94 matches
-
bibliografice elaborate anual (în afară de sistemul clasic, acestea se realizează pe C.D. INTERNET, E-mail, OCLC etc.); * 1 post la 1.000 de referințe bibliografice pentru colecțiile speciale; * 1 post restaurator la 1.000 de unități bibliografice pentru colecțiile speciale; * 1 post muzeograf pentru fiecare colecție de documente grafice cu valoare artistică în parte; * 100 de posturi activități nenormabile (1 post la circa 90.000 de unități bibliografice, fond general): - activitate de cercetare științifică fundamentală și aplicativa asupra domeniului de bază și celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
anul erei bizantine "„7360”", care corespunde anilor 1851-1852 ai erei noastre. Datarea punctează probabil încheierea lucrărilor de înnoire și înzestrare ale bisericii. În toamna anului 2009 biserica din lemn de la Pietrari a fost demontată de către o echipă mixtă de specialiști muzeografi, conservatori, restauratori și muncitori, însoțiți de colaboratorii Fundației Habitat și Artă în România, dar și de către cadre didactice de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București. Lăcașul de cult a fost adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
că, fusese durată în timpul domniei lui Radu I (cca. 1377-cca. 1383), din care nu ar mai fi "rămas decât o cruce de piatră, marcând locul altarului" susține un profesor de lb. română, metamorfozat după decembrie 1989 în gazetar și apoi muzeograf la Muzeul de Biologie umană Ploiești . Numai că, iată, istoria crucii din curtea bisericii din Jercălăi (și ea monument memorial) este cu totul alta... Crucea este durată în granit (cu inscripție slavonă) și a fost realizată prin 1698 (sau 1752
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
stelar, care îl va menține pe harta astronomică a României ca cel mai important planetariu din Transilvania. Directori ai Complexului de Astronomie populară Baia Mare Șefi ai secției Planetariu la Muzeul Județean Maramureș Șefi ai departamentului Planetariu la Muzeul de mineralogie Muzeografi Proiectorul stelar poartă de fapt numele de planetariu. Reprezentația la Planetariu include o simulare a unui cer strălucitor cu peste 5000 de stele ce pot fi proiectate în interiorul cupolei, printr-un sistem optico-mecanic constituit din 31 de elemente, fiecare proiectând
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Fenomenul "Biserica ortodoxă secretă" - o erezie la început de mileniu III" (Gedo, Cluj-Napoca, 2006), "Predici la înmormântări - 53 de modele" (împreună cu Prof. univ. dr. Gheorghe Scripcaru, Gedo, Cluj-Napoca, 2007), "Un personaj plurivalent al cetății - Claudiu Paradais: eseist, muzeograf, critic și istoric de artă" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2007), "Sfinții - Mlădițe din Hristos "(Doxologia, Iași, 2009); "Mănăstirea Hadâmbu - 350 ani de istorie și spiritualitate" (editor) (Doxologia, Iași, 2009); "Sărbătorile - daruri ale Învierii "(Doxologia, Iași, 2010);" Duminicile - peceți ale Învierii" (Doxologia
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
este una din cele mai frumoase peșteri, fiind considerată ca având cele mai diverse speleoteme din carstul românesc. Este un adevărat muzeu natural, pe o lungime relativ mică alternând toată gamă de speleoteme aranjate riguros, ca de mână unui tipicar muzeograf. Deoarece este rezervație închisă total vizitării, e suficient să amintim că se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara. Pojar, care pe langă boală cunoscută din copilărie mai are și sensul de incendiu
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
() a fost un intelectual de pe Valea Mureșului Superior, învățător emerit și pasionat muzeograf, care s-a consacrat în eforturile sale culturalizării marei mase a țărănimii. Acesta s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Maiorești din comuna Rușii-Munți din județul Mureș, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
de către 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la 9 august 1864. În acest prim Consiliu au fost desemnați: La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativă Heraldică, de pe lângă Ministerul de Interne, compusă din istorici, heraldiști, sigilografi, muzeografi, genealogiști etc. Această comisie va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă, orașul neavând
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de blocuri de zece etaje în formă de U, astfel încât ea este ascunsă vederii publicului . Începând din anul 1992, aici este găzduită expoziție intitulată "Memorialul martirilor evrei "Rabin-șef dr. Moses Rosen"". Muzeul este administrat de 3 persoane: 1 administrator muzeograf și 2 ghizi-muzeografi. În perioada 2004-2007 a fost renovat exteriorul clădirii, sinagoga fiind redeschisă la 30 iulie 2007. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
paroh Tont Dumitru -1945 - 1950, preot paroh Cristea -1950 - 1960, preot paroh Mazilescu 1960-1964- Ioniță 1965-1968 Savin 1969- 2012 preotILIE LOBONȚ 2012 - preot Stanis Sânmartin de Beiuș, com. Pocola, jud. Bihor Punct: La Piatră Cod sit: 30461.01 Ioan Crișan, muzeograf, (MTC Oradea) - Atestări Sânmartin de Beiuș (Pocola, BH) Belényesszentmárton.(sursă maghiară) Având în vedere că depresiunea Beiușului este o microzona mai puțin cunoscută și cercetată din punct de vedere arheologic, în lunile februarie - martie 1999 au fost efectuate recunoașteri de
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
55 Număr laboratoare: 40 Posibilități de încadrare: • Profesori și cercetători în învățămîntul preuniversitar și universitar; • Cercetători în geologie petrolieră și mineralogie; • Specialiști în stații geoservice; • Specialiști în gestiunea deșeurilor și a substanțelor chimice; • Inspectori în evaluarea și monitorizarea calității solurilor; • Muzeografi; • Evaluatori ai pietrelor prețioase; • Cercetători în cadrul instituțiilor de cercetare; • Analiști în probleme de resurse și economie mondială; • Specialiști în managementul hazardelor naturale, gestionarea și managementul resurselor minerale; În marile companii petroliere; În cadrul societăților teritoriale de prospecțiuni și explorări pentru hidrocarburi
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Galați). Posedă atestatul de ziarist profesionist (UZP) și este expert al MCC în bibliofilie. A fost redactor și redactor șef-adjunct la revista "Alma Mater / Dialog" (1969-1972), redactor cultural la ziarele "Viață Nouă" (Galați, 1972) și "Ceahlăul" (Piatra-Neamț, 1973-1974). Din 1976 este muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț (la Oficiului Jud. pentru Patrimoniul Cultural Național și la Muzeul Memorial "Calistrat Hogaș"). După revoluție a fost co-fondator, co-editor și secretar de redacție al săptămânalului independent, de informație și atitudine "Acțiunea" din Piatra-Neamț (1990-2001), iar
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
intrat sărbătorirea "Zilei Satului", la 29 mai 2008 sărbătorind 419 ani de atestare documentara a satului Dobriceni. Cu ocazia sărbătoririi "Zilei Satului 2006", a avut loc în incinta muzeului, lansarea Monografiei "Muzeul Sătesc Dobriceni", care are ca autor pe învățătorul- muzeograf MIHAI PETRESCU - Dobriceni. Prezentarea monografiei a fost făcută de prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă "Jean Mihail" din Craiova, cu o prefață semnată de drd. Virgil Teodorescu directorul Inspectoratului pentru Cultura Culte și Patrimoniu Național Slatina - Olt, drd. Laurențiu
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
a spus Mihai Gâdea la Sinteza Zilei. În urmă cu câteva luni, Adevărul scria că stră-strănepoata Ecaterinei Teodoroiu se luptă pentru supraviețuire, fiind plecată pe meleaguri străine de doi ani unde are grijă de bătrâni. Mama ei, strănepoata Ecaterinei, este muzeografă în Târgu-Jiu. Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 14 ianuarie 1894, satul Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărășești din
Mihai Gâdea a dezvăluit cu ce se ocupă urmașa Ecaterinei Teodoroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42071_a_43396]
-
Mirel Cană (n. 1957), absolvent al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, Facultatea de Filologie, profesor de limba și literatura română până în 1990, redactor la Editura Junimea (1990-1992), apoi muzeograf în cadrul Muzeului Literaturii Române. A publicat, sub pseudonimul Șerban Alexandru, romanele Zgomotul de fond (Editura Junimea, 1992), Omul e mort (Editura Eurocart, 1999; ediția a II-a, Editura Junimea, 2001) și primele două volume, Mallarmé și Albedo, din tetralogia Benedict
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
funcția de primar sau membru în consiliile locale; funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale; funcția de secretar de stat; funcția de polițist, gardian public ș.a. Există funcții publice care nu presupun exercitarea autorității (ex.: funcția de director al Bibliotecii Naționale, muzeograf, profesor). Ca atare, între calitatea de parlamentar și asemenea funcții nu există incompatibilitate. Potrivit regulamentului Camerei Deputaților, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de președinte al României. Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
flăcăilor și celorlalti de acolo, fiindcă totul se termina cu o petrecere, cu sperăm că se va termina și în această seara. Apoi ce m-a mai impresionat pe mine e că doamna Agapi a devenit în timp un adevărat muzeograf. Mai degrabă muzeolog care a știut să capaciteze energiile celor din jur, ale maturilor și mai ales ale copiilor, să-i facă să cotrobăiască prin lăzile de zestre ale părinților, ale bunicilor, ale străbunicilor și să-i determine să le
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
parte din celebra bibliotecă a lui Ion Pillat, P. este acceptată în 1955 ca documentaristă la Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu. În 1958 trece la Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în 1965, mai întâi ca bibliograf, apoi ca muzeograf. Din această perioadă datează lucrarea bibliografică Gogol în literatura română. 1860-1960, apărută în 1960, sub numele Cornelia Filipescu. În 1965 va fi reprimită la Institutul de Istoria Artei, în calitate de cercetător științific până în 1975, când se vede din nou transferată la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, organizează începând cu același an ca și la Iași, 1992, Expoziția Națională intitulată „Salonul de primăvară al artei naive”. Activitatea desfășurată la Bacău este încununată în 2008 cu apariția lucrării lui Carmen Istrate Murariu, muzeografă la Muzeul Județean de Artă a Dicționarul Artei Naive din Bacău (foto), scos la Editura ProPlumb, Bacău. Lucrarea cuprinde 20 de artiști ce s-au evidențiat pe parcursul anilor. Mult mai târziu, în 2004, la Galați, Centrul Cultural Dunărea de Jos
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în astfel de întreprinderi, ce necesită energie și timp necuantificatebile, gânduri de caldă recunoștință se îndreaptă spre familie, pentru răbdarea și înțelegerea arătată, dar și spre conducerea instituției, respectiv către cercetătorul dr. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț și muzeograf Adrian Ciobanu, șef de secție la Muzeul de Istorie din Roman. Aducem mulțumiri numismatului Dan Mihăilescu, colegilor muzeografi Lucian Uță, Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț, și apreciem efortul, atenția și răbdarea de care a dat dovadă muzeograful Dan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Timișoara (1967-1971) și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1973-1977). O specializare postuniversitară (1986) la același institut precedă susținerea doctoratului în istoria artei (1992). Obține în 2001 și licența la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Muzeograf la Muzeul Național de Artă din București (1977-1990, 1997-1998), cercetător la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române (1990-1997), ulterior intră în învățământul superior (conferențiar în 1998 și din 2000 profesor), la Facultatea de Arte a Universității de Vest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Studioul de Radio Iași, va preda estetica la Universitatea Politică din același oraș (1969-1974), ulterior fiind președinte al Comitetului Județean pentru Cultură și Educație Socialistă (1974-1979). Coordonează apoi, timp de zece ani, în calitate de redactor-șef, revista ,,Cronica”. După 1989 intră muzeograf la Muzeul ,,Mihai Eminescu” din Iași, e numit secretar (1992-1996) și consilier pentru cultură și învățământ (2001-2003) la Ambasada României din Republica Moldova. Debutează în 1969 la ,,Iașul literar” cu povestirea Când soarele bea din fântână, iar editorial cu volumul Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
București, 2004 (ed. a II-a, 2005); Pe umerii lui Marx. O introducere În istoria comunismului românesc, Curtea Veche, București, 2005; Archive of Pain, Pionier Press, Stockholm, 2000 (coautor). Ioan Ciupea a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj În 1969. Muzeograf la Muzeul Țării Făgărașului și la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca. Cercetări privind istoria modernă și contemporană a României. După 1990, cercetări privind represiunea comunistă, Închisorile de la Sighet, Gherla, Făgăraș. Octavian Coman este absolvent al Facultății de științe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de cultură și civilizație universală la Antibes, Franța, Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1986-1988), iar mai târziu, o specializare în muzeologie, în urma căreia este, în anii 1989-1990, director al Complexului Muzeistic din Iași, instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici și articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieșene și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, organizează începând cu același an ca și la Iași, 1992, Expoziția Națională intitulată „Salonul de primăvară al artei naive”. Activitatea desfășurată la Bacău este încununată în 2008 cu apariția lucrării lui Carmen Istrate Murariu, muzeografă la Muzeul Județean de Artă a Dicționarul Artei Naive din Bacău (foto), scos la Editura ProPlumb, Bacău. Lucrarea cuprinde 20 de artiști ce s-au evidențiat pe parcursul anilor. Mult mai târziu, în 2004, la Galați, Centrul Cultural Dunărea de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]