37 matches
-
ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan ("semințele... sunt bune pentru gonirea viermilor /limbricilor, panglicei/ din mațe"); iarba usturoasă dumbăț, usturoi de lac; împărăteasa curcubeața, mutătoarea, tidvă de pământ; inima "este un mușchiu plin de sucuri și de substanțe lecuitoare pentru boalele de inimă"; mamă ("foi de mamă, cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei"); nemțoaice călțunași, lupidragi, condurul doamnei; osul iepurelui dârmotin, sudoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
s numiți laolaltă, deși mai nuanțat, dovleac: de copt, pur și simplu dovleac ori dovlecel, recunoscând dreptul la existență doar tărtacei. În Natură, nu și În piață, mai sunt „pepeni“, desigur tot cucurbitacee, precum Ecballium elaterium - plesnitoarea - ori Bryonia alba - mutătoarea -, candidați la pepeneria lingvistică dar neștiuți de „comisia electorală centrală“. Una peste alta, Îmi pare că mă aflu În fața unei inconsecvențe, limba literară când individualizând, când nedumerind. Dar și limba vie, un organism la urma-urmei, sunt convins, face asta: cucuruzul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
m), Vârful Galbenele (2456 m), Vârful Portița Viștei (2310 m), Vârful Viștea Mare (2527 m); Limita estică: Din Curmătura Brătilei (2274 m), limita se îndreaptă spre sud trecând prin Vârful Călțunu (2206 m), Culmea Mezea, Piscul Stânei (2046 m), Piscul Mutătoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Vârful Oticu (2044 m), până în Vârful Colții Cremenei; Limita sudică: Din vârful Colții Cremenei, limita se continuă spre vest prin Culmea Porcului trecând prin bornele silvice (UP VI Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
trecând prin bornele silvice (UP VI Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea Mică (bornele silvice 157, 159, 160), Mutătoarea Mare (bornele silvice 154, 156), Piscul Stânii (bornele silvice 151, 153), Piscul Voicii (bornele silvice 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 1445 145, 147, 149), Valea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea Mică (bornele silvice 157, 159, 160), Mutătoarea Mare (bornele silvice 154, 156), Piscul Stânii (bornele silvice 151, 153), Piscul Voicii (bornele silvice 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 1445 145, 147, 149), Valea Brătilei (bornele silvice 127, 129, 131
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea Mică (bornele silvice 157, 159, 160), Mutătoarea Mare (bornele silvice 154, 156), Piscul Stânii (bornele silvice 151, 153), Piscul Voicii (bornele silvice 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 1445 145, 147, 149), Valea Brătilei (bornele silvice 127, 129, 131, 133, 134, 135, 136), Culmea Zârnulița (bornele
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
bornele silvice 152, 154, 156, 157), Valea Avalanșei (bornele silvice 146, 148, 150), Piscul Pietros (bornele silvice 130, 132, 134, 136, 138, 140, 142, 144), pe Culmea Nisipuri (bornele silvice 124, 126), Izvorul Pojarnei (bornele silvice 118, 120, 123), Piscul Mutătoarei (bornele silvice 114, 117), Piscul Scurt (borna silvica 112), Izvorul Lineaț (bornele silvice 102, 105, 110) urca prin borna silvica 100 spre vest pe Valea Mocanilor până în Vârful Valea Lunga; Limita vestică: pornește din dreptul bornei silvice 100 situată la intersecția
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
definesc prin componentele lor, raportul cantitativ al acestora, structuri, proprietăți fizice sau chimice, după caz, prin alte proprietăți care le individualizează și care le fac aplicabile pentru rezolvarea unei probleme; ... d) microorganisme nou create sau izolate prin selecție cu efecte mutătorii; ele vor fi definite prin caracteristicile morfologice, taxonomice, biochimice sau fiziologice și efecte de cultură sau alte efecte specifice folosirii lor. ... (3) Invențiile care au ca obiect procedee sau metode vor fi definite că succesiuni logice de operații caracterizate prin
REGULAMENT din 27 martie 1992 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161072_a_162401]
-
fitogeografică a taxonilor, regăsim mai ales specii continentale: a) specii eurasiatice: piciorul cocoșului - Ranunculus polyanthemos, pleșcăiță - Cucubalus baccifer, steluță - Stellaria graminea, turiță - Agrimonia eupatoria, coada mielului - Filipendula vulgaris, Filipendula ulmaria și cebărea - Sanguisorba officinalis; ... b) specii europene: rutișor - Thalictrum aquilegiifolium, mutătoare - Anthyllis vulneraria și crin de pădure - Lilium martagon; ... c) specii care definesc caracterul sudic pontico-mediteraneean: cosaci - Astragalus cicer, ineață - Linum flavum, răsură - Rosa gallica, trifoi - Trifolium pannonicum, clopoțel - Asyneuma canescens, cinci degete - Dorycnium herbaceum, drobiță - Genista tinctoria, lintea pratului - Lathyrus
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
raza comunei sunt și în prezent așezările "sezoniere", în termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în deceniile trecute, aceste colibe aveau tendința de a se permanentiza, acum la început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
literatură și a scris versuri, precum și cărțile de popularizare "Floare din sfintele scripte" (Iași, 1850) și "Pashalion nou sau Aflare modernă care descopere prin numerile crugurilor Soarelui și a Lunei pentru toți anii trecuți prezenți și viitori, cum stau sărbările mutătoare, carnavalurile de Iarnă, și posturile Sfinților Apostoli, precum și zilele întâi ale lunelor, luna noă și știrbirea iei. Cu cinci tablouri" (Iași, 1858), ce conțineau „povățuiri” morale și date astronomice, cu referințe religioase. Manifestarea sa literară cea mai cunoscută a fost
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]