91 matches
-
Gabriel Dimisianu Cu destulă întârziere față de momentul publicării (2011, la „Adevărul Holding“), Virgil Tănase și-a lansat luna trecută, sub auspiciile „Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului“, cartea Leapșa pe murite. Tot atunci a avut loc și lansarea filmului inspirat de carte. Amândouă evenimentele m-au atras, dar întâi de toate, m-a atras dorința de a-l revedea, după multă vreme, pe Virgil Tănase, confrate de care mă leagă începuturile
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
act de ce se întâmplă și își anulează vizita în România, un gest de repudiere politică a lui Ceaușescu de mare răsunet. Cartea lui Virgil Tănase, în a doua parte mai ales, reconstituie aceste evenimente și nu fără rost Leapșa pe murite se autodefinește, în subtitlu, drept „document polițist și literar“. Este și una și alta, document polițist mai ales când istorisește avatarurile „mortului fără moarte“, dispariția lui Virgil Tănase din viața publică și ecourile din ziare, supozițiile care se fac; document
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
Pound, Williams, Eliot, Eluard, Maiakovski, Blok, Esenin, Machado, Brecht, Neruda, Quasimodo, Ungaretti, Kavafis, Seferis, Ritsos, Elitis etc. Ne-am referit mai sus la românitatea poeziei românești. Dar, deși având în vedere cele mai sus pomenite, nu cumva cititorul insuficent lă murit va conclude că generația șaizeci a activat ca portavoce a unor valori străine și a unor forme poetice importate? Accentuăm, iarăși, că generația șaizeci nici n-a occidentalizat și nici na americanizat poezia română. După ce i-a insuflat un avânt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
țin de acelaș lanț care vine din urmă și-i însoțește în viitor și fiecare își linge veriga Există un sentiment de sfinx care le îngăduie totuși să le bată inima încă un pas înainte încă un fir de praf Muriți încet nu stârniți panică. Bragă Arde la lumânare tatăl și fiul Fum și caimac purtăm sicriul pe umeri cu mortul și viul Divinul halvaua în cutii de conserve tot ce-i iubire e hrană de vierme într-o hazna de
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
de-un anotimp, pădurea Și cu cărămiziu pictată este frunza A amuțit de-odată din cioplit securea Când înainte mi se-nfățișează muza Cu trupu-i zvelt, în inima pădurii Mă face să-i acord întâietate Cazuții arbori din lama securii Murit-au fără să o vadă-n realitate Iar părul său e roșu precum focul Privirea ei mă arde permanent Mă-ntreb dacă aicea îmi e locul Între al arborilor amplu contingent Stau pironit, și mă întreb că, dacă Aș încerca
MUZA PĂDURII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384346_a_385675]
-
privesc în urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
împresărat în multAcum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorulTrecută și cam veche, bătrână de tumult.Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voitAm plămădit din palme un om, un pom, o casăDar timpul trece fulger spre viitor murit,Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă.Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulceleM-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lumeNepoții mă vor vinde la ceas de vremuri greleși-or căuta la mine boccea de strânse
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
de măsline, lămâie, maioneză, ceapă verde tăiată mărunt, și ceva mărar. „Unde îți este boldul moarte?” MERGEAM PE DRUM SĂLBATEC Mergeam pe drum sălbatec, în noaptea-nfricosată Ciocnidu-mă de stâncă, și-n ape șiruind, Rotind în minte soarta acelor ce ‘nainte-mi Murit-au din potecă, prin hăuri nimerind. Urlă plângândă noaptea pe crunta vijelie Crengi vii si frunze moarte spre mine azvârlind Și fără tihnă pasu-mi cu greu acum pășește Dorind în van limanul, și soarele visând. Ci inima-mi străpunsă în
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
stăpânul, de cum îl văzu pe turc, se sculă de pe un butoi și începu să se vaite: — Bre, Osman, halva ai luat, sardea ai luat, icre ai luat, la Beci nu m-ai lăsat, ce face io, bre, aici? Vrei io murit? Murit, bre, dacă vrei, da’ lase plecat! — Gura - făcu turcul calm. Grecoteiule, îl iei pe dânsul și până la Brăila nu faci haltă. Dac-aud că i s-a clintit dumnealui un fir de păr în cap, te găsesc și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o altă mare aventură: „om muri și om vedea“ spunea Ștefan Roll. Sigur, suport mai ușor gîndul morții pentru că gîndesc nematerialist. Ați vrea să trăiți veșnic? Da, dacă m-aș fi oprit la patruzeci de ani. Ați crezut vreodată că muriți? Ce v-a venit atunci În minte? La cutremur am fost convinsă că voi muri. Reacția mea a fost de un egoism total. Tot ceea ce Îmi aparținea, chiar și copilul, mi s-a șters complet din minte. Nu mai existam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a tot bodogănit o babă, fosta proprietăreasă, că, dacă mai stă acolo încă un an, nu mai rezistă, iernile sunt grele aici, n-aveți gaze!!!, femeia trebuia să facă rost de lemne, să se aprovizioneze singură cu de toate, o să muriți singură între zidurile vechi, Maestrul a jucat o scenăăă, de-a vândut bătrâna repede amantului, iubitului, regizorului Cezarinei, doar îl știți pe mitocanul ăla al ei. Am făcut o petrecere de Paște, că n-a mai dormit nimeni până a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și tremuram, de teamă, de emoție. Deodată vine o asistentă și-mi spune: - Tu aștepți să intri în vizită la Petrăchescu Dana? - Da, eu... - Nu mai aștepta, du-te acasă, nu mai e... s-a dus... acu' câteva ore! - A... murit? - Da, s-a dus biata fată! Am plecat spre casă, plângând, eram așa impresionat, zguduit de veste, mă simțeam vinovat pentru atâtea! M-am oprit pe o bancă în apropierea spitalului, să vorbesc cu mama ei, dar când am văzut
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
nepregătiți, Prin cer is nehodiniti. Când de dorul lor mă scutur Apă-i simt căzând în picur Ce-or murit far de să știe, Toți is coală de hârtie, Unde noi cei cu țeruza Punem lacrima și buza. De-o murit om în putere, Doamne, multe lacrimi cere. De unde el o plecat, Iarbă nu s-o mai uscat . Doru-n inimi îi tot verde Și orbu doamne îl vede, Nu poate nici chiar credință S-ostoiască suferință. Doamne, vorbind cu banat Te
DOAMNE , CÂT ÎI DEAL DE-NALT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356760_a_358089]
-
-nfășoară-n hora lor pe mine și-mi plânge ochiul drept și ochiul stâng că nu mai ești, iubito, lângă mine. Le las ca să mă poarte-n nesfârșit în aura de stele ce se sting... Și plâng , iubire, dorul meu murit, cu ochiul drept, cu ochiul stâng.. Leonid IACOB Referință Bibliografică: și plâng / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŞI PLÂNG de LEONID IACOB în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355644_a_356973]
-
ați fost ascunși, Și gândul chiar v-au ferecat. De soare-n inimă pătrunși, Rupeți lanțul blestemat! Din pântec mama v-a-nvățat Același grai să îl rostiți. Și, dacă furii vi l-au luat, Nu-l lăsați, chiar de muriți! E limba sacră românească, Ce curge ca un fluviu cald Nu impostoarea moldovenească, Iar voi români sunteți în vad! Și voi sunteți copii tării! Iubiți-o deci, prin legea dreaptă! Ardeți gândul depărtării! Aici o mamă vă așteaptă. Soarele este
NOI SUNTEM FRAȚI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370527_a_371856]
-
căței pierduți, la mașini de lux și vile somptuoase. Nu toate anunțurile, însă, trebuie luate drept bune. Odinioară, am scris câteva poeme cu titlul „Mică publicitate”, dar erau pur fictive, de dragul metaforelor, în care îmi ofeream serviciile: „Caut smerit/ frunze murite/. Foamea pescărușilor o revendic/ Acordând încă o șansă uitării./ Șterg praful de pe nemuritoarele stele / Adjudec tristețea / Până mă vindec de paloare” - etc. Unii caută personal pentru menaj casnic, alții-și oferă servicii de tot felul. Eu aș caută o mamă
MEDITATIE IN LUNEA SFANTA A PATIMILOR. PUTEREA EXEMPLULUI. VOICA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357148_a_358477]
-
Nu ați conștientizat cât de greșită a fost o asemenea alegere? -D. S.: Tocmai de aceea, mi-am stabilit o anume formă de penitență în care toate gândurile și proiectele mele de viață se întorceau spre cei dragi ai mei muriți, nelăsând loc pentru succesele mele scenice de altădată, care nu au fost nici puține, nici lipsite de valoare. Vedeți pentru ce doresc ca muzeul de aici să poarte numele lui Radu Stanca. Dar condiția mea fizică s-a deteriorat grav
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > JUSTIȚIE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Justiție Murit-a B, avea o căciulă, ca o claviculă pe o rotulă, nu e de râs, nu e de plâns, dar e de prânz, o constatare, cum ai înțepa, AMICE, țipare, un fluture în cap, cum ai face dragoste cu o
JUSTIŢIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341164_a_342493]
-
a da și altora)/ «oare pentru ce se tot agită aiuriții ăștia/ ciudați, visători și fără bani»/ și vor răspunde ei, hărăziții/ creatorii de imagini, metafore/ emoții și speranțe/ uite-așa de-ai naibii, pentru a vă arăta vouă/ că muriți proști, îmbuibați/ cu mâinile în afara sicriului/ și fără să vi se mai știe numele”. La o idee „prinsă” de la Mircea Horia Simionescu, poetul adaugă propria semnificație referitoare la condiția tot mai umilă a creatorului în condițiile unei societăți tot mai
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și poate nu-mi pasă de liniștea minții Din care ucideți pasărea phoenix, Sau poate îmi pasă cum ne mor părinții Copiilor lumii, o lume de onix. Și pe unde-ați plecat și de ce ati murit, Înainte că vremea să-și spună cuvântul? Unde-s copacii ce s-au desfrunzit, Înainte ca toamnă să zguduie vântul? Și poate nu-mi pasă de valea în care Plângem bătrânii de tineri ce-am fost, Sau poate îmi pasă
PHOENIX DE ONIX de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371437_a_372766]
-
privesc în urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
adun’ În clepsidra de durere;Căci, în sufletul bătrânAl nebunului ce piere,E măsura peste careNiciun om nu poate trece!Amintirile, în valuri,Se izbesc de zidul receși de gheața unui sufletCe se pierde în trecut,Părăsit sub umbre careAu murit și renăscutîntr-o clipă de visare!Printre ani ce mor pereche,N-am putere să te scap!Inimă din turlă veche,Limbă-n clopot și surghiun,Stai de pleacă a ta urecheRemușcărilor ce spunCâte-n viață n-au fost bune!Ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PUNCT - DIN NOI NĂSCUT MURIT RENĂSCUT - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului din tine curg cuvinte multe cuvinte împrejurul corolelor trandafirilor învrăjbiți a fi simbol iubirii nu știu dacă și când ei au acceptat cu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374225_a_375554]
-
ne trăim unul pe celălalt și amândoi un unu... din noi născut crescut murit renăscut... punct (punct de respiro numai la final atunci începe oare iubirea la final) Anne Marie Bejliu, 18 martie 2015 Referință Bibliografică: punct - din noi născut murit renăscut - / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374225_a_375554]
-
nou la viață cenușa rece a trupului? Sau glasul oamenilor ar putea deștepta oare tăcerea pulberii?"25 În comparație cu poetul englez, trebuie să vedem la Eminescu o mutare de accent: nu readucerea "la viață" a celor morți ("căci morți sunt cei muriți" "nu-nvie morții, e-n zadar copile") este privilegiul celor vii, ci deslușirea "inscripțiilor", a semnelor hieroglifice din piramidele vremii. Poetul român vrea să facă să vorbească trecutul: "Să smulg un sunet din trecutul vieții..." (Trecut-au anii). Despre inutilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]