97 matches
-
lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
au pus interesele Bisericii și ale Țării mai presus de dorințele unora. Și bine au făcut pentru că, grație și acestor mănăstiri am fost și suntem cunoscuți în întreaga lume. Vă spun ca cel care am fost timp de un deceniu muzeograf la Mănăstirea Putna și care am vorbit zecilor de mii de pelerini din țară și străinătate despre aceste nestemate ale țării noastre. Oamenii trebuie să înțeleagă că, de fapt, catedralele nu sunt un moft al cuiva, ci ele sunt o
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
copil și pe cel de-al treilea fiu al domnitorului, născut în urma unei relații extraconjugale ale acestuia cu o cântăreață din București”. Spre clarificare publică, iată ce scrie Marian Malciu, autorul monografiei “RUGINOASA - istorie, credință și cultură”, preluat de la profesoara muzeograf Simona Ionescu, și aceasta preluând începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca și Editura Porțile Orientului, Iași, 2002, despre cele de mai sus, p. 203-211: „Cu mult înainte de anul 1800, Ruginoasa era una
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
facă Tudor? Așteptarea este grea, mai ales când ai treburi importante de rezolvat. Noroc că, în aceeași dimineață, l-a sunat secretara ilustrului muzeograf Nelson Harmon de la asociația internațională “Clorofila“, la care ceruseră audiență mai demult, și abia acum bătrânul muzeograf putea să-i primească. Așa că, Tudor îl luă pe Mihăiță și, împreună cu colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată la sediul asociației, cheltuind alți bănuți dintre cei pe care îi mai aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
abia acum bătrânul muzeograf putea să-i primească. Așa că, Tudor îl luă pe Mihăiță și, împreună cu colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată la sediul asociației, cheltuind alți bănuți dintre cei pe care îi mai aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja. De cum i-a văzut și, mai ales, după ce i se prezentă și cușca cu ciudata pasăre, bătrânul specialist, în calitatea sa de președinte al asociației, începu cu o introducere lungă, cu fraze multe și întortocheate, încât abia
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
poate oare natura asta să fie așa de perfectă în formele ei... Nu sunt în măsură să-mi exprim toată recunoștința acelor generații de cercetători anonimi care n-au precupețit eforturile... care va să zică și-acuma îmi aduc aminte... După cum începu bătrânul muzeograf disertația, Tudor și puștiul său înțeleseseră repede că n-au nicio șansă să ajungă la capăt cu lămurirea misterului. Își făceau probleme cum să plece cât mai repede de acolo, că oricum nu vor putea afla nimic nou și de
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
și forma sprâncenelor, încondeiate, groase, arcuite, a genelor lungi, răsfirate, a ochilor mari. Nasul este drept iar părul o adevărată podoabă, reprezentând o sinteză a frumuseții feminine românești.” Cine este autorul cărții „Cristale de gând” Gheorghe Clapa din Barlad? Profesor, muzeograf, istoric, publicist, etnolog, eseist, s-a născut la 2 februarie 1942, în Bârlad, jud Tutova și are publicate opt cărți ce cuprind peste o mie de pagini, nenumărate articole de specialitate, eseuri, cronici de carte, distincții și diplome ca scriitor
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
de 6 luni, Colecția publică „Zestrea Apusenilor“, cu sediul în str. Piața Moților nr. 1, bl. 12, parter, ap. 13/1, cod poștal 337500, localitatea Vața de Jos, județul Hunedoara, cu condiția asigurării a minimum două funcții de specialitate: conservator și muzeograf. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul culturii, Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat București, 25 aprilie 2024. Nr. 2.816. -----
ORDIN nr. 2.816 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283073]
-
precum și în înscrierea muzeelor etnografice românești în dialogul mondial de valori tradiționale, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler doamnei prof. dr. Stoica Georgeta, membru de onoare al Academiei Române, istoric, muzeograf, etnolog. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU București, 15 ianuarie 2024. Nr. 50. -----
DECRET nr. 50 din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278147]
-
îndelungată la protejarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și pentru importanta promovare a istoriei și a personalităților României moderne, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler doamnei dr. Ichim Aurica, muzeograf, istoric, manager, Muzeul Municipal „Regina Maria“ din Iași. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU București, 15 ianuarie 2024. Nr. 54. ----
DECRET nr. 54 din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278151]
-
am greșit luând această decizie, de a veni în această călătorie. Marius îmi prezintă toate piațetele, teatrul, operă, catedrală catolică, biserica sârbească, sinagoga, clădirile în stil baroc și secession, Muzeul de Artă. Îmi face cunoștință cu prieteni de-ai lui, muzeografi, începem un periplu îndrăzneț prin muzee. Orașul capătă ușor, ușor, un aer familiar și foarte prietenos și îmi devine prieten cu aceeași ușurință cu care mi-a devenit prieten și Marius cu o zi înainte. Străbatem culoare încărcate de istorie
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul Institutului de Geologie „Emil Racoviță”. Cercetările erau de natură sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat și alte cadre universitare și muzeografi (P. Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
prostiți, niște idioți. Norocul și scuza noastră (!) constau În faptul că pe atunci nu realizam Întreaga dimensiune a acestei stări. . Dedic rândurile ce urmează fostului meu profesor, Gheorghe Scarlat, la un an de la trecerea sa În lumea celor drepți. Mulțumim muzeografului (real) Maria Casian de la Memorialul Ipotești, care ne-a Înlesnit intrarea În atmosfera spirituală eminesciană evocată (secvențial, vulgar și naiv) În cele ce urmează. Pentru cei care nu știu ori au uitat, acest titlu e un slogan clamat În perioada
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din cadrul Universității din București (1983). Între timp a practicat, pe rând, meseriile de operator chimist, laborant, profesor suplinitor, instructor de teatru și metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra Neamț (1993-1997). Începând cu 1998 este muzeograf la Casa memorială „Ion Creangă” din Iași. A debutat în 1975 la revista „Amfiteatru”, cu un grupaj de versuri, iar editorial, în 1983, cu volumul Naștere vinovată. Intrarea în scenă a lui C., carte din 1984, nu este străină de
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1946-1950) și Liceul Clasic (1950-1953), apoi a devenit student al Universității din București (Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză, absolvită în 1958). Din 1958 este scurtă vreme bibliotecar, apoi profesor în învățământul secundar, ulterior (1959-1963) muzeograf la Muzeul Regional al Banatului. Din 1963 face carieră universitară la Timișoara, devenind profesor în 1990. Își ia doctoratul în filologie franceză în 1975, cu o teză despre sensul secund al structurii simbolice. A locuit neîntrerupt în orașul natal până în
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
studentă la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, secția rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile Pogor” din Iași (1990-1992), iar din 1997 devine muzeograf la Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești și la Casa Memorială „Otilia Cazimir” din Iași. În 2001 face o specializare în muzeologie la București. Debutează în 1986, cu versuri, la „Convorbiri literare”, iar editorial cu volumul Poeme, apărut în 1995
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
Câmpulung (Muscel) (1957-1961) și cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Se angajează ca redactor de emisiuni culturale la Studioul de Radio Iași, din 1971 face parte din redacția revistei „Cronica”, iar din 1999 e muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași. Debutează, ca student, cu versuri la „Iașul literar”, în 1962, și susține o rubrică de parodii în „Amfiteatru”. Mai scrie în „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Dacia literară”, „Ateneu”, „Bucovina literară”, „Orizont”, „Revista română”, „România literară
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Timișoara (1967-1971) și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1973-1977). O specializare postuniversitară (1986) la același institut precedă susținerea doctoratului în istoria artei (1992). Obține în 2001 și licența la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Muzeograf la Muzeul Național de Artă din București (1977-1990, 1997-1998), cercetător la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române (1990-1997), ulterior intră în învățământul superior (conferențiar în 1998 și din 2000 profesor), la Facultatea de Arte a Universității de Vest
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
parte din celebra bibliotecă a lui Ion Pillat, P. este acceptată în 1955 ca documentaristă la Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu. În 1958 trece la Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în 1965, mai întâi ca bibliograf, apoi ca muzeograf. Din această perioadă datează lucrarea bibliografică Gogol în literatura română. 1860-1960, apărută în 1960, sub numele Cornelia Filipescu. În 1965 va fi reprimită la Institutul de Istoria Artei, în calitate de cercetător științific până în 1975, când se vede din nou transferată la
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
a Universității din Cluj. Este ziarist la „Ellenzék” și „Keleti Újság”, redactor-responsabil la ziarul „Székely Szó” din Târgu Mureș, apoi funcționar la Biblioteca Universitară din Cluj. A făcut parte dintre fondatorii și redactorii revistei clujene „Termés” (1942-1944). După 1944, devine muzeograf la Cluj, apoi contabil la diferite cooperative și întreprinderi de stat. Din 1957 până la pensionare (1975), funcționează în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie din Târgu Mureș al Academiei Române. Primele sale nuvele și poezii apar în 1932, în suplimentul literar
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
spațiu de întrunire destinat unor anumite sectoare ale vieții sociale, muzeul poate obține profituri mari, absolut necesare în condițiile inserției activităților economice în spațiul altădată rezervat strict acțiunilor cultural-educative47. Există la ora actuală o amplă dispută în cadrul muzeelor între specialiștii muzeografi, conservatori și restauratori și cei care formează nou înființatele departamente de marketing și resurse în privința "denunțării practicilor mercantile în cadrul activităților lor". O serie de conferințe ținute în Europa au prezentat acest subiect ca pe o greșită interpretare a funcțiilor de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pedagogică enunțată de Radu Florescu încă din anul 1988 în lucrarea Bazele muzeologiei. Pentru acesta optimizarea accesului la informație a publicului școlar poate deveni realitate numai în condițiile în care activitatea se desfășoară prin coordonarea simultană de către profesor (diriginte) și muzeograf. Obiectivele specifice și operaționale ale unei lecții, sistemul de evaluare vor fi orientate către activități independente de învățare cercetare experimentare ale elevului, cu accent pe ineditul descoperirii în muzee și impactul puternic al acestuia asupra proceselor cognitive, afective și creative
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în astfel de întreprinderi, ce necesită energie și timp necuantificatebile, gânduri de caldă recunoștință se îndreaptă spre familie, pentru răbdarea și înțelegerea arătată, dar și spre conducerea instituției, respectiv către cercetătorul dr. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț și muzeograf Adrian Ciobanu, șef de secție la Muzeul de Istorie din Roman. Aducem mulțumiri numismatului Dan Mihăilescu, colegilor muzeografi Lucian Uță, Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț, și apreciem efortul, atenția și răbdarea de care a dat dovadă muzeograful Dan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
e vorba mai întîi de emoțiile reîntîlnirii cu satul natal și marele nostru savant Emil Racoviță - Șorănești, care azi îi poartă numele... Vizitezi, pe îndelete, casa memorială, devenită elocventă prin truda și iscusința unui tînăr profesor de matematică, Ioan Chiriță, muzeograf ca a doua pasiune, apoi ești îndrumat de săteni spre locuința unui fel de ,,rival postum “ al ilustrului biolog, aflată ,, peste deal “, în satul Dănești, care dă numele comunei. Urci doi kilometri și ceva, cobori cam tot pe atîta și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din suflet domnului director Ioan Mancaș, fostului director al muzeului, Constantin Popescu, precum și bunei mele prietene care m-a susținut în permanență în demersurile mele, Mioara Beinat. De asemenea, nu pot să nu îndrept un gând pios și către regretata muzeografă Doina Rotaru. Toți acești oameni m-au ajutat la organizarea expoziției “, a adăugat fiica soților Buraga. ,,Poftit-au mulți de pe alte meleaguri să vadă, să guste... Soții Buraga și-au unit destinele în anul 1929 și au avut 10 copii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]