81 matches
-
poet vitalist, al extazului solar. Într-un Cântec de pornire la drum autorul se recomandă: „Mai plin de soare necunoscut și cald ca o primăvară, / Când mustește viața în suflet și-n pământ [...] Mi-am îmbrăcat gândul în azur și muselină / Și mi-am scăldat condeiu-n boare cristalină”. „Setea de viață”, dimineața, primăvara, soarele sunt sintagme-temă ale primei secțiuni. Lirica erotică din cea de-a doua parte a cărții păstrează nota extatică, într-o adolescentină „cântare a cântărilor”: metaforele naturiste potențează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
mutilați în labirint pe // dunga râului intoxicat unde leșurile vânzătorilor de / mațe învie și mațele care se umflă încep să / duhnească dezmorțindu-se alene // în alcoolul adierea și țărâna/peste piciorul și talpa / lângă pieptul unei vulpi în corsaj de muselină / tu singur știi cum se recheamă calmul în preajma / în fața plăpândei contemplații”. S-a afirmat că P. ar fi practicat „un suprarealism fără metodă” (Ion Buzera), observație totuși contestabilă, deoarece suprarealiste ar fi, la rigoare, doar elementele de stranietate și abaterile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
britanică din Mediterana a fost aprovizionată cu 400.000 ocale de carne sărată din Principate, iar la 17 septembrie același an, colonelul Moore sosea la București pentru a angaja tâmplari și dulgheri, necesari reparării corăbiilor angleze. în general, Marea Britanie exporta muselină, ață, postavuri și alte articole textile, cuțite, articole de fierărie, și importa cereale (grâu, porumb), seu, alimente diverse și cherestea. în 1804, potrivit instrucțiunilor primite de la Londra, Arbuthnot și Summerers au solicitat acordarea de tarife preferențiale pentru mărfurile transportate de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
devine brusc una stroboscopică, apoi flashuri disco, ce se joacă vesele pe chipurile chelnerilor care fac ultimele retușuri la aranjamentele de pe mese. Fiecare masă circulară are în centru un ornament din flori albe în cascadă. Tavanul a fost capitonat cu muselină, iar din loc în loc sunt luminițe feerice, ca într-un colier de perle. Ringul de dans e uriaș și proaspăt ceruit. Pe scenă, o formație formată din zece oameni face probe de sunet. Mă uit în jur copleșită și văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
părul și ne împinge într-un înainte de noi și într-un înainte al nostru întru care oricum ne va preceda, ea, partea neștiută și umilă din noi, tăcerea noastră, umbra noastră, imponderabilă ca o suflare, neînsemnată ca o zdreanță de muselină lesne purtată de vântul luminii și după care, da, abia după care, suntem provizoratul definirii noastre prin precursorat. Și-atunci să ne fie destul că suntem pre-, că ne putem anticipa pe noi înșine și drumul către teritoriile necunoscute prin
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
am pândit momentul când urma să iasă din camera ei și m-am alăturat ei în timp ce trecea. Ea aștepta la gratiile porții să fie chemată. Era îmbrăcată cu o anumită căutare; avea pe ea o rochie de stil englezesc din muselină albă, împodobită cu dantelă de mătase și încinsă cu o centură de velur negru. Coafura îi era îngrijită; purta o bonetă-pălărie de o simplitate elegantă, și părul ei frumos îi plutea pe umeri. Figura mi s-a părut că îi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mi se învârtea capul. La început, mi s-a părut urâtă și ridicolă. Un chip cu trăsături groase și roșii, fără prospețime, coafată cu ceea ce se numea „părul pitoresc aranjat“, ceea ce însemna prost pieptănată; fără basma, cu o tunică de muselină albă foarte decoltată, cu brațele și umerii goi, nici șal, nici eșarfă, nici un fel de voal: toate făceau din ea o ciudată apariție într-o cameră de han, la amiază. Ținea în mână o rămurică înfrunzită pe care o rotea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se adăpostească pe terasele cafenelelor brusc, ca la un semn făcut de un magician malefic, briza înceta lăsînd loc unei călduri umede, un aer greu, încărcat de mirosuri dubioase provenind de la resturile din port. Apoi începea dansul țînțarilor văl de muselină bîzîind la urechi și lipindu-se de fața transpirată pentru ciupituri zdravene, căci delta Vardarului, aflată în apropiere, era un furnizor neîntrerupt de paludism (trupele generalului Sarrail vor face experiența sa neplăcută în timpul războiului din 1916-1918), iar apărătoarele de țînțari
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Lilia Ivanovna, vreau să îți pun câteva întrebări. Vocea lui Porfiri era încărcată cu semnificații. Pentru prima dată, îi observă noile haine, simple și la modă. Purta o fustă albastru închis cu tiv de brocart și o cămeșuță asortată de muselină albă. Lilia acceptă și îl conduse lângă sobă, departe de unde se juca Vera cu o păpușă nouă de porțelan. Îi făcu semn să se așeze. ă Am trecut pe la Fraulein Keller, începu el, iar ea roși. Mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
personaje supranaturale, silfide, elfi, iele (Sânzienele din folclorul românesc), simboluri ale unei spiritualități nu totdeauna benefice, întruchipate printr-un dans aerian, cast, pudic. Sunt personaje urcate pentru prima dată pe poante, sugerând zborul și îmbrăcate în tutu-uri lungi din muselină albă, ca în La Sylphide, prin care se inaugurează seria, așa numită, a baletelor albe. Un iubitor al istoriei baletului are sub ochi, odată cu montarea la noi a acestui spectacol, o imagine vie a evoluției genului: varianta Filippo Taglioni 1832
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog, să joc biliard la o moșieriță tînără și văduvă, vecină îmbrăcată-n museline albe, trupeșă și tandră, ahtiată după discuții fine, dar ascunzînd în lenjeria-i intimă acel pizdoi pe care bănuiesc că-l au toate eroinele lui Turgheniev! Sau să mă duc la zemstvă cu chibitca! Să beau o votculiță cu substitutul
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
infinite etc. etc. etc... Ce cururi bombate, definitiv crăpate-n două buci, ar căpăta „eroinele” lui Turgheniev băgate-n blugi! Degeaba s-ar mai strădui, săracul, să ne facă să credem că totul e o gingașă poveste de iubire-n muselină! * (Să procur blugi pentru prăvălioară, da, e o idee! Toate, absolut toate, se vor înghesui să-și ieie! Dau lovitura, schimb nu fața, ci fesele tuturor literaturilor! Închipuiți-vă, pentru o clipă, pe Anna Karenina! Nu amețiți? Dar aici, la
Pe stradă, femei cu sînii intoxicați de privirile noastre demente by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13508_a_14833]
-
De obicei, purta redingote fistichii, vert-bouteille, cu nasturi mari, cu pulpane lungi, acoperindu-i pe jumătate pantalonii încrețiți. În picioare, purta pantofi subțiri, cu vîrful ascuțit, ciorapi galbeni, albaștri, liliachii. Gîtul i se înalță trufaș dintr-o cravată somptuoasa de muselina. O pălărie bicorn îi acoperea capul împodobit cu o perucă mov, iar în mînă albă, îndantelată, scînteind de giuvaiere, răsucea elegant un baston scump... (oh, c'est incoyable, c'est incoyable, mă paole d'honneu^). Cu timpul însă - modă, vai
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
timp. V Deșteaptă-te văduvă scăldată-n lacrimi Din vremuri apuse pe vecie Aud cum nechează în tine Vechea-mi ardoare Iapă de montă mândră și nărăvașă Pe care nici un Cal Troian nu a putut-o seduce Ploaie deasă de muselină Ce-mi absoarbe precum un giulgiu rușinea Oază nobilă De stranii polenuri fecundată Noapte pregătită să zămislească ziua în care voi abate siniștrii pegași Pentru a-mi elibera EUL încă ținut ostatic.
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
fotoliul tău era întors spre ușa dublă care dădea în grădină, al meu se afla în dreapta ta, lângă bufet. Dacă nu mă înșel, firește. Nu cumva eu ocupam locul din dreptul ușii? O lumină blândă se strecura prin perdelele de muselină și scălda covorul. Ușa batantă era larg deschisă. Perdelele ne fereau de privirea trecătorilor. Doar câțiva metri ne despărțeau de stradă. Beam cafea turcească, nu cunoșteam alta pe vremea aceea. Cuvintele aveau gust de zaț de cafea. Când oare aveau
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
filtrat sever pe cei ce aveau dreptul să asiste la ceremonie”. Mirele era „îmbrăcat în frac ca toți invitații dealtfel”, iar mireasa apare la brațul lui Al. Vaida - Voievod: „Poartă o încântătoare rochie de «velours - chiffon», cu un voal de muselină ce formează o trenă purtată de doi copilași drăguți: Baby Cimponeriu și Bubi Rudneanu. Făcea senzație printre asistență buchetul miresei, compus din crini (firește naturali) de o rară frumusețe”. Ceremonia a fost oficiată de Episcopul Grigorie Comșa al Aradului, împreună cu
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
una un taior negru, asemănător cu un smoching femi nin, pantofi de seară, iar la gât îmi puneam colierul de perle roz pe patru rânduri, cu fermoarul de smarald. 89 Primăvara, la festivalurile din mai, mă duceam în rochii de muselină cu flori mari și cu perlele la gât. Îmi place să mă îmbrac, mă distrează. — Cei din jurul tău erau la fel de dichisiți? — Să vezi, odată, la o premieră, eram în lojă, toată lumea - în ținută de gală. Numai ce văd că vine
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
neîncăpător. Asta te dă gata într-o clipă! îți suge și măduva din oase! își dădeau coate gospodarii, aruncându-și priviri vinovate și hlizindu-se tâmp. Retras într-un colț al podiumului, cu fața complet ascunsă de o pânză de muselină neagră, stătea mut și nemișcat cel prezentat a fi "Minotaurul eghipțian". Fața hidos malformată și-o dezvelea abia înăuntru, în timpul spectacolului, când se prezenta singur. Iou îs zumatse om zumatse bou. Brivitzi: un ochi dze bou un ochi dze om
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dintr-o simplă comparație sau metaforă apărute pe neașteptate la colțul unei fraze care nu anunța nimic: "și timpul nu mai era timp, era o hârtie ruptă în mii de bucăți", "cerul era ca o cârpă, o plasă enormă de muselină contra țânțarilor", "taci ca o lampă de abajur în care se sinucid noaptea fluturii", "mergeam ca spre viață sau ca spre o dulce pierdere"... Cinematografice prin mobilitatea percepției și prin acuratețea detaliului, prozele nu dezvoltă un epic propriu-zis, poate cu excepția
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
teatru nos talgii artistice. Și ca să demonstrez că, uneori, sobrul autor al cărții avea și sclipiri ludice, o să citez un fragment din jo cul său cu ...m-uri, Metafora modei (Magia misterului multisecularei mode muierești) : „ Minunatul malacov , mitenele monocrome, meditativa muselină, moarul mov, mirificul marchizet, molaticul manșon, macrameul mercerizat, madipolonul mieriu, mantela merinos, magica mătase, mirobolantul marabu, misteriosul mărgean, mignonul medalion, mirajul machiajului migdalat, migălita manichiură, marama meleagurilor muntene”. Dintr-un vechi interviu cu Valentin Silvestru rețin o idee profitabilă :” Fantomele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu este sătulă până peste cap să audă tot asta și să se plimbe prin curtea școlii la braț cu Coralie și Sévastie, în rochie cenușie și cu șemizet de percal ? Pentru că doar la examene poți să pui rochie de muselină albă și o eșarfă de panglică de culoarea clasei ! Clasa lor are o panglică pembea și, de treizeci de ani, la Școala Centrală tot acesta este obiceiul ! Și mai știe madam Ana ce alte obiceiuri teribile sunt la această școală
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
beau din nou. În clipa În care mă așez, Linda se dezlănțuie. Se apleacă și Începe să scoată lucrurile din sacoșe: veste Într-o multitudine de culori, cărora le scoate Încîntată În evidență drăgălășenia și caracterul practic, cupoane Întregi de muselină, urmate de prosoape cu glugă și rățuște de cauciuc. Mai dă la iveală și costumașe de tot soiul, În toate nuanțele de galben, verde, purpuriu și portocaliu. — Dacă nu-ți plac, le poți schimba, repetă ea Întruna, pe măsură ce grămada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vânători au mai multe pregătiri de făcut decât alții. Servitorii domnului Birch ridică grijulii o cutie cu însemnele de atenționare ale Armatei Americane și o pun într-una dintre mașini. Khwaja-sara filtrează ceva verzui și noroios printr-o bucată de muselină. Pran este lăsat să aștepte în alcov, îmbrăcat într-un costum nou de vânătoare, cu șosete până la genunchi, pălăria supradimensionată acoperindu-i ochii astfel încât trebuie să-și dea capul pe spate ca să vadă lumea. A încercat să-i spună câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
acest domeniu cu dezvoltare rapidă. Doamna P. i-a explicat că renunțase la acest obicei, de a se manifesta ectoplasmic, după o situație cam delicată, când un sceptic a forțat-o să bea o ceașcă de cafea înainte de ședință, iar muselina a devenit maronie. Bobby a plecat de la ea complet edificat, deși puțin cam dezamăgit în ceea ce o privea pe pentru doamna Macfarlane. Din cauza concepției sale morale neobișnuit de fluide pe care i-o impune munca, Bobby se simte adesea pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unei femei adevărate să joace rolul, câteva studente au reușit să se strecoare în distribuție, dând un aspect îndrăzneț, ilicit, atmosferei. Spectacolele s-au ținut în apartamentul lui Levine, decorat în stil venețian cu ocazia asta, o atmosferă creată cu ajutorul muselinei drapate peste mobilă și boluri mari de fructe pe un dulap lateral. Levine însuși, pentru a amplifica acest efect tragic, umblă în costum, lovind cu spada în coapsele celorlalți și făcându-i să-și verse băuturile. Sub influența șampaniei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]