40 matches
-
mai mult bine decât rău, până ce a dat pacostea războiului peste bieții oameni. Feciorul era tocmai gata de oaste și s-a dus, că n-avea încotro, și s-a prăpădit nici nu se știe pe unde, prin cele țări muscălești, înainte de a se împlini un an. Cât l-a plâns și el, și fata, o, Doamne! Dar parcă lacrimile și bocetele au înviat vreodată pe morți? Acuma Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte!... Altfel, pe-aici a fost
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de intrare în colectivă. Partidul ne-a făcut pe toți colectiviști, băgându-ne în colhoz, pe rudă, pe sămânță... Petronia nu-l mai bodogăni, deloc, în noaptea aceea epocală. Nicanor, cu simțământul nelămurit că, în această iarnă, copleșită de geruri muscălești, nu are nici un punct de sprijin în neant, se lăsă în voia neștiutei forțe de gravitație terestră și fără să o mai întrebe ceva pe Petronia, o iubi dus pe gânduri, sub plapoma grea de amintirile mai multor generații de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spune-mi și mie care-i soluția la Problema cu cele șapte poduri? Vladimir, pe care unii colegi, aflați încă sub influența lui Makarenko, un reputat scriitor al timpurilor cu "Steaguri roșii pe turnuri" și un pedagog care cultiva bătaia muscălească la stroi, îl chemau pe numele cu distorsiune la modă, de "Vladimirovici", fu impresionat plăcut de apelativul înnoitor "Vlady". Îmbunat și binevoitor, se aplecă spre fătuca obraznică despre care el nu știa nimic, nici măcar că începuse ea singură să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de Rusia, Alexandru a provocat criza, a îngăduit toate ilegalitățile pentru a face alegerile în sensul său și de aceea nu poate fi vorba de compromis. "Nu voim să dăm mână de ajutor pentru a da libertățile poporului pe seama sistemului muscălesc; vom pleca în România ca-n vremea turcilor și vom lucra de acolo spre binele patriei noastre. N-am fi crezut, în adevăr, când am plecat la 1877 din București, că vom trebui să ne întoarcem atât de curând îndărăt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar cum o fi Carada, Giani, Cariagdi, C. A. Rosetti, Pherekydis ș. a., românul de oriunde începe a se simți străin în țara lui proprie și, precum zice "Poșta", guvernul i se pare tot atât de străin ca cel unguresc ardelenilor, ca cel muscălesc basarabienilor. E un axiom în mecanică că efectul trebuie să fie egal cu cauza. Domnia fanariotă și scurgerea sistematică de stârpituri și faliți în șesul Țării Românești a ținut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că, prin o lungă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în cadrul acestei societăți, care milita pentru crearea unei republici unitare române, au activat români de pretutindeni. Era anul în care Mihail Sturdza căpăta tronul Moldovei, „nu prin alegerea țării, ci prin convenția de la St. Petersburg”, devenind „instrumentul docil al politicii muscălești” . George Sion îl descrie pe domnul Moldovei, scoțând în evidență faptul că „era dotat de natură cu o iubire de argint nesățioasă”2 J. în plus, dădea dovadă și de capacități speculative. Astfel, a încercat să obțină sprijin din partea Porții
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de acasă. Mai mult decât atât, multora dintre aceștia le este familiar spațiul țărilor române: "Mai multe dintre familiile aristocrației finlandeze avuseseră înaintași care, în calitate de ofițeri în armata imperială rusă, petrecuseră luni - sau ani - în țările române, pe vremea ocupațiilor muscălești, îndeosebi în 1828. Mi s-au pus la dispoziție, din arhivele familiale, scrisorile 46 pe care ei le trimiteau acasă din București, descriind stările de acolo"47. Pe 28 noiembrie 1936, Raoul Bossy avea să părăsească definitiv orașul Helsinki. 2
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
asupra imoralității bătrânului Kutuzov și a camarilei sale de escroci, de aventurieri, de complezenți și de femei pierdute. La corupția produsă de regimul turco-fanariot, oștirile rusești, mai adăugiră, prin ocuparea țării timp de șase ani, o bună pătură de corupție muscălească. Principatele nu scăpară de jaful rusesc nici după evacuare; vedem pe ruși cerând și în anul următor, 1813, achitarea unor datorii către oștirea rusească, căci iată ce citim în raportul lui Ledoulx către Otto, din 8 februarie 1813: „...Cu greu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împiedicau să devină popular și, prin urmare, primejdios pentru ea. Toată domnia lui nu este decât un șir de abuzuri din partea domnului, de intrigi între domn, boieri și consulul Curții Protectoare, de umilințe zilnice pentru domn și boieri din partea agentului muscălesc, de prilejuri pentru acesta să-și arate insolența și să-și manifeste disprețul către țară și oameni. Acei din cititori cărora nu le-ar ajunge extractele de mai sus și ar voi să mai aibă amănunte asupra protectoratului rusesc în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
referitoare la cumpărarea tipografiei de la Cozadini. Ea este prezentată de Iacob Negruzzi într-o scrisoare din 17/29 sept.1865 către Al.Gregoriady. Din această scrisoare aflăm că Nicu Casu a cumpărat de la Paris o tipografie pentru Basarabia, dar „guvernul muscălesc” nu a aprobat instalarea ei și atunci „el dedică tipografia sa Societății noastre”. După părerea lui Z. Ornea, nepotul lui Pogor a cedat tipografia, însă cu plata în rate lejere, acoperite de junimiști prin cotizare. Cu toate strădaniile depuse de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
părinților și înaintașilor lor. În toamna anului 1848, gazetarul și omul politic Gheorghe Barițiu, cu „casa jefuită, nevastăsa cu un copil la piept, cu altul de mână, pribeag prin Țara Românească, fără adăpost și în mângâiere, el însuși în prinsoare muscălească, purtat de la Câmpina la Cernăuți și aici aruncat în fiare, de unde abia intervenția familiei Hurmuzachi îl putu elibera...” lucrează și la scoaterea ziarului Bucovina. Mediul torționar exista în Bucovina ocupată. Românii din Bucovina, dar mai ales intelectualii, învățătorii și preoții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
palide, uscate, asemenea unei crengi lipsite de rod. Același securist dezamăgit, [toamna] 1984, difuzată la 21 și 22 ianuarie 1985 Stimate domnule director Vlad Georgescu, Cunoscător fiind într-ale Securității, pot să vă confirm încă o dată că popoarele de sub cizma muscălească, nemții, cehii, polonezii și ungurii, care s-au mișcat, trăiesc mult mai bine decât se spune și se crede la noi. în timpul evenimentelor din Ungaria din anul 1956, când țara vecină sângera abundent, studenții români au stabilit și ei o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4. Patrionimele erau altă sursă de nume complementare: Ungureanu, adică român din țara ungurească; Ion Cordoneanu putea fi nume complementar patrionimic de la Cordon din Bucovina austriacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amenajistică (U.A) 147 (28) și (U.A) 148 (29), continuă până la limita cu satul Cucuteni, lungime =1.500 m, lățime = 6 m, suprafață = 9.000 mý, îmbrăcăminte din pământ, stare rea"; - poziția 106, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Muscălești dram forestier"; - poziția 106, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Pornește din intersecția străzii Codrului cu strada Colnicului, continuă pe lângă proprietatea domnului Vilson Drăghicescu, străbate unitatea amenajistică (U.A) 50 E și (U.A) 52, până la limita cu comuna Râul
HOTĂRÂRE nr. 1.140 din 30 august 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181720_a_183049]
-
ca titlu „Nepoata lui Motoc“, iar ca motto o maximă a lui Anton Pann: „Să nu te blasteme cineva: s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se petrece într-o „tabăra leșeasca la marginile țării muscălești“, iar Răzvan este un viteaz luptător în armată leșeasca, „Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafăr, o minune!“. Foștii tovarăși de haiducie ai lui Răzvan, Vulpoi și Razasul, îl urmaseră la Ieși, dar
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]