91 matches
-
a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
62, De-abia acum s-au văzut soții Eminovici la capătul odiseei lor, care dura de șapte ani, pentru Ipotești! După aceea, Raluca a mai adăugat la proprietate și biserica de lemn din Ipotești, plătind pentru ea 250 galbeni unui Murguleț 63, moș Eufrosinei Petrino, despre care Matei Eminescu a spus că era "un flăcău unguresc, bătut de vreo doi țărani, prinzîndu-l la neveste 64. În vremea aceea bătrînul Vasile Iurașcu stătea pe la Ipotești. Nepotul său, Matei, spune că "Iurașcă era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
istorico-social, descompunerea boierimii în contrast cu ridicarea ciocoimii. Personajul principal cel mai realist este negativ ca și cel din cartea lui Filimon. El se numește Tănase Scatiu, tip de arivist, care se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a-i deposeda de pământ. Dacă Tănase Scatiu evoluează în capodopera Viața la țară, el își va întregi profilul în volumul următor care-i poartă numele (Tănase Scatiu). Ca și Filimon, Duiliu Zamfirescu dovedește remarcabile calități de moralist, sancționându
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pus pe popa bisericei, anume popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l ducă trei luni la mănăstirea de călugări Vorona, drept pedeapsă. L-a ridicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în posesia socrului său, stolnicul Iordache Murguleț 7. Din nota pomenită reiese că logofătul Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei (de numele căreia va fi legat și Eminescu), cumpără în 1854, cu 18.300 galbeni, moșiile Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești, de la maiorul Săvel Manu. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
obiectul râvnei multora, din moment ce răzeșii ipoteșteni sunt într-o necurmată luptă cu vecinii. Ca rezultat al acestor neînțelegeri au rămas până astăzi numeroase informații, nici una de neglijat: nume ale proprietarilor, vânzări-cumpărări, date și ani. Se știe astfel că la Iordache Murguleț era casa documentelor Ipoteștilor; mai mult, că în 1835, stolnicul Mavrodin, geometrul ținutului, cumnatul de mai târziu al lui Gh. Eminovici, făcea harta locului 9. În urma adresei Divanului Apelativ din lași, Judecătoria ținutului Botoșani însărcinează, la 3 octombrie 1847, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s singur și străin... Frunză verde de dudău, Murguleț căluțul meu, De ce sufli așa greu? Ori ți-e foame, ori ți-e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de trupul meu? Nu mi-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta smeului Doi șerpi încordați De gură-ncleștați. Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș Inima-mi secași! (bis) 11 Noemvrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sprâncenat; Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi încordați De gură-ncleștați Așa l-am văzut Și l-am cunoscut Pe Din Constandin Când l-am aruncat La malul surpat. Oh, Dunăre, Dunăre Dunăre, Drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în 8 mai 1598 „Costin Murguleț din Frasini și cu Colton din Hnilodvoe și cu Grigore din Cobolta și cu Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bejan Lăură Bocăn Claudia Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu Gabriel Pîslari Valeriu Popa Ecaterina Popa Paul Purice Gheorghe Rotariu Adrian Scacir Traian Spanache Elenă Solomon Gilda Stan Costel Stratulat Paul Teodorescu Marius Vîrnă Nicolae Aghiorghiesei Mariana Azoiței Safta Alexa Claudiu Blezneac Ioan Boboc Măricel Bojian Petru Buceac
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Chitic Liliana Ciocoiu Maria Ciupilan Ioan Dacu Maria Dacu Safta Dimitriu Corneliu Dan Dimitriu Elenă Dumitru Gabriela Gavrilescu Florian Ghiurțu Gabriela loniță Constantin lordache Aurora Mihaela Luca Camelia Marinițu Valeria Cogălniceanu Danuta Biciușca Veronica Mîcnea Elvira Matei Ștefan Moise Tatiana Murguleț Doina, Olaru Mihai Dorin Parfene Daniela Mihaela Petcu Liliana Popescu Ioan Romașcu Liliana Geta Romila Corneliu Romila Silvia Soroceanu Mirela Stoian Luminița Gabriela Ștefăniu Adrian Trofin Florin Ursu Dănuț Biciușca Constantin Seral Adam L. Mihai Antip-Bucur Gr. Mihaela Bălan V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Corciovă M.Florin Coșnița I.Oana Cozma Gh.Mirabela Dima V.Constantin Dicu M.Vlad Gania C.DragoșDaniel Gheorghiu M.Mihai Dragoș Gâlca C.Costel Grecu V.Vasile Bogdan Iftene A.Raluca Andreia Macarie T.Cătălina Militariu M.Oana Iuliana Murguleț J.JanCosmin Munteanu N.Monica Mariana Nicuță M.Monica Pascaru I.Lenuța Pascaru V.Luminița Popa N.Lucian Popa P.Iulian Postolache D.Silvia Gabriela Romila Ghe.Mariana Ancuța Spânu V.Mariana Stoian P.Paraschiva Cristina Varna Gh.Gianina Registru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
V.Vlăduț Calancea N.Simona Elenă Cătana Șt.Andreea Daniela Cătana I.Francisca Mariana Cioarec A.Șerban Ciubotaru I.Tatiana Cretu D.Elena Andreea Dieac V.Lucian Dima A.Sorin Alexandru Grecu S.Daniel Guțu Gh.Andreea Luca I.Ioana Murguleț J.Bogdan Petru Negru V.Gabriela Onea O.Ancuța Poghircă I.Loredana Elenă Prepelița I.Lăcrămioara Smaranda Rînzescu V.Irina Ruja E.Remus Scîrlat V.Mădălina Simion I.Laura Liliana Turbatu D.Dana Țâmpu L.Alina Țocu P.Ștefan Zărnică
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Scatiu e caricat de autor, înnegrit cu ură, totuși nu fără viață. E o imagine fugitivă și autentică, în baza căreia cititorul poate construi mental un erou. Romanul conține pagini subtile ori viguroase: scenele demonstrând imbecilitatea senilă a lui Dinu Murguleț, deznodământul cu uciderea de către țărani a lui Scatiu. În război interesează mai ales la început cu strângerea tuturor eroilor, cu dibuirea sentimentelor, cu sentimentalismul frivol, monden, care vine puțin și de la Tolstoi, întrucît avem de-a face cu o societate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
organ pentru poezie” - iar la un post-pozitivist precum Răzvan Codrescu nu e cazul. Dânsul continuă să bată câmpii fără grație: „Mama - Raluca, fata stolnicului Jurașcu“ mai evlavioasă, cumpără, zice-se, de la o rudă a fostului stăpîn [al Ipoteștilor - n. n.] Teodor Murguleț, o bisericuță fără turlă, cu clopotnița de lemn” [15], fel mărunt de a intra în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase frați sau surori la călugărie[16], dar asupra propriilor copii nici ea și nici altcineva nu se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
12. domnului Lazăr V. Marius Iosip Vicentio, consilier; 13. doamnei Lungu E. Valentina, consilier; 14. domnului Mănescu I. Ioan, consilier; 15. doamnei Mihăilă V. Mirela Daniela, consultant; 16. domnului Mirică Al. Gheorghe, consilier; 17. domnișoarei Miron Ioana-Maria, expert; 18. doamnei Murguleț V. Lidia, expert; 19. domnului Nastasia Gh. Gheorghe, director, Sucursala de Reprezentare și Protocol Sinaia; 20. domnului Oprea D. Eugen, expert; 21. domnului Paraschiv S. Andrei, consultant; 22. doamnei Pătrașcu Al. Aneta, expert; 23. domnului Popescu I. Nicolae Anton, consilier
DECRET nr. 1.073 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163539_a_164868]
-
holuri și 1 cancelarie; sola 30; nr. Parcelă 659; suprafață construită-287 mp; suprafață desfășurată-287 mp; structură de rezistență-A; nr. nivele-P; fundație-B; pereți-CP; acoperiș-TB; starea construcției-F; dotări edilitare - instalație electrică, canalizare apă potabilă; adresă: satul Deleni, comuna Deleni; vecini: N-Murguleț Iancu, S-Cărare Marian, E-drum, V-Ciulei Stefana; anexe: un grup sanitar, centrală termică și canalizare, 90 mp", coloana 4, care va avea următorul cuprins: "2001", coloana 5, care va avea următorul cuprins: "131.509 lei", și coloana 6
HOTĂRÂRE nr. 1.294 din 28 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218143_a_219472]
-
profesor de matematică Mimi Balan . Partida numărul 3 Partida a fost jucată la Huși, în cadrul unui concurs arbitrat de domnul Chebac Iftene; aceasta constituie un exemplu de cum nu trebuie să joace negrul Partida Spaniolă. Partida numărul 4 Pe regretatul inginer Murguleț Jan l-am cunoscut în februarie 2001 atunci cînd a organizat, la Casa de Cultură, un concurs de șah pentru hușeni. La acest concurs s-au înscris destul de mulți concurenți, tineri și adulți, dornici să se confrunte pe tabla de
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
concurenți, tineri și adulți, dornici să se confrunte pe tabla de șah, deoarece nu se mai organizase de foarte mult timp în Huși o competiție șahistă. De atunci și pînă în februarie 2005, cînd a trecut în neființă, cu inginerul Murguleț Jan am jucat zeci de partide amicale și de concurs. Partida de mai jos a fost jucată la 30 minute; m-am oprit asupra ei deoarece o consider una dintre cele mai bune Partide Spaniole jucate de mine cu piesele
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
precum și domeniile celorlalți proprietari. Planul prezintă și un înscris cu privire la structura populației. Astfel în satul Ruși-Ciutea existau 8 mijlocași și 9 pălmași, în satul Fundul lui Bogdan erau 1 fruntaș și 13 mijlocași. Planul locurilor Locuitorești de pe proprietatea Doamnei Elenă Murguleț - Socoteală fălceacă a locurilor date foștilor alocași de pe proprietățile Coteni, Furnicari, Fundu și Rușii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit și cele destinate arăturilor din vatra satului Ruși și Fundul lui Bogdan, "locuri de arătura din țarina cătunei
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
documentele de proprietate s-au pierdut. Doxaki era fiul medelnicerului Constantin Hurmuzachi și al Ruxandrei (d. 12 august 1818) din Moldova. El a construit un nou conac boieresc cu parc și biserică. Doxaki s-a căsătorit cu Ileana (Ilinka, Olena) Murguleț (d. 1868), fiica unui stolnic, cu care a avut 12 copii din care au supraviețuit șapte: cei cinci frați și două surori: Eufrozina (n. 4 februarie 1820 - d. 1891), căsătorită cu baronul Petru de Petrino-Armis, mama poetului Dimitrie Petrino precum
Familia Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306607_a_307936]
-
moldoveană, unde în primii ani de activitate a îndeplinit funcția de comandant al punctului Ismail, din anul 1856 având gradul de căpitan. În anul 1860 a avut loc unirea flotilelor celor două Principate Române (Moldova și Muntenia), după care căpitanul Murguleț a fost numit comandant al punctului Galați. În anul 1865, este avansat la gradul de maior, fiind desemnat pentru a ocupa funcția de ajutor al colonelului Constantin Petrescu, comandantul Flotilei Române. La data de 11 februarie 1866, după abdicarea domnitorului
Scarlat Murguleț () [Corola-website/Science/307469_a_308798]