183 matches
-
Amurg nu el este vedeta. Nu el este cel care a creat povestea, ci doar cel care o ecranizează. În partea a patra a filmului reușește destul de bine să adapteze cartea, captivând prin suspans, umor și acțiune incitană. Căsătoria dintre muritoarea Bella și vampirul Edward, miticul război între vârcolaci și vampiri dar și căldura cu care o tratează oamenii reci pe Bella sunt surprinse foarte bine. Bella rămâne însărcinată, dar copilul din ea este pe jumătate vampir, pe jumătate om. Amenințarea
Saga Amurg - Zori de Zi: inteligent, amuzant şi cel mai important, respectă cartea () [Corola-journal/Journalistic/68283_a_69608]
-
Zori de Zi - Partea 1, următorul episod al Sagăi Amurg va fi prezent din 18 noiembrie și în cinematografele din România. Noul episod duce povestea de dragoste dintre Bella și Edward pe un făgaș aproape normal. Vampirul și muritoarea par să se bucure acum de o căsătorie aparent liniștită, dar nu pentru mult timp, fericirea lor fiind din nou spulberata de trădări și pericole negândite. După controversată nuntă, Bella și Edward pleacă în Rio de Janeiro pentru luna de
Saga Amurg - Zori de zi ajunge în România. Vezi când se lansează () [Corola-journal/Journalistic/68298_a_69623]
-
vine pe filiera barocului. Genul acesta de vampirism reclamă legăturile primejdioase, machiavelismul intrigilor curtenești formate la școala Principelui sau cea pe care o predă Baldassare Castiglione cu al său Il Cortegiano. În acest cadru se află nucleul romantic al poveștii muritoarei îndrăgostită de un nemuritor de o frumusețe aproape spectrală; în lumină, pielea lui Edward Cullen are scânteieri diamantine. Ca această dragoste să-și afle prețul, trebuie ca ea să fie damnată și ca toți demonii romantici, de la cel al lui
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
creație umană. Trăirea agoniei, disperarea, amănunțirea bolii, obsesia sfârșitului sunt trepte ale reformei morții. Față în față cu timpul și cu moartea, ambele ne-reale, adică de necuprins în formule/forme direct palpabile, dar, totodată, foarte „reale” consumatoare ale ființei muritoare, omul are doar soluția ficțiunilor în lanț care să-i furnizeze surogate de adevăruri liniștitoare. Într-o schiță a abordărilor morții în literatura română, identific, mai jos, câteva tipuri. Apelez, în fundal, la grila din L’Homme devant la mort
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
o astfel de ceea ce este indistinct - fără, însă, a le idolatriza, fără a le preface în idoli ce pretind sacrificii de sânge. A le ști flexibile, provizorii și trecătoare, precum corpul uman, și de aceea demne de a fi iubite; muritoare, în sensul de supuse morții, precum călătorii, nu prilej și cauză a morții, cum au fost și sunt de atâtea ori. A călători nu înseamnă doar a merge de partea cealaltă a frontierei, ci și a descoperi că ne aflăm
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
fi prea mult ca o stradă, un bulevard să-i poarte numele... că, slavă Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român, piteștean, care a adunat în jurul său elită, spumă Bucureștiului și nu numai, și i-a făcut să asculte vocea să unică în intonație, stil și originalitate, acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mântuitoare a geniului (Hyperion) de labila contingență întrupată de pământeana Cătălina. Dubla valență angelodemonică, ființa nemuritoare a Luceafărului blând o determină pe frumoasa fată visătoare de aștri să renunțe la acea relație imposibilă. Resemnată, își recunoaște propria fatalitate biologică de muritoare și acceptă curtea pe care i-o face aproapele ei muritor, nu altul decât Cătălin, viclean copil de casă. Fata de care întâmplător se îndrăgostise Hyperion reprezintă cercul strâmt, complotul uman, istoric și ontologic, de-a dreptul comic și meschin
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
nemurirea. Astfel, modernitatea și Antichitatea fac parte din aceeași paradigmă, despărțită de creștinism și precedată de Egipt, acestea din urmă fiind culturile obsedate de eternitate. Deconstrucția ar deveni astfel un ghid de trecere, de la o cultură a nemuririi la una muritoare, dar un ghid scris înainte de trecere, pentru ce va să vină. Ideea deconstrucției ține însă de ambele, și de una și de alta: e o încercare metafizică de a depăși metafizica: un „heteroegiptean”, deci. Régis Debray este convocat apoi pentru
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
pe care le descoperim în Psalmul de penumbră („Încă mă închipui cu flori pe frunte/ crescute ca o înștiințare pentru cei de deasupra”) sau în Subterană, unde așteptarea înfiorată a primăverii, cu puterea ei regenerantă, depășește limitele ontologice impuse făpturii muritoare: „În curând cerul va pluti sub pământ:/ toate câte foșnesc/ vor trece prin mine,/ după pâclele iernii gheara mea le așteaptă/ ca un tandru culcuș”. Furia elementelor biciuiește și sanctifică lumea, înrămând-o într-un surâs parfumat și blând de
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
fi fost să fiu, Nu cunoșteam iubirea Din clipele ce dor. De ar fi fost să știu Ce e nefericirea, Nu dăruiam amor. Acum în sinea mea, Trairea-n depărtare A vietii-mi de poveste , Respira în privirea ta Iubirea muritoare, Cea care nu mai este. Și cum să împletesc Iubirea-n nemurire Că o liana peste viața ta, Cănd orice îndrăznesc Să-ți caut în privire Este cu totul și cu totul altceva? Da- n lumea mea de vis Unde
IUBIREA MA IUBESTE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384934_a_386263]
-
capului tău, când va afla cum ai îndrăznit să ucizi un animal, ce caută scăpare în peșterile Muntelui Sacru contra prigoanei tale? - Ooh! Ești o făptură reală din carne și oase, preafrumoas-o! Un moment m-am îndoit că ești o muritoare, vrăjit de frumusețea ta de zeiță. Cât privește depășirea graniței, pot doar să-ți răspund, că am făcut-o de dragul ochilor tăi minunați. A fost de ajuns că mi-ai răsărit dinaintea privirilor doar câteva clipe preafrumoasă regină a sufletului
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Avernales. Iubindu-te, m-am preschimbat în munte Bazar cu fleacuri și trăiri mărunte Am fost sau, poate, doar telal veros; Iubindu-te m-am preschimbat în munte Zi de Brumar cu soare zgrunțuros. Păream un zeu iar tu o muritoare Scrutând fuioare ce-mi mijeau pe tâmple Cuvintele -suvoaie trecătoare- Goneau spre tine îndrăznind să umple Ca fluviul marea, ori ca râul vadul Strivind destinul sub porniri nebune N-aveam habar ca ele sunt răsadul Ce va-ncolți în mine
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
care m-au ademenit, între scylla și charybda am trecut cu greu strâmtoarea, era să dau ortul popii, era să mă-nece marea, apoi cu calipso-n brațe petrecut-am șapte ani, naufragiat, sărmanul, fără hrană, fără bani, până când o muritoare, nausica cea isteață, m-a găsit zăcând pe maluri, muribund, schimbat la față, în ithaka mea ajuns-am ca un vașnic cerșetor, și-am găsit la mine-acasă pețitor pe pețitor, voiau mâna penelopei, harnicei mele neveste, luând-o pe nepusă
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363455_a_364784]
-
lumea care o înconjoară, reușind să facă din sentimentul cel mai banal, la prima vedere, o bijuterie literară. Dragostea cu toate valențele sale, natura ca sursă de inspirație nemuritoare și fiecare dintre persoanele cu care interacționează în lucrarea sa de muritoare, formează, laolaltă, un material numai potrivit pentru construcția poemelor. Oniricul dublat de realitatea imediată sunt alte trepte pe care poeta urcă spre partea de sus a piramidei din sticlă casantă, dar atât de fascinantă a declamației; poemele Georgetei Resteman sunt
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
departe. Nu era menirea lui să aibă grijă de acești viermi care se bucurau totuși de lumina și căldura razelor sale. Îi părea rău că a dat atenție unei muritoare ca Speranța, fiica acelei nevrednice bătrâne. Dar tocmai cu această muritoare a zămislit pe frumoasa Primăvara, mult iubita lui copilă. Și Primăvara... sufletul lui, pentru care este în stare de orice, să-i spună că este îndrăgostită de... cine? De prăpăditul ăsta? Nu se poate! A greșit el o dată cu Speranța; fiica
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
mulțumire, din răsărit de soare și până la apus. El ne susține viața prin roada lui bogată, ne odihnește noaptea când Luna este sus. Pământu-i nemurirea, suflarea-i trecătoare, contactul cu pământul e-a vieții desfătare. Ne naștem din țărână ființe muritoare și-ntreaga noastră viață trăim o transformare. Pământul ne primește, pe noi, pe fiecare, când dăm tribut viața din Lumea trecătoare. Referință Bibliografică: Infinitele nuanțe / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 119, Anul I, 29 aprilie 2011. Drepturi
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
Pământului venită din cer, plină de senzualitate, de bogăție și mister în unu, în doi, în trei și în câți vrei...și apoi să-ți cauți singură ca o nebună Raiul prin morminte - lucrul acesta nu e dat azi oricărei muritoare. “Întoarce-te și-ascultă, grăi,“ - Beatrice către Orfeu, reîncarnat în Dante Alighieri - “că Rai nu-i doar în Ochii mei!“. Ce să-i fac eu acum dacă nu mă mai ascultă, biata femeie! Și încurcă mereu reâncarnările spirituale și Codurile
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
puritatea desăvârșită, să scape de “blestemul Evei străvechi .” Întoarcerea la starea paradisiacă de dinainte de păcat , la odihna cerească „Voi sta în veșnicie fără Lumină,/ O altă Evă ce este devină,/ Umbrită de Lună și arsă de soare,/ În nemuriere, o muritoare.”( pag 35 „Raiul pierdut”) Poate acolo să fie Acasă, țara mult dorită și visată, sau poate acel tărâm unde nu-i nici întristare, nici suspin „Cuminți, tăcuți și nestiuți ne vom întoarce-n tină,/ vor înflori în cimitir, deasupra noastră
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
e glasul interior ce-ți rostește duios: -TOT- SAU- NIMIC S-ar bucura și Dumnezeu de bucuria ta, iubite Dacă ți-ai lăsa aripile la cer să te ridice De-acolo de sus o să mă vezi iubindu-te Ca o muritoare dar cu puterea unei Afrodite! Referință Bibliografică: TOT- SAU- NIMIC / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TOT- SAU- NIMIC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365218_a_366547]
-
lor. Trupurile lor murdare au o perfecție suavă, parfumată și de o natură fabuloasă. Fătălăul, Adonysul Văcăreștilor,(G. Călinescu) e un personaj mitic, ieșit din împreunarea unei femei „vioară, trestie sau căprioară” cu un „Strigoi de voievod”, ca împerecherea unei muritoare cu un zeu. El a fost zămislit dintr-un amestec de materii primordiale, frământate de o nălucă: Cu vreo câteva tuleie Mă, tu semeni a femeie ... O fi fost mă-ta vioară Trestie sau căprioară Și-o fi prins în
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
ȚENE Să mori din dragoste de muză Este absurd să mor din dragoste de muză, Dintr-o eroare a metaforei și-a ta, Deși aura trupului mai e ursuză- Atâta întuneric crește lângă stea! Cum lumina ta mai e și muritoare Vremelnicia e așa cum o cunoști, Loc de raze și întâlnire pe-o cărare Unde împreună am însăilat povești. Chiar dacă azi te înconjor cu lumină Și-n versuri te cioplesc statuie, Eu încă mă simt o virgulă străină Când trupul tău
SĂ MORI DIN DRAGOSTE DE MUZĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361647_a_362976]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului NU VREAU! Nu vreau să treci sub cerul plin de stele Cu gândul sfărâmat pentru o plăcere. Nu-mi scoate din minte iluzia supremă Că tu ești muritoare, când eu te cred eternă. Nu mă lăsa să mă înec în vise Sau în ale gândului inedite abise. Nu încerca să-mi cânți o melodie Căci voi aluneca iarăși în reverie. Nu-mi trebuie nimic din univers Căci mai
NU VREAU! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351375_a_352704]
-
să ceară majorări aproape de la simplu la dublu de salarii, că de muncă nu-i mai arde nimănui. Astăzi pot să călătoresc în străinătate, e adevărat dar dacă s-ar întâmpla să-mi pierd slujba din cine știe ce motiv, aș deveni muritoare de foame. Lumea nu are ce mânca și ni se umple țara de cazinouri și parfumuri franțuzești. Bravo neică, halal să-ți fie! Toți producătorii ridică prețurile să se alinieze la cele comunitare, dar eu câștig de cinci ori, de
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
să ceară majorări aproape de la simplu la dublu de salarii, că de muncă nu-i mai arde nimănui. Astăzi pot să călătoresc în străinătate, e adevărat dar dacă s-ar întâmpla să-mi pierd slujba din cine știe ce motiv, aș deveni muritoare de foame. Lumea nu are ce mânca și ni se umple țara de cazinouri și parfumuri franțuzești. Bravo neică, halal să-ți fie! Toți producătorii ridică prețurile să se alinieze la cele comunitare, dar eu câștig de cinci ori, de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
păcat din pomul vieții să te-nfrupți și că departe de-a muri de-abia pe urmă tu vei ști cum binele din rău se scoate așa ca aurul din piatră, și-atunci asemeni Domnului vei fi! Dar chiar și muritoare, pentru mine pe veci mult adorata vei rămâne, căci al Pământului stăpân râvnește la fericirea de-a avea stăpână ... -O, tu, al soarelui egal prin frumusețea orbitoare, mai dulce-n glas decât dulceața și-n toate făr-asemănare, nu pot, dar
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]