dacă aduc deocamdată ca argument numai marea răspândire a motivului pe teritoriul țării : Adu mamă druga S-o omor pe Murga Murga a fugit Soarele-a ieșit. Nu pare a fi vorba de cuvinte inventate și alăturate doar ca să rimeze (fenomen des întâlnit în creațiile infantile). Dacă ar fi fost vorba de cuvinte inventate și deci fără o anume semnificație, aș fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această formă în toate variantele, fără excepție) sau o altă formă (durgă-murgă, de exemplu), care ar fi răspuns mai bine nevoii de rimă. Oricum, este evident faptul că soluția problemei și sensul pasajului se află în semnificația celor două cuvinte-cheie : Murga și druga. Pentru a desluși valorile semantice și simbolice ale termenului „Murga”, trebuie să pornesc de la probabila lui etimologie (fără să mă mai opresc asupra soluțiilor care s-au dovedit a fi eronate). Murg este un cuvânt autohton (prelatin), din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de exemplu), care ar fi răspuns mai bine nevoii de rimă. Oricum, este evident faptul că soluția problemei și sensul pasajului se află în semnificația celor două cuvinte-cheie : Murga și druga. Pentru a desluși valorile semantice și simbolice ale termenului „Murga”, trebuie să pornesc de la probabila lui etimologie (fără să mă mai opresc asupra soluțiilor care s-au dovedit a fi eronate). Murg este un cuvânt autohton (prelatin), din fondul comun indo- -european, care s-a păstrat în limbile română și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care s-a păstrat în limbile română și albaneză cu sensul adjectival de „închis la culoare, brun, negru” etc. Prin extensie, animale de culoare închisă : cal, câine, bou-murg, respectiv iapă, cățea, vacă-murgă. Sau fructe de culoare închisă : s-cr. murgula = „măslină”, murga = „dudă neagră, rămășițele măsli- nelor stoarse” etc. Sau cer de culoare închisă, indiferent dacă la începutul sau la sfârșitul nopții : vsl. mraku, germ. Morgen, rom. amurg (denumirea serii prin culoarea închisă a cerului, ca în românescul murg-amurg, nu este specifică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
giorno, germ. grau - es graut der Tag etc.) (51, p. 140). Vezi și rus. morok(a) = „întunecime, nor negru, eclipsă” (68). Având în vedere sfera semantică a cuvântului, precum și contextul în care este folosit în descântecele copiilor, pot conchide că murga are înțelesul de întunecare a cerului (soarelui), datorată norilor. Receptarea întunecării ca fiind un fenomen cosmic nefast este simptomatică și definitorie pentru mentalitatea unor populații care divinizau Soarele și Cerul (senin). Cauzele care produceau aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ai furtunilor, norilor grindinii ; de aceea, getul ajută zeului suprem la liniștirea lumii, trăgând el însuși cu arcul în nourii care ascund și întunecă fața zeului din cer ” (sublinierile îmi aparțin) (23, p. 92). Revenind la incantațiile din folclorul copiilor, Murga apare ca o ființă demonică, o întruchipare a norilor de furtună. N-ar fi aceasta singura personificare de acest tip a întunecării : a) A intrat Murga în sat - expresie populară cu sensul „a murgit”, „s-a înserat”, „s-a întunecat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din cer ” (sublinierile îmi aparțin) (23, p. 92). Revenind la incantațiile din folclorul copiilor, Murga apare ca o ființă demonică, o întruchipare a norilor de furtună. N-ar fi aceasta singura personificare de acest tip a întunecării : a) A intrat Murga în sat - expresie populară cu sensul „a murgit”, „s-a înserat”, „s-a întunecat” ; b) Murgu-dă-cu-seară - ființă demonică despre care se crede că umblă prin păduri după apusul Soarelui ; c) Murgiloaică (Murgiloaie) - demon feminin care personifică amurgul în descântece ; d
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cazul incantațiilor infantile) la cea datorată acoperirii Soarelui de către nori. Efectul similar (întunecare), produs de norii de furtună care acoperă tot cerul, pe de o parte, și de lăsarea nopții, pe de altă parte, a determinat probabil personificarea prin Murgă și a întunecării dinaintea furtunii. Norii „prevestitori și premergători ai furtunilor”, care „formează o singură pătură și acoperă aproape întreg orizontul”, sunt numiți în popor „nori întunecoși”, „nori negri”, „nori grași”, „neguri”, „balauri” sau „nori-bivoli” (9, p. 58). Tot în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată ca o ființă demo nică de formă bovină, ca o vacă de culoare neagră. (Vezi și blestemul popular „Călca-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată ca o ființă demo nică de formă bovină, ca o vacă de culoare neagră. (Vezi și blestemul popular „Călca-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de furtună) este imaginată ca o ființă demo nică de formă bovină, ca o vacă de culoare neagră. (Vezi și blestemul popular „Călca-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-te-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-ar Vaca neagră”.) Odată răpusă sau alungată Murga, ploaia încetează, cerul se înseninează și reapare Soarele : Murga a fugit Ploaia s-a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a risipit Soarele-a ieșit. Iată câteva exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme bună (11, p. 146) etc. Vezi în acest sens frecventa asimilare simbolică a norilor de ploaie cu „vaca cu ugerele pline
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în acest sens frecventa asimilare simbolică a norilor de ploaie cu „vaca cu ugerele pline”, în India, dar și în descântecele copiilor din Gorj : „Ploile ploioase,/ Vacile lăptoase” (40, p. 160.) Din versurile de mai sus, în afară de constatarea deja făcută (Murgă = vacă neagră), mai rezultă alta, semnificativă : laptele Murgăi pare a avea un rol apotropaic. Pentru ca ploaia să se oprească, Murga trebuie mulsă. Dacă Murga e „lăptoasă”, ploaia este „risipoasă”. Dacă ulciorul se sparge și laptele se varsă în nori, vremea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descântecele copiilor din Gorj : „Ploile ploioase,/ Vacile lăptoase” (40, p. 160.) Din versurile de mai sus, în afară de constatarea deja făcută (Murgă = vacă neagră), mai rezultă alta, semnificativă : laptele Murgăi pare a avea un rol apotropaic. Pentru ca ploaia să se oprească, Murga trebuie mulsă. Dacă Murga e „lăptoasă”, ploaia este „risipoasă”. Dacă ulciorul se sparge și laptele se varsă în nori, vremea se „răs-bună” (se face din nou bună) și va fi „vreme bună”. Resortul acestei credințe este, probabil, un alt principiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ploile ploioase,/ Vacile lăptoase” (40, p. 160.) Din versurile de mai sus, în afară de constatarea deja făcută (Murgă = vacă neagră), mai rezultă alta, semnificativă : laptele Murgăi pare a avea un rol apotropaic. Pentru ca ploaia să se oprească, Murga trebuie mulsă. Dacă Murga e „lăptoasă”, ploaia este „risipoasă”. Dacă ulciorul se sparge și laptele se varsă în nori, vremea se „răs-bună” (se face din nou bună) și va fi „vreme bună”. Resortul acestei credințe este, probabil, un alt principiu al gândirii magice - contraria
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
laptele se varsă în nori, vremea se „răs-bună” (se face din nou bună) și va fi „vreme bună”. Resortul acestei credințe este, probabil, un alt principiu al gândirii magice - contraria contrariis curantur : laptele alb este un „antidot” al vacii negre (Murga), el „albește” norii negri, înseninând cerul. Poate că tot în această sferă de semnificații își au sorgintea frecventele superstiții populare conform cărora focul provocat de fulger „se poate stinge numai cu lapte dulce de vacă” (9, pp. 91-92 ; 20, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căzut din nori s-ar fi ridicat la cer pentru că ar fi fost hrănit de oameni cu „lapte de vacă neagră” (72). O altă imagine stranie, și anume aceea a încălecării Murgăi („Dă-mi mamă gluga/ Să mă vezi pe Murga” sau „...Să mă sui pe Murga” - 11, pp 145-146) este, de fapt, un loc comun pentru mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de „a lega”, deci) și de „a călări” pe stihia personificată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ridicat la cer pentru că ar fi fost hrănit de oameni cu „lapte de vacă neagră” (72). O altă imagine stranie, și anume aceea a încălecării Murgăi („Dă-mi mamă gluga/ Să mă vezi pe Murga” sau „...Să mă sui pe Murga” - 11, pp 145-146) este, de fapt, un loc comun pentru mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de „a lega”, deci) și de „a călări” pe stihia personificată („Ptiu, vâltoare călătoare,/ Ia- mă la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
68, 5). Imaginea încălecării unei bovine este, în plan concret, una nerealistă. Proverbul latin folosit de poetul Horațiu, bovi clitellas imponere („a pune șeaua pe vacă/bou”), are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică, Murga poate fi încălecată, dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare [...], Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică, Murga poate fi încălecată, dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare [...], Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtuna și potopul pe care acesta le declanșase (pentru comentarii, vezi în această carte capitolul „Labirintul”, subcapitolul „Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică”). 7. Din nou despre legarea demonului în folclorul copiilor, „arma” prin excelență care pune pe fugă sau răpune Murga este druga - noțiune a cărei descifrare semantică și simbolică ridică de asemenea o serie de probleme. La începutul secolului XX, Tudor Pamfile (8, I, p. 366) stabilea, fără să justifice, egalitățile murgă = vacă, drugă = știulete de păpușoi (este într-adevăr
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
distrus în război. Când cineva încerca să fure harbuji sau zămoși, ne urcam repede pe foișor și băteam geanta de oțel, care suna ca un clopot. Harbuzăria nu era prea departe de casă, iar tata când auzea, încăleca pe iapa Murga și în câteva minute era la noi. Când păzeam harbuzăria, cel mai mult ne temeam de bursuci. Era în apropiere un lăstăriș de salcâmi și alți copaci sălbatici și acolo își aveau ascunzișul. Ieșeau după mâncare și câinii noștri îi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]