1,647 matches
-
de spus sau nu. La fel, dacă ascult un cântec al vreunui solist cunoscut, îi spun „ăsta îți va fi șlagăr". Ce-mi place mie simt că va plăcea și publicului, pentru că până la urmă sunt un pui de țăran din Muscel.” Deschizând „Colecția de folclor” găsim munca, truda, inspirația, iubirea și dăruirea Marioarei Murărescu în promovarea și conservarea bijuteriilor muzicale românești, pe care le-a pus la loc de cinste, în ”lada de zestre” a generațiilor ce au să vină după
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu personal” , le spunea că a păstrat ca pe o icoană vie, în firida sufletului, chipul mamei sale. (Mama era foarte frumoasă, una dintre cele mai frumoase preotese din Muscel, și ori de câte ori întâlnesc fete cu fața de măr pârguit, o văd pe măicuța mea și-mi spun în gând: „Aceste codane au să reușească în viață”. Frumusețea româncelor, harul de-a cânta melodiile noastre populere, le-a făcut să fie
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
sau mai puțin militare. La descărcat vagoane de cărbune sau alte materiale în gara Moțăței, versus unitatea Plenița. La culesul fructelor la Dobrești și Piscul Sadovei în sudul Olteniei, pentru a culmina cu repartizarea la minele din bazinul carbonifer Câmpulung Muscel. Acum scriu după peste două zeci de ani ce se petrecuse atunci. Evenimente și lucruri ce nu trebuiau să se petreacă. Conform legislației de atunci oricine termina stagiul militar trebuia să fie reîncadrat la vechiul loc de muncă pe postul
1988 COLEGI ŞI PRIETENI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/1988_colegi_si_prieteni_mihai_leonte_1349848916.html [Corola-blog/BlogPost/343595_a_344924]
-
în al doilea război mondial. S-a născut la 17 aprile 1909 la Rucăr, ca fiu al inginerului silvic Dimitrie Anastase, unde a urmat și clasele primare, după care și-a făcut studiile secundare la liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung Muscel. Dovedind aptitudini pentru sculptură a fost trimis să studieze în Franța. Revenit în țară a deschis un atelier de sculptură în București, pe str. Mătăsari. Fiind pe front a luat cale exilului, stabilindu-se la Paris, după care și-a
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xl_.html [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
Campulung. Studiile universitare le-a făcut la Paris, unde s-a specializat în reumatologie. Împreună cu dr. I. Stoia au pus bazele spitalului de reumatologie din București de pe str. Thomas Masaryk, clădire donată pentru spital de către Dumitru Alimănișteanu, inginer din Bilcești (Muscel). A fost veteran al celui de-al doilea război mondial. A desfășurat o bogată activitate științifică, concretizată în cartea "Artropatiile în practica medicală" (în colaborare), care a apărut la Bucuești în 1947. Este autor a peste 130 de studii și
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xl_.html [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
bine, să îmi dezvolt spiritul de observație. M-a ajutat foarte mult la matematică, mi-a dezvoltat memoria, mi-a dat viziune în spațiu”, spune Flavian Glonț, elev în clasa a 12-a la Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. Împreună cu alți colegi de liceu concurează la BRD FIRST Tech Challenge Romania powered by Vodafone sub numele de WATT’s UP. Pentru Flavian și prietenii săi aceasta este o nouă oportunitate de a se educa. „O mișcare de la stânga la
„sunt fantastici, foarte inteligenți, foarte pasionați, te încarci cu energie când vii în mijlocul lor” by https://republica.ro/acesti-copii-ar-trebui-sa-construiasca-o-romanie-mai-frumoasa-zsunt-fantastici-foarte-inteligenti-foarte [Corola-blog/BlogPost/337972_a_339301]
-
activitatea după 4 februarie 1858 sub conducerea lui Constantin Georgescu. Iată și ordinul prin care acesta a fost numit: "Văzându-se rezultatul examenului ce ați dat și certificatul dumitale de moralitate eforia te numește învățător în satul Rucărul din districtul Muscel, plaiul Dâmboviței, cu leafa de 300 lei pe an și celelalte beneficii arătate în înaltul oficiu cu nr. 12 de la 11 ianuarie 1857 , iar mai departe, specificându-se: "Totodată se alătură aici și publicația Eforiei cu nr. 115 de la 24
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
Acasa > Literatura > Carti > POVESTIOARE DE ȚĂRĂNCUȚĂ Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
ediția a Zilelor Rucărului din 2010 i-a fost conferită posr-mortem distincția de „Cetățean de onoare al Rucărului”. Gheorghe Nicolae-Podișor (1945) S-a născut și a frecventat școala elementară la Rucăr, a urmat studiile liceale la „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel și Băneasa, jud. Constanța, a absolvit facultatea de istorie a Universității din București și a predat istorie și științe sociale la școlile generale din Vlahi, Aliman și Viile (și director) din județul Constanța (1965, 1972-1977), Dragoslavele (1987-1988), liceul industrial Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvi_george_nicolae_podisor_1329376250.html [Corola-blog/BlogPost/345074_a_346403]
-
de Neamț, Rucăreanul ro., revistele postedecembriste de cultură Agora tomitană din Constanța, Asachi din Piatra Neamț, Amurg Sentimental, România Mare din București, Armonii culturale din Adjud-Focșani, revista electronică Confluențe românești, Agora literară din Cluj etc.), redactor la ziarul câmpulungean „Gazeta de Muscel” (1995-1996) și la revista bucureșteană de literatură, informare și divertisment „Amurg sentimental” din 2010, coautor și autor al unor cărți de poezie, publicistică și însemnări, monografii istorice: „ Antologie de poezie”, editată de C.P.C.A.A.M. Pitești, 1983; „Gheorghe Pârnuță - Omul
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvi_george_nicolae_podisor_1329376250.html [Corola-blog/BlogPost/345074_a_346403]
-
al XX-lea, exista un muzeu de etnografie și folclor. Sufletul și inițiatorul acestor acțiuni nu putea fi nimeni altul, decât cel mai cunoscut intelectual, dar și om politic pe care l-a dat Domneștiul, României, și anume Petre Ionescu - Muscel, care s-a comportat în această privință ca un adevărat muzeograf, contribuind cu pasiunea și cu girul său moral în fața sătenilor, la a aduna alături de alți intelectuali locali (prof. Gicu Boșcănici, prof. Ion C. Hiru, primarul Petrică Avrămescu) și muzeograful
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de-a lungul timpului viața pe aceste meleaguri, cine vrea să înțeleagă cu adevărat viața domnișanului de azi, ridicat în ultimele decenii la un confort urban, cine vrea să admire adevăratele lucrări de artă populară din cele mai reprezentative, ale Muscelului, trecând prin Domnești, este bine să nu uite să facă și o vizită la muzeu.” Muzeul de etnografie și folclor a rezistat până în 1990. După revoluție obiectele au fost depuse în Casa de Cultură pentru că se deteriorase clădirea și nimeni
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
și grafică - donații ale unui număr de 24 de artiști plastici din București și Pitești demonstrează că artistul nu se poate defini decât în raport cu societatea, că arta nu poate fi concepută în afara socialului. Mai ales când ea se așază în Muscelul descălecător de țară, în satul stropit cu eternul a două lacrimi sfinte: cea a Marghitei Basarab și cea a Anei lui Manole. Cu excepția profesorului Ion Șușală, grafician, fiu al satului, care a donat muzeului trei lucrări (una în lemn gravat
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
George, Hiru, C. Ion, Domnești. Doameni de ieri și de azi, Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2004 ; Hiru, C. Ion, Baciu, George, Domnești. Arc peste timp. Crâmpeie de monografie, Ed. Alfa, Iași, 2009 Ionescu-Muscel, Petre, Albumul istoric al comunei Domnești, județul Muscel, ediția a III-a, Editura Revista Positivă penală, București, 1942; *** Revista Istorică a comunei Domnești - județul Muscel, anul 1, nr.1, 1940, nr.2-4, 1941 Prof. George Baciu Referință Bibliografică: NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
C. Ion, Baciu, George, Domnești. Arc peste timp. Crâmpeie de monografie, Ed. Alfa, Iași, 2009 Ionescu-Muscel, Petre, Albumul istoric al comunei Domnești, județul Muscel, ediția a III-a, Editura Revista Positivă penală, București, 1942; *** Revista Istorică a comunei Domnești - județul Muscel, anul 1, nr.1, 1940, nr.2-4, 1941 Prof. George Baciu Referință Bibliografică: NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
recent album se numește “Wisdom of Centuries” și conține 8 piese. SHIFTING SANDS: Fondată în 2011, trupa abordează genul heavy / progressive metal, a obținut deja aprecierea publicului și chiar și un premiu: Premiul I la Festivalul Posada Rock din Câmpulung Muscel. În prezent membrii trupei lucrează intens la primul lor material discografic și urmează să intre în studiourile de înregistrări. THORNAFIRE: Formația a luat ființă în 1998 în Chile, din ideea de a cânta death metal. După un an, bandul avea
10 trupe noi la OST FEST 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2488/10-trupe-noi-la-ost-fest-2012 [Corola-blog/BlogPost/99453_a_100745]
-
născut în comuna Prundeni-Vâlcea, de profesie ziarist, domiciliat în București str. Mitropolitul Iosif nr. 1. ALEXANDRU HODOȘ: Vârsta 51 ani, născut în București, profesiunea ziarist, domiciliat în str. Ciprian nr.14. RADU DEMETRESCU-GYR: Vârsta 40 ani, născut în CâmpuLung, jud. Muscel, profesiune fost conferențiar universitar, scriitor, fără domiciliu. D. PREȘEDINTE: Să se dea citire actelor de acuzare. Se dă citire jurnalului Consiliului de Miniștri de trimitere a acuzațiilor în judecata Tribunalului Poporului. Se dă citire actului de acuzare privind pe acuzații
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE by http://balabanesti.net/2012/12/27/ziaristi-online-nichifor-crainic-pamfil-seicaru-radu-gyr-condamnati-la-moarte-si-inchisoare-de-sotia-lui-brucan-acuzatorul-public-sidorovici-documente/ [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
2015, 855 p. Lucrarea pe care avem bucuria și cinstea de a o prezenta iubitorilor de carte religioasă este o culegere de articole, eseuri și studii teologice. Cartea a apărut cu binecuvântarea IPS Părinte Calinic Argatu - Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. Încă dintru început, semnalăm cu admirație faptul că, deși tânar, autorul are un curriculum vitae impresionant ca teolog și publicist: sute de articole publicate în zeci de reviste de specialitate, precum și nu mai putin de 18 cărți editate. Așa cum remarca
STELIAN GOMBOŞ – MINUNAT ESTE DOMNUL DUMNEZEU ÎN TOT LUCRUL MÂINILOR SALE, EDITURA MAGIC PRINT, ONEŞTI, 2015, 855 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441086949.html [Corola-blog/BlogPost/370326_a_371655]
-
referatul cu tema : Parteneriatul Stat - Culte religioase în România anului 2011, în contextul integrării ei în Uniunea Europeană ... 24 Septembrie 2011, am participat la manifestările religios-cultural-istorice dedicate „Sfântului Neagoe Basarab - Prinț al Păcii și al Culturii", organizate de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului la Curtea de Argeș, județul Argeș, unde am susținut referatul cu tema: „Sfântul Domnitor Neagoe Basarab al Țării Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
-i chema pe Părintele Ioan și pe Maica Cristina de la București și de a-i înrădăcina în aceste locuri, care trebuiau desțelenite și defrișate, din punct de vedere duhovnicesc; P.S. Ioan al Covasnei și Harghitei; P.S. Calinic al Argeșului și Muscelului; P.S. Ciprian Câmpineanul - Episcop Vicar Patriarhal; P.S. Visarion Rășinăreanul - de la Arhiepiscopia Sibiului; P.S. Petroniu Sălăjanul - de la Episcopia Oradiei, Bihorului și Sălajului - și care, de origine este mureșan, deci un bun cunoscător al acestei mănăstiri, și P.S. Iustin Sigheteanul din Maramureșul
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
2015 - PREMII I. Grupaje-manuscris Marele Premiu: Marin Ifrim, Buzău Premiul I: Mariana Eftimie Kabbout, Galați; Mircea Dorin Istrate, Târgu-Mureș; George Bădărău, Iași; Premiul II: Mariana Bendou, Onești, jud. Bacău, Olguța Luncașu Trifan, Iași; Camelia Cristea, București; Premiul III: Ion Georgescu Muscel, Canada, Lilioara Macovei, Bacău; Ana Urma, Vaslui Ana (Any) Drăgoianu, Țânțăreni, Gorj; Prof. Ana Pandrea, Luduș; Daniela Tiger, Craiova; Premiul Special al Juriului: Armina Flavia Adam, Nazna, Mureș; Răducan Gheorghe (Puiu), Râmnicu Vâlcea; Daniela M. Popescu, Madrid; Liviu Jianu, Craiova
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1440506095.html [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
acest proiect, domnia sa a primit Premiul Național pentru Arhitectură. Acestui efort i se adaugă sprijinul primit din partea Asociației Waldorf și a Școlii Hermann Lietz din Germania, al profesorului dr. Heinrich Joswig, directorul acestei școli, și al mâinii maestrului Grigore Popescu Muscel, care a îmbrăcat într-un veșmânt de frescă interiorul noii biserici, în stilu-i inconfundabil și autentic, ce-și trage seva din tradiția picturii bisericești românești. Când am ajuns în parohia Părintelui Petru Moga nu bănuiam că vom gusta aici o
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
de metri -, iar vârfurile Iezerul Mare și Papușa au înălțimi de 2.462 de metri și respectiv de 2.391 de metri. Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieșire al apelor bogate ale râului Târgului spre ținutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpușa este strâns legat atât de existența Cabanei Voina, cât și de potecile spre Lacul Iezer și Vârful Iezerul Mare. Recent, cabanele Cuca și Bătrâna deschid noi cărări spre culmile Păpușii. Transfăgărășanul și Transalpina, cele două mari trasee
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina by http://uzp.org.ro/drumul-care-traverseaza-masivul-iezer-papusa-traseul-care-detroneaza-transfagarasanul-si-transalpina/ [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]