KorAP: Find »[drukola/base=mutațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

122 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

pentru valină. Produsul protooncogenei c-ras este o proteină cu o greutate moleculară de 21 000 D și care este desemnată P21. Substituția glicinei cu valina, în poziția 12 din secvența de aminoacizi a acestei proteine, ca urmare a evenimentului mutațional al genei c-ras, condiționează modificarea funcției proteinei P21 și, ca urmare, determină convertirea celulei pe calea transformării maligne. Evenimentul mutațional reprezentat de o singură transversie G→T este suficient să transforme protooncogena normală c-ras într-o oncogenă celulară

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
P21. Substituția glicinei cu valina, în poziția 12 din secvența de aminoacizi a acestei proteine, ca urmare a evenimentului mutațional al genei c-ras, condiționează modificarea funcției proteinei P21 și, ca urmare, determină convertirea celulei pe calea transformării maligne. Evenimentul mutațional reprezentat de o singură transversie G→T este suficient să transforme protooncogena normală c-ras într-o oncogenă celulară. Transformarea malignă a celulelor poate fi consecința unui alt proces molecular-celular și anume cel al AMPLIFICĂRII GENICE A PROTOONCOGENELOR. Într-o

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
S, până când leziunile nu sunt reparate. Celulele care au o formă mutantă a genei p53 scapă controlului și ADN lezat este replicat ca atare, ceea ce conduce la apariția unor modificări randomice în ADN, printre care, grație naturii probabilistice a evenimentului mutațional, unele pot avea potențial oncogenic, similar cu acela din celulele care au un sistem deficient de reparare a erorilor de împerechere. Rolul fundamental al proteinei P53 se manifestă în controlul „de calitate” al ADN celular înaintea intrării în diviziune: diviziunea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a colonului nu poate fi asigurată doar de mutația genei apc. Neoplazia de colon este declanșată numai dacă concomitent cu mutația acestei gene, se produce o mutație în protooncogena ras, care devine oncogenă activă ras. Mai mult încă, alături de efectul mutațional sinergic al celor două gene apc și ras, pentru transformarea malignă ireversibilă a celulei de colon este necesară inactivarea prin mutație a două gene supresoare de tumori: gena p53 și gena dcc. Prin mutația combinată a celor patru gene, unii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
inactivarea prin mutație a două gene supresoare de tumori: gena p53 și gena dcc. Prin mutația combinată a celor patru gene, unii dintre polipii care tapetează colonul se malignizează, declanșându-se astfel neoplazia de colon. Probabilitatea ca astfel de evenimente mutaționale multiple să se realizeze sincron este extrem de mică. Mai curând, evenimentele mutaționale se desfășoară succesiv, în timp, ceea ce explică creșterea incidenței neoplaziei de colon odată cu înaintarea în vârstă. Probabil, astfel se explică și apariția unor neoplazii numai la unele persoane

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
gena dcc. Prin mutația combinată a celor patru gene, unii dintre polipii care tapetează colonul se malignizează, declanșându-se astfel neoplazia de colon. Probabilitatea ca astfel de evenimente mutaționale multiple să se realizeze sincron este extrem de mică. Mai curând, evenimentele mutaționale se desfășoară succesiv, în timp, ceea ce explică creșterea incidenței neoplaziei de colon odată cu înaintarea în vârstă. Probabil, astfel se explică și apariția unor neoplazii numai la unele persoane care suferă diferite traumatisme (lovituri, fracturi). La persoanele la care traumatismul este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Probabil, astfel se explică și apariția unor neoplazii numai la unele persoane care suferă diferite traumatisme (lovituri, fracturi). La persoanele la care traumatismul este urmat de neoplazie, probabil că șocul traumatic a fost precedat de mutația uneia dintre protooncogene. Evenimentul mutațional este însă insuficient pentru a induce instalarea ireversibilă a transformării maligne a celulei. Traumatismul ulterior evenimentului mutațional permeabilizează lizosomii, al căror echipament enzimatic hidrolitic bogat și divers, inclusiv DN-aze acționează asupra ADN. Astfel este indusă a doua mutație (posibil, la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
fracturi). La persoanele la care traumatismul este urmat de neoplazie, probabil că șocul traumatic a fost precedat de mutația uneia dintre protooncogene. Evenimentul mutațional este însă insuficient pentru a induce instalarea ireversibilă a transformării maligne a celulei. Traumatismul ulterior evenimentului mutațional permeabilizează lizosomii, al căror echipament enzimatic hidrolitic bogat și divers, inclusiv DN-aze acționează asupra ADN. Astfel este indusă a doua mutație (posibil, la nivelul genei supresoare de tumori) în celula în care exista deja o mutație a uneia dintre genele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
hidrolitic bogat și divers, inclusiv DN-aze acționează asupra ADN. Astfel este indusă a doua mutație (posibil, la nivelul genei supresoare de tumori) în celula în care exista deja o mutație a uneia dintre genele implicate în carcinogeneză. Cele două evenimente mutaționale ale celor două gene cooperante condiționează probabil și evoluția neoplazică la pacienții HNPCC. Al doilea eveniment mutațional este necesar și suficient pentru convertirea celulei pe calea transformării maligne. La persoanele la care traumatismul nu este urmat de evoluția neoplazică, fie

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
nivelul genei supresoare de tumori) în celula în care exista deja o mutație a uneia dintre genele implicate în carcinogeneză. Cele două evenimente mutaționale ale celor două gene cooperante condiționează probabil și evoluția neoplazică la pacienții HNPCC. Al doilea eveniment mutațional este necesar și suficient pentru convertirea celulei pe calea transformării maligne. La persoanele la care traumatismul nu este urmat de evoluția neoplazică, fie că nu a existat primul eveniment mutațional, fie că traumatismul nu a fost însoțit de succesiunea de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
probabil și evoluția neoplazică la pacienții HNPCC. Al doilea eveniment mutațional este necesar și suficient pentru convertirea celulei pe calea transformării maligne. La persoanele la care traumatismul nu este urmat de evoluția neoplazică, fie că nu a existat primul eveniment mutațional, fie că traumatismul nu a fost însoțit de succesiunea de evenimente prezentată speculativ, mai sus. Metodele moleculare actuale fac posibilă testarea experimentală a ipotezei genezei posttraumatice a neoplaziei în diferite tipuri de boală canceroasă. Tumora Wilms este desemnată WT și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
fără excepție și banda 13q14, au fost decelate la mulți dintre pacienții cu retinoblastom. Observația clinică potrivit căreia celulele retinale de la pacienții cu retinoblastom ereditar nu prezintă fenotip heterozigot a permis să se postuleze că cel de al doilea eveniment mutațional pentru inițierea acestui tip de neoplazie ar conduce la inactivarea sau eliminarea alelei de tip sălbatic, din locusul pentru retinoblastom. Al doilea eveniment poate fi reprezentat de mutația somatică a alelei normale sau de pierderea regiunii din cromozom în care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
din cazurile de retinoblastom ereditar a arătat că era eliminat din tumoră cromozomul de la părintele purtător al alelei sălbatice (normale) (Cavenee și colab., 1985). Cercetările au evidențiat că atât formele ereditare cât și cele sporadice de retinoblastom implică același mecanism mutațional care anulează funcția genei normale, localizată în cromozomul 13q14 (fig. 21.8) și cel puțin în unele cazuri, mutațiile induc homozigotarea pentru o deleție a genei responsabile de retinoblastom (fig. 21.9). Gena mutantă, prin deleție, moștenită de copiii afectați

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
joacă totodată rol central în tumorile induse de virusurile tumorale ADN, în special SV40, adenovirus și papilomavirusurile umane. Proteinele oncogenice ale acestor virusuri (antigena T, E1A și E7) se leagă la proteina RB, inactivând-o, ceea ce are valoarea unei inactivări mutaționale a genei Rb1 ceea ce conduce la proliferarea celulară necontrolată și dezvoltarea tumorii. În concluzie, considerând nivelul celular, oncogeneza retinală este un eveniment extrem de rar, deoarece retinoblastele sunt precursorii pentru aproximativ 108 celule diferențiate ale retinei. Primul eveniment al genezei retinoblastomului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cazurile de retinoblastom sporadic, de unde se trage concluzia că toate cazurile de retinoblastom implică mutația la nivelul 13q14 (Knudson, 1989). Același locus în cromozomul omolog este pierdut sau suferă mutație și acesta este în fapt, cel de al doilea eveniment mutațional (double hits) în oncogeneză. Acest al doilea eveniment mutațional poate fi reprezentat de o mutație punctiformă în 13q14, deleție cromozomală, nondisjuncție cu pierdere cromozomală (asociată cu LOH) sau crossing-over mitotic inegal generator de mutație somatică, respectiv de deleție și duplicație

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
toate cazurile de retinoblastom implică mutația la nivelul 13q14 (Knudson, 1989). Același locus în cromozomul omolog este pierdut sau suferă mutație și acesta este în fapt, cel de al doilea eveniment mutațional (double hits) în oncogeneză. Acest al doilea eveniment mutațional poate fi reprezentat de o mutație punctiformă în 13q14, deleție cromozomală, nondisjuncție cu pierdere cromozomală (asociată cu LOH) sau crossing-over mitotic inegal generator de mutație somatică, respectiv de deleție și duplicație. Descoperirea genelor supresoare de tumori a condus la constatarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genetică pentru sistemul MRS este heterozigotă, adică prezintă una dintre copiile genei MRS normală și cea de a doua în stare mutantă. Faptul dovedește încă o dată justețea modelului Knudson, care afirmă că trebuie să se realizeze un al doilea eveniment mutațional pentru a avea loc tranziția de la susceptibilitate-predispoziție la starea de fapt a condiției maligne. 22.1. SINDROAME DE INSTABILITATE GENOMICĂ Instabilitatea genomică poate fi observată la microscopul optic, fiind manifestată sub aspectul unor rupturi și rearanjamente cromozomale în celulele aflate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în definirea populațiilor umane aflate în risc mare pentru aceste somatoeredopatologii, posibilitățile de utilizare a tehnicilor citogenetice pentru măsuri de diagnostic și prognosticare, precum și pentru monitorizarea terapiei, interrelațiile situsurilor fragile, a situsurilor specifice de formare a markerilor, rolul petelor fierbinți mutaționale cromozomale asupra cărora se exercită acțiunea agenților clastogeni și efectul localizării protooncogenelor nu sunt pe deplin elucidate, astfel că citogenetica tumorală rămâne un domeniu în plină dezvoltare, fascinant și deosebit de util, pentru monitorizarea neoplaziilor. Activarea protooncogenelor se poate realiza prin

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de răspuns existent în exonul trei al genei care codifică pentru CASP-6 (MacLachlan și El-Deiry, 2002). Gena tp53 în formă mutantă se întâlnește în 40% dintre cancerele de piele. Mutațiile induse de expunerea la radiații UV sugerează existența unui hotspot mutațional cuprins între codonii 196 și 278 ai tp53. De asemenea, mutații în tp53 au fost identificate într-un procent semnificativ de probe prelevate de la pacientele cu cancer de sân. În cazul acestei patologii, codonii hotspot sunt: 175, 220, 245, 248

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cancer de sân. În cazul acestei patologii, codonii hotspot sunt: 175, 220, 245, 248 și 273. Prezența formei mutante a genei este asociată cu un răspuns scăzut la chemoterapia cu doxorubicină. Și în cazul altor tumori au fost identificate hotspot-uri mutaționale. Astfel de hotspot-uri mutaționale au fost identificate la pacienții cu cancer pulmonar (codonii 157, 158, 245, 248, 249, 273), de esofag (codonii 175, 176, 248, 273 și 282), colorectal (codonii 175, 245, 248, 273 și 282) sau de prostată (codon

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cazul acestei patologii, codonii hotspot sunt: 175, 220, 245, 248 și 273. Prezența formei mutante a genei este asociată cu un răspuns scăzut la chemoterapia cu doxorubicină. Și în cazul altor tumori au fost identificate hotspot-uri mutaționale. Astfel de hotspot-uri mutaționale au fost identificate la pacienții cu cancer pulmonar (codonii 157, 158, 245, 248, 249, 273), de esofag (codonii 175, 176, 248, 273 și 282), colorectal (codonii 175, 245, 248, 273 și 282) sau de prostată (codon 273) (Petitjean și colab

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621

Calea de semnalizare Wingless/ β-Catenina Calea de semnalizare Wnt/β-catenină, înalt conservată evoluționar, are rol fundamental în embriogeneză și funcționează ca reglator cheie în procesele de proliferare, diferențiere, interacțiune celulară și apoptoză. Anomalii ale căii Wnt/β-catenină determinate de evenimente mutaționale și non-mutaționale au fost implicate în dezvoltarea multor tumori maligne umane printre care se numără și CHC. Activarea căii Wnt se realizează prin legarea liganzilor Wnt3a de complexul receptor (Fzd/LRP 5/6). Componenta intracelulară cheie este β-catenina citoplasmatică. Activarea

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
ciclul celular. Identificarea în procesele tumorale a mutațiilor genelor ce codifică aceste proteine sugerează un potențial rol de gene supresoare tumorale îndeplinit de către acestea [57]. Există două familii de proteine inhibitoare CKI: familia INK4: p16 INK4A, p15 INK4B, p18 evenimente mutaționale. De asemenea, expresia p53 a fost găsită corelată cu expresia p21 atât în țesutul tumoral, cât și în parenchimul hepatic adiacent [61]. Supraexpresia p21 este considerat un eveniment tardiv în hepatocarcinogeneză. Inițial s-a considerat că în CHC inactivarea CDKN2A

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680

frecvente între acest tip de tumoră și modificările metaplazice și hiperplazice epiteliale, fără a ști cu certitudine dacă aceste modificări reprezintă o etapă obligatorie în adenocarcinogeneza pancreatică [2]. Un studiu genetic extins a permis identificarea unui spectru larg de evenimente mutaționale pe baza cărora se consideră că ADP este o boală extrem de complexă, heterogenă și instabilă genetic. S-a sugerat că această tumoră este alcătuită din câteva elemente distincte reprezentate de celulele tumorale, celulele stem canceroase (cancer stem cells sau CSC

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

În multe linii celulare diferențierea înseamnă totodată și moartea celulelor respective, iar p53 va determina apoptoza atunci când exprimarea sa apare la nivelul unor linii celulare mieloide sau epiteliale [57,100,184]. Proteina p53 reprezintă o zonă „fierbinte” pentru diverse procese mutaționale în neoplazii. Aceste mutații fiind din cele mai diverse și relativ dispersate de-a lungul moleculei, se pare că activarea pentru transformarea malignă a celulei este sinonimă cu inactivarea funcției normale a proteinei [53,82,100,122,123,124,192

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]