319 matches
-
din titlu: "Voi, creatori ai artei pure,/ Ce stați acuma la pădure,/ Să fiți atenți când vă plimbați/ Să nu călcați în... ce creați!" Iată și portretul sarcastic al unui influent lider din epocă: "Are cap pătrat și dur,/ Pe muscali îi pupă-n cur!/ Și în... pesta mamii lui/ A atins apoteoza.../ Cine credeți că-i acesta?/ Să vi-l spun eu: Petru Groza!" Las deoparte una șfichiutoare la adresa oportunismului sadovenian și reproduc două epigrame antirusești, argumente sigure pentru arestarea
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
Cristian Teodorescu Grigori și-a ras barba de muscal cînd a intrat primul val de ruși în oraș. Se uită în oglindă și nu-i convine deloc ce vede. Nu mai părea un rusnac bărbos și cam bătrîior, ci unul bărbierit și mult mai tînăr. N-a mai ieșit
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
au lătrat invidioși pînă la ieșirea din oraș unde-l așteptau, feriți, pe Grigori cei șase mușterii. și-au încărcat calabalîcul în lada încăpătoare din spatele trăsurii contelui sau înțeles între ei care cum se așează, cu fața sau cu spatele la drum. Muscalul și-a îndemnat caii la un trap spornic, să știe ceolovecii ăștia pe ce-și dădeau banii, dar și cu gîndul la pielea lui de mujic fugar. Din cîte mai auzise și el, Revoluția era mai afurisită decît contele. Dacă
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
mai știut nimic despre el după aceea.Nevasta lui a așteptat un semn din partea lui cît l-a așteptat, apoi a vîndut și caii și trăsura și s-a întors la Balcic doar cu biciușca împletită cu care o bătea muscalul din dragoste.
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
Cristian Teodorescu Să dea bîțîiala peste Virginia cînd aude că Florica bucătăreasa se ținea cu un rus - soldat, plutonier, ce-o fi fost el. O văzuse Musica, în centru, la braț cu muscalul. Blonziu, frumușel, nimic de zis, dar nu se expuneau duduile de la stabiliment cu rușii pe stradă și se găsea bucătăreasa de la restaurantul gării! Ce era în capul ei? Virginica ce să zică, ea demult îl întrebase pe Fănică de ce-
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
a ucis, după cum se pare, în ființa ei dăruită și un poet. Ea nu poate uita, în același timp, iernile copilăriei, hoinăreala cu schiurile prin munți, mirosul zăpezilor, "bucuria pură a începuturilor de zi". Din București îi vin în memorie "muscalii", îmbrăcați în lungile lor veșminte albastre de catifea, ce păreau "din alt veac". Meditația sună mai degrabă, ca și în alte rânduri, a suspin sentimental: Ce nostalgică spiță s-a dus cu ei", cu "birjarii mei minunați", care, prin mijlocul
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
mare bucurie a noastră a copiilor era să-i ascultăm povestea amintirilor ei din timpul revoluției din 1848, când rușii au întins o mână frățească de ajutorare mult oropsitului țăran ardelean. Ne vorbea despre trecerea acestora prin comuna noastră a „muscalilor cu sulițe lungi”, pe urmă ne povestea despre tânărul împărat de atunci Franz Josef, pe care îl văzuse și îl cunoscuse în primul an al domnieisale. Mă reîntorceam totdeauna cu regret în București: îmi părea rău că sunt nevoită să
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
rușii? C-a fost pus jos Hitler și ei sunt vaccinați? Au intrat într-un teren minat: în spațiul planetar al intereselor anglo saxone, al negustorilor ăstora. Dacă ești în calea unui automobil anglo-saxon, apare războiul. Păi ce și închipuie muscalii? Că ăia tolerează să stai în calea lor? Ăia s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem! I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
planetar al intereselor anglo saxone, al negustorilor ăstora. Dacă ești în calea unui automobil anglo-saxon, apare războiul. Păi ce și închipuie muscalii? Că ăia tolerează să stai în calea lor? Ăia s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem! I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar. Rușii sunt la fel de imperialiști ca Germania lui
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
nimic nu se temea mai tare piticul decât de gânsacul spânzurat la celălalt oblânc al haiducului, care gânsac întindea turbat gâtul să-l înșface, ori de câte ori cobora lotrul din șa și se-ascundea prin mucezișuri, de unde ieșea la hăcuit ciocoi, lifte, muscali, haiduci, răzeși, bătrâne și domnitori. De-abia plecă piticul, cu ura-n suflet, că distinsul Nebune lea se făcu broască la pământ și așteptă să vadă ce poporet mi ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând nițe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu ura-n suflet, că distinsul Nebune lea se făcu broască la pământ și așteptă să vadă ce poporet mi ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând nițe luș într-o dungă, doi ciocoi, un țârcovnic, patru muscali și o bătrână, biete ntrupări și ticăloase chipuri ale lui Mozol. Fără să pregete, în strigăte de „feciori de lele“, voinicul se porni a zvârli cu plumbi, pe care țârcovnicul, ce pose da o tipografie clandestină, îi înhăța din zbor
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
amănuntul, cum ajunge Petru cel Mare, în toiul luptei de la Stănilești, să-i ceară părerea hatmanului Neculce. Turcii înaintau. Tătarii prădau, jefuiau, pârjoleau. Cazacii într-un vârtej nebun de cai roiau în jurul avangărzii lor, s-o apere. Cei 4000 de muscali, câți alcătuiau avangarda, se retrăgeau încercând să se unească cu oastea împăratului, dar la Stănilești sunt opriți. Petru cel Mare văzându-se încolțit, în primejdie de a fi prins ...atunce m-au chemat pre mine, fiind hatman și mi-au
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
Sultanului. Printre atâtea și atâtea necazuri politice, de care imperiul nu duce lipsă, îi face Stăpânului sublim și următorul raționament... Brâncoveanu este un domn puternic și bogat. El are oaste, iar în ultimul timp pare a se da de partea muscalilor. înalt-Prea-Luminate (vorbește hanul), eu consider că n-ar fi bine în aceste vremuri grele, să fie lăsat domn în Muntenia, Brâncoveanu, ținând cont de faptul că el ar putea oricând să ne înșele și să provoace pierderi ireparabile oștilor împărătești
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
Muntenia. Lansează pe Argeș vase cu provizii să le îndrepte spre Dunăre. Se înțelege cu căpeteniile sârbești. Trimite la nemți soli. Printre care și pe aga Bălăceanu, ginerele său. Repede un crainic și la Moscova. Să se lase în jos muscalii. Să coboare spre Buceag, să dea sprijin la momentul oportun, când turcii, înaintând spre Belgrad, el, domnul creștin al }ării Românești, ar năvăli cu toți aliații spre sud, să "apuce }arigradul" (visul, încă nevisat, al lui Petru cel Mare, al
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
obișnuite. Mai poate fi și un alt înțeles... Din chinul, literar, al unei limbi încă neformate, ca scris, se nasc astfel de expresii concise, derutante, stângace în aparență, însă încărcate de o surprinzătoare putere de sugestie... Așadar, dacă turcii și muscalii, războindu-se, ar fi pierit cu toții (et la bataille cessa faute de combatants) nu ar mai fi rămas nici un supraviețuitor care să nareze cele petrecute, nu ar mai fi existat nici un om de poveste, - un om care să povestească întâmplările
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
introduce în narație cu o fină intuiție a contrapunctului sau contrastului: cade o ploicică... întru acele vremi, cînd să bătč, venit-au un nouraș can mic și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate și ținč flintele suptu mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
și ruina atâtor familii industriale și comerciale înlocuiește o mare bogăție și viață luxoasă. La ce ne-ar cruța? Nu ne-au cruțat amicii și aliații noștri franțezi și englezi în Moldova și mai ales "nos grands alliés et protecteurs", muscalii, cum îi numea zilnic "L^indépendance roumaine". Aceștia, precum ne așteptam noi cei ce ceream neutralitatea armată, și-au dat în petec ca totdeauna: în vremea țarismului era pusă la cale pacea separată și răpirea Moldovei; după revoluție ne-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
dezglodat pe ruși la Rahova, la Vidin, la Plevna, în 1877, și după ce aceștia obținuseră permisiunea de la Carol I, să se retragă cu oastea prin București, armata română a fost nevoită să bombardeze capitala României, ca să o elibereze de ocupanții muscali? Vezi, d-le Gerard, că mergi prea departe. Oprește-te. Dacă, prin absurd, eu merg acuma acolo, unde trebuie și torn pe din dos, toate astea? Ha, ha! Să vezi apoi, distracție, să fiu al dracului! Ai grijă cu lecturile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aprinderea războiului. Pomean se arăta tare necăjit, temător de viitor și cu Încrederea În soartă mult slă bită. Nu-și dădea seama Încotro Îl va mîna focul. Nădăjduia, ca toți ceilalți, că-i vor frînge iute pe sîrbi și pe muscali și că nenorocirea nu va ține mult. În Încheierea fiecărei scrisori, pînă și-n cea de război, spunea că are să vină și el din nou la America. La două-trei luni de la primele bubuituri de tun asupra Europei, imigranții de la pensiune
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din morcovii găsiți În grămezile de nisip de prin beciuri. Pomeanului nu-i umbla prin cap decît un plan: fuga spre România și spre Marea Neagră, iar de acolo, pe vapor, spre America. Își convinsese de asta și camaradul. Dar, cînd muscalii s-au apucat să dea foc satului, au ieșit amîndoi din ascunzătoare și s-au predat. Rușii i-au Înghesuit În niște vagoane de marfă, Împingîndu-i spre răsărit. I-au tot tîrÎt așa din gară În gară, pînă cînd, deodată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că nu era acuma vreme bună de murit ori de lâncezit, ci prielnică de muncit și dănțuit în hora mare. Mai întâi, a reparat digurile de la Iazul Morii, că așa se numea de-acuma locul cu pricina, unde rușii cu muscalii au săpat decuncuri; apoi a adaptat câteva piese inox de la niște tunuri părăsite pentru activitățile lui pașnice de morărit pe care le-a ridicat la cote destul de performante. Și valțurile erau acționate de-acum de motoare Diesel, recuperate de la două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
importanței italienismelor, a prezenței directe sau indirecte a anglicismelor (care nu se reduc la five o'clock și high-life; autorul rezumă aici spectaculoasa sa explicație pentru checoc, din expresia a-i trage checocuri apilpisite, p. 254), a rusismelor (maladeț, mazu, muscal, niznai) și germanismelor (unele neașteptate: "Mițo, să mă vezi cu ghete de brunel cu bizeț pe catafalc") etc. Cititorul lui Caragiale va găsi aici explicații pentru turcisme ca budala, geanabet (la cocoana Lucsița: "Mă! dzenabet!"), laf ("ședeam cu socru meu
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
tramvaiul, riscînd. Birja nu-i la îndemîna oricui și-apoi în centru sînt numai walking distances, între locații. Că, de la colțul Continentalului pînă acasă, domnul Verigopolul ia birja, asta se datoreaza "micilor economii" ale doamnei, care nici nu dă drumul muscalului, avînd de mers, post-meridian, la "mătușica". Stradă Catilina, pe care locuiesc Jupîn Dumitrache și Veta, dar și Zița, la numerele 6 și 9, pare să nu fi existat aievea. Dar situarea ei este ferm în Dealul Spirii. Bine observa, într-
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
cu jargonul evreiesc ce se vorbea la "Taica Lazăr", comercial și chiar cu o anume șlefuire intelectuală. Dominant rămâne limbajul adesea "golănesc" din "Târgul Moșilor" și din Șoseaua Colentinei, care imprimă și atmosfera aceea pestriță, cosmopolită (români, greci, evrei, armeni, muscali, unguri, țigani) și cutumele încă patriarhale din margine de București, în plină eflorescență economică între cele două războaie. Tipologia, precum și numele, de obicei, cu rezonanțe simbolice, al personajelor trimit nu o dată la Groapa lui Eugen Barbu, care imortalizase, cum se
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
-ului. Luarea Plevnei, dată în presă cu o lună înainte să fi fost de-adevărat, n-are, nici ea, nici o atingere cu berea. Fac o știre de scandal vodca, țuica, și șampania din capul corespondentului de front, care chefuise cu muscalii. Căldura mare, lucru ciudat, nu se stinge cu bere. În Petițiune, băutura care amețește e apa chioară, iar în Gazometru e sugerată, în trecere, scăderea unei damigene. Dovadă că berea n-are amestec în pierderea lucidității. Stîlpii de berărie știu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]