212 matches
-
intrigă un pic încrederea asta neclintită în teatru, dat fiind că majoritatea reformatorilor moderni ai teatrului, de la Artaud la Grotowski sau de la Brook la Novarina, afirmă convergent sensul teatrului către ideea de părăsire a "teatrului" din teatru, de refuz al mutualității publice prin expresie și reprezentare care este teatrul. Acuitatea ideilor lui Alexa Visarion intră adesea în această convergență. Însă (citindu-i cărțile) nu izbutesc deocamdată să separ între tentația lui de a vedea teatrul ca un apostolat public al binerânduielii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reunea următoarele condiții: o concertare permanentă între partenerii sociali asupra obiectivelor economice de atins; o flexibilitate și o emulație colectivă privind metodele de abordare comercială; o utilizare sistematică a zonelor de implantare a emigranților germani în străinătate; un principiu de mutualitate asupra chestiunii învăță-mîntului economic. Dumpingul, primele pentru export, protecționismul, tarifele practicate de societățile de transport feroviare și maritime, monopolizarea circuitelor de distribuție în zonele de expatriere erau metode utilizate frecvent pentru a sfida concurența. Societățile de comerț germane au descălecat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un germen de beneficiu, pe care în mod obișnuit îl numim capital. De aceea, el nu trebuie să arate doar propria valoare, dar și valoarea adăugată (sed et valor superadiunctus)». Comentează Oreste Bazzichi: În timp ce orice investire de bani făcută în virtutea mutualității (vi mutui), nu putea lua decât forma cămătăriei, recompensa, pe care comerciantul sau oricare altul ar fi avut proiecte de investiții economice realist eficiente o pretindea pentru a scoate proprii bani din afaceri și a-i da în împrumut, era
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
principii bine stabilite (prin legi sau statute). Asociațiile create prin înțelegerea părților au luat ființă în mod spontan din nevoia membrilor unor comunități locale de a se proteja împotriva numeroaselor riscuri la care erau supuși. Ele au îmbrăcat forma unor mutualități înființate în vederea ajutorării reciproce între membrii asociați și erau gestionate după reguli nescrise. Pe măsură ce societatea omenească și economia au evoluat, au început să apară mari diferențe și contradicții între componenții diferitelor pături sociale. În aceste condiții au luat ființă primele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de factori economici sau naturali, la care erau supuși micii producători. Din acest motiv producătorii agricoli au căutat soluții prin care să sporească viabilitatea economică a propriilor exploatații și să obțină protecție față de factorii mai înainte amintiți. Au apărut astfel, mutualitățile agricole și alte forme de desfășurare în comun a unor activități specifice exploatației. Un factor care a determinat apariția ideii cooperatiste în agricultură a fost necesitatea rezolvării problemei creditului țărănesc. Cooperativele de credit agricol au fost una dintre primele forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu caracter cooperatist cât și pentru întreprinderile obișnuite, dar, acestea din urmă stabilesc termenii în care se vor desfășura viitoarele parteneriate și condițiile. Ambiguitatea introdusă de un astfel de principiu în viziune economică rezultă și din faptul că "solidaritatea" și "mutualitatea" nedeterminate și nedefinite din punct de vedere economic sunt propuse atât în cazul relațiilor intra-cooperatiste cât și intercooperatiste. Și în acest caz avem de a face cu un principiu care nu ajută la caracterizarea cooperației în sens economic. Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dreptului de proprietate și numărul mare de mici exploatații apărute au pus țăranul proprietar de pământ în imposibilitatea de a utiliza acest instrument atât de necesar producției agricole. La formele de cooperare în domeniul serviciilor mai sus amintite, se adaugă mutualitățile, respectiv asigurările în sistem cooperatist, care au menirea de a proteja întreprinzătorii agricoli împotriva numeroaselor riscuri la care sunt expuși: calamități, incendii ale produselor sau locuințelor, moartea animalelor etc. Referitor la aceste riscuri Nicolae Ghiulea spunea " Dintre toate activitățile omenești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru servicii CUMA, credit, asigurări. Tabelul 2. 4. Importanța socio-economică a mișcării cooperatiste franceze Sectorul de activitate Numărul de asociați Numărul de centre cooperatiste Numărul de salariați Cifra de afaceri (mld. FF) Cooperative agricole 2000000 4000+7000 (CUMA) 125000 100 Mutualități agricole 8000000 85 (case departamentale regionale) 47 Asigurări mutuale agricole 80 % din întrep. agric. 28000 (case locale 30000 4,5 (cotizații) Cooperative de credit 3500000 3000 case locale 9800 oficii 60000 358,619 Cooperative comerciale 22500 60 de cooperative care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și nespeculativ. Cu toate acestea, nici în această perioadă nu s-a manifestat o dezvoltare unitară a cooperației italiene, datorită scindării mișcării în trei orientări politice: Confederația Cooperativelor Italiene de orientare democrat creștină (cooperativele albe); Liga Națională a Cooperativelor și Mutualităților constituită de către un comitet format din reprezentanți ai partidelor republican (de orientare liberală), socialist și comunist în 1945; Asociația Generală a Cooperativelor Italiene constituită în anul 1952 prin desprinderea din Liga națională a cooperativelor de inspirație republicană si social democrată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vreo organizație politică sau religioasă, ea trebuind să-și păstreze autonomia în toate activitățile sale. Fiind reprezentantul la nivel mondial al organizațiilor cooperatiste de toate felurile, obiectivele alianței sunt următoarele: de a promova mișcarea la nivel mondial, bazată pe principiile mutualității și democrației; de a promova și proteja valorile cooperației; -de a facilita dezvoltarea relațiilor economice între membrii săi; de a promova dezvoltarea durabilă a omenirii, progresul economic și social al membrilor și de a contribui la pacea și securitatea internațională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din anul 1876, ideea avea să prindă viață abia în 1881, când I. C. Brătianu, pe atunci ministru de finanțe, reușește să treacă prin parlament și să se voteze o lege a caselor de credit agricol. Aceste instituții de credit erau mutualități între agricultori care aveau la bază câteva principii cooperatiste între care amintim dividendul limitat la 5% și dobânda la împrumuturi la 10% . Problema creditului agricol nu a fost rezolvată de către aceste case județene și nici de Creditul central agricol care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prindă viață abia în 1881, din inițiativa lui I. I. C. Brătianu care, în calitatea sa de ministru al finanțelor reușește să treacă prin parlament Legea caselor de credit agricol cu ajutorul lui P. S. Aurelian, în calitate de raportor. Aceste case de credit erau mutualități între agricultori, care au luat naștere din inițiativa statului, " până la venirea din inițiativă particulară a instituțiilor de credit ca acelea ce funcționează în Germania "67, care aveau ca principii de bază : dividendul limitat la 5% și dobânda la capital de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pagubelor de natură morală. Asigurarea agricolă poate da întreprinzătorului din acest sector liniștea necesară pentru a se concentra asupra sporirii patrimoniului personal și social. Riscurile din agricultură pot fi asigurate fie după principiile societăților de asigurare capitaliste, fie pe principiul mutualității adică prin înființarea unor asociații care să acopere riscurile dintr-un fond constituit de către membrii asociați mutualiști. Această ultimă formă se bazează pe principiul solidarității sociale care îi leagă pe membrii asociați. Cu toate că în perioada interbelică s-a militat mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sau alte valori, cînd societatea bancară se află în stare de încetare de plăți; ... e) angajarea în operațiuni de depozit, dacă majoritatea depozitelor provin de la angajații băncii. Se exceptează operațiunile fondurilor de plasament și alte operațiuni financiare bazate pe principiul mutualității. ... Articolul 26 Prin autorizațiile de functionare pot fi specificate operațiuni și activități interzise, altele decît cele menționate în art. 25 al prezenței legi. Articolul 27 Societățile bancare vor repartiza 20% din profitul brut anual pentru constituirea de rezerve, pînă cînd
LEGE Nr. 33 din 29 martie 1991 privind activitatea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107539_a_108868]
-
mobilier; ... d) Imputații sau rețineri administrative, fiscale, juridice, amenzi, convorbiri telefonice în interese personale și altele; ... e) Datoriile la cantină; ... f) Diferențe de plată din încadrări inferioare; ... g) Datorii la Cooperative; ... h) Datoriile pensionarilor; ... i) Datoriile către Casele de Credit (Mutualități) sau alte unități; ... j) Alte datorii. ... Articolul 3 În afară de impozitele pe salarii și sumele reținute pe baza hotărîrilor judecătorești definitive nici o altă suma nu se va mai putea reține din salariu. Articolul 4 Ministerul Finanțelor, Direcția Statelor și Drepturilor de
HOTĂRÂRE nr. 913 din 18 august 1949 privind anularea datoriilor salariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128800_a_130129]
-
de asigurări sociale de către unitate nu lipsește persoanele încadrate în munca de ajutoarele materiale ce li se cuvin.*) ---------- Articolul 150 Deosebit de pensia de asigurări sociale, persoanele încadrate în munca beneficiază dintr-un fond constituit pe baza contribuției lor, pe principiul mutualității, de o pensie suplimentară, ale cărei condiții de acordare se stabilesc prin lege.*) --------- Capitolul 7 Muncă femeilor și a tinerilor Articolul 151 (1) În România, se dă o înaltă prețuire muncii femeii, asigurindu-i-se dreptul de a ocupa orice funcție sau
CODUL MUNCII din 23 noiembrie 1972 cu modificări până în august 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138016_a_139345]
-
de orice altă pensie pentru activitatea depusă după invaliditatea în război. ... Titlul ÎI PENSIA SUPLIMENTARĂ Capitolul 13 Articolul 70 Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afară pensiei de asigurări sociale, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între angajați. Articolul 71 (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților. Această contribuție este de 2 la suta din salariul tarifar lunar de încadrare și se varsă prin unități, într-un cont special al
LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1966 (*republicată*) privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132324_a_133653]
-
dreptul la ajutor social de urmaș, daca îndeplinesc condițiile prevăzute pentru acordarea pensiei de urmaș și sînt lipsiți de mijloace proprii de existență. Articolul 4 În afara pensiilor prevăzute în art. 3 se instituie pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între avocați. Articolul 5 Prevederile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, referitoare la vîrsta, vechime, constatarea și revizuirea invalidității, recalcularea pensiei în cazul în care pensionarul își continuă activitatea în alt sector, acordarea pensiei de
DECRET nr. 60 din 8 martie 1951 (*republicat*) privitor la organizarea Casei de asigurări a avocaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132415_a_133744]
-
titlu se aplică și asigurărilor maritime, fluviale, aeriene și sociale, intru cat dispozițiunile speciale acestor asigurări nu sînt contrare. Societățile de ajutor mutual sînt supuse legilor și regulamentelor speciale, iar în lipsă, se aplică dispozițiunile acestui titlu compatibile cu principiile mutualității. Titlul XIV Despre contractul de gaj Articolul 683 Între părțile contractante, gajul se poate dovedi prin orice mijloc de probă; față de cei de al treilea, gajul se dovedeste prin act scris. Articolul 684 Gajul constituit asupra produselor solului, prinse încă
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 23 august 1940*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
de depozite, titluri sau alte valori, cănd bancă se află în încetare de plăți; ... f) angajarea în acceptarea de depozite, dacă majoritatea depozitelor provine de la angajații băncii. Se exceptează operațiunile fondurilor de plasament și alte operațiuni financiare bazate pe principiul mutualității. ... Secțiunea a 6-a Documente contractuale, registre și evidente Articolul 54 Fiecare bancă întocmește și păstrează, la sediul său principal, documente și evidente, în limba română, cuprinzând: a) contractul de societate și statutul, precum și toate actele adiționale prin care acestea
LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 Legea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141894_a_143223]
-
continuare Corpul, cu sediul în municipiul București, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic și nonprofit a polițiștilor. ... (2) Corpul promovează interesele polițiștilor și apără drepturile acestora. ... (3) Organizarea și funcționarea Corpului se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității, mutualității și ierarhiei structurilor de conducere. ... (4) Organele de conducere și control ale Corpului sunt: ... a) congresul național; ... b) consiliul național; ... c) consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene de poliție și consiliile instituțiilor de învățământ ale
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142813_a_144142]
-
de depozite, titluri sau alte valori, cănd bancă se află în încetare de plăți; ... f) angajarea în acceptarea de depozite, dacă majoritatea depozitelor provine de la angajații băncii. Se exceptează operațiunile fondurilor de plasament și alte operațiuni financiare bazate pe principiul mutualității. ... Secțiunea a 6-a Documente contractuale, registre și evidente Articolul 54 Fiecare bancă întocmește și păstrează, la sediul său principal, documente și evidente, în limba română, cuprinzând: a) contractul de societate și statutul, precum și toate actele adiționale prin care acestea
LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 - (*actualizată*) Legea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144399_a_145728]
-
pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.600 din 23 decembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 20 ianuarie 2004. Articolul 5 Organizarea și funcționarea Corpului și ale structurilor componente se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității, mutualității și ierarhiei structurilor de conducere. Articolul 6 (1) Corpul este organizat la nivel central, departamental și teritorial. ... (2) Un membru al Corpului nu poate face parte decât dintr-o singură organizație teritorială sau, după caz, departament. ... (3) Structurile de conducere
REGULAMENT din 20 noiembrie 2002 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Corpului Naţional al Poliţiştilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146322_a_147651]
-
sau din donații, precum și în asociere cu alte capitaluri, beneficiind de profiturile rămase după plata impozitului pe profit datorat în condițiile legii. De asemenea, în îndeplinirea obiectivelor statutare, fundația va putea încheia convenții de cooperare economică sau cu caracter de mutualitate cu alte persoane juridice române ori străine. Capitolul 2 Organizare și administrare Articolul 8 Organele de conducere și administrare ale Fundației Culturale Române sunt: - Consiliul director; - Consiliul de administrație; - Forumul. Articolul 9 Consiliul director este organul de conducere al Fundației
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107073_a_108402]
-
sau din donații, precum și în asociere cu alte capitaluri, beneficiind de profiturile rămase după plata impozitului pe profit datorat în condițiile legii. De asemenea, în îndeplinirea obiectivelor statutare, fundația va putea încheia convenții de cooperare economică sau cu caracter de mutualitate cu alte persoane juridice române ori străine. Capitolul 2 Organizare și administrare Articolul 8 Organele de conducere și administrare ale Fundației Culturale Române sunt: - Consiliul director; - Consiliul de administrație; - Forumul. Articolul 9 Consiliul director este organul de conducere al Fundației
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Funda��iei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107074_a_108403]