1,327 matches
-
Haidu, prof. Cecilia Pal, ing. Ștefan Avadanei, jurist Emilia Silvia Popa, jurist Cristina Nica, jurist Carmen Ghideanu Radu, procuror Dinu Șerban, scriitor Florin Vasile Bratu, prof. Elena Drăghiceanu, ec. Valerian Chiriac, psiholog Victoria Petrea, farmacist Magdalena Avadanei, poet Constantin Enianu, muzeograf Otilia Mircea și ing. Eugen Borș, iar din diaspora: Maria Rațiu (Italia) și ing. Dianu Sfrijan (Marea Britanie). 7 ani de activitate a Societății Culturale George Radu Melidon Asociația s-a constituit ca un liant între instituțiile statului și cele particulare
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1457170891.html [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
mesageră a culturii, istoriei și tradițiilor locale și regionale ale spiritului românesc. Astfel, în parteneriat cu instituții din Roman cât și din țară, avem în desfășurare următoarele proiecte cultural-educative: - proiectul Cultură, Artă și Educație - Muzeul de Istorie, Roman - coordonat de muzeograf Otilia Mircea; - proiectul Istorie, Oameni și Vetre Romașcane - în parteneriat cu Farmacia Aruncus, Roman, coordonator Emilia Țuțuianu; - proiectul Cafeneaua de Jazz, Litere și alte Acareturi - în parteneriat cu Liceul Teologic Ortodox Sf. Parascheva, Agapia, coordonator prof. Elina Drăghiceanu; - proiectul Viața
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1457170891.html [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
spus la deschidere directorul general al Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, o expoziție „încărcată de mister”, cum a remarcat subprefectul Angela Zarojanu, care a salutat „inițiativa inspirată” a organizării unei astfel de manifestări, „un proiect deosebit pentru noi”, cum a subliniat muzeograful Dan Petrovici, șeful Secției de istorie a muzeului sucevean (care a precizat că sarcina locală a fost doar cea executivă), o expoziție axată pe „un subiect despre care există o literatură foarte bogată”. „Cea mai veche colecție completă de obiecte
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Expozitia_obiecte_masonice_din_colectia_muzeului_brukenthal_.html [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
Interviuri Dan Basarab Nanu este directorul Muzeului de Artă Vizuală din Galați din 2003. Înainte a fost consilier șef la Inspectoratul Județean pentru Cultura (actuala Direcție Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național) și muzeograf la Muzeul de Istorie din Galați. De câți ani există la Galați Muzeul de Artă Vizuală? Muzeul de Artă a fost înființat în 1956 și a funcționat inițial în fostul Palat al Culturii din zona Universității. Însă Muzeul de Artă
Muzeul de Artă Vizuală împlinește 45 de ani by http://www.zilesinopti.ro/articole/2184/muzeul-de-arta-vizuala-implineste-45-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99534_a_100826]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR Ciupagul din Clisura Dunării Varvară Magdalena Măneanu, muzeograf În colecțiile muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un numar de 31 de cămăși femeiești scurte( ciupage, spăcele) din Clisura Dunării-Microzona Orșova. Acestea sunt de la mijlocul secolului XX. Cele mai multe provin din sate care azi nu mai există sau care parțial
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute de Strada Kâzâl Tabya în Kale și Dar Sokak în Varoș* . Exista și un parc Talim Hanefost câmp de instruire unde armata austriacă își
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
80 lungime și 155 cm înălțime. La evenimentul de inaugurare au participat Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Director general interimar - Muzeul Țăranului Român, Jean-Baptiste Cuzin, Atașat de cooperare tehnică, Adjunct al Consilierului de cooperare și acțiune culturală - Ambasada Franței în România, muzeografi, cercetători, scriitori, precum și o parte dintre voluntarii care s-au înscris în proiect. A fost nevoie de 5 luni, 3 kilograme de adeziv de cotor, 300 de cuie de lemn, rășina naturală de brazi și molizi, 900 de kilograme de
Fără mistrie, numai apă şi hârtie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82574_a_83899]
-
Castelului Dracula, unde s-a vizitat și au trăit emoțiile unei farse de butaforie, precum în romanul lui Bram Stoker. În călătoria de întoarcere ne-am oprit la Muzeul memorial “Liviu Rebreanu “, din localitatea Prislop-Năsăud. Aici într-un mic anfiteatru muzeograful prof.Ilovan Valer ne-a expus viața și opera autorului romanului “Răscoala “.În această clădire am vizitat încăperile cu vitrine cuprizând cărți editate în diferite perioade și manuscrise ale lui Liviu Rebreanu. S-a vizitat sala unde se află obiecte
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465011625.html [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > FENOMENUL ARTISTIC ROMAȘCAN - MINODORA URSACHI Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Argument, contemplare, artă, frumos... și un nume: Minodora Ursachi (postfață volum) Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galați. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galați (1946-1953) și Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968. Fire sensibilă, autodidactă, inovatoare, fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde își va dărui 30 de ani de viață profesiei de muzeograf (1970-2000). În anul 2002, la Sărbătoarea culturii romașcane, primește Premiul pentru Cultură și Diploma de Recunoștință pentru susținerea cercetării arheologice și contribuția adusă la dezvoltarea și valorificarea patrimoniului muzeal, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la fondarea Muzeului de
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
receptare și interpretare a frumosului din Artele plastice. Pentru Minodora Ursachi estetica devine un mod de cunoaștere, o țintă contemplativă, prin care argumentează că Frumosul în Artă este reprezentarea sensibilă a Ideii. Minodora Ursachi a conștientizat, prin prisma meseriei de muzeograf, că noi oamenii suntem dornici de frumosul artistic, ca ecou al umanismului ce ne diferențiază de lumea necuvântătoarelor, contemplarea produselor artelor plastice fiind momente încununate de sublim, de muzicalitate, de reculegere și motivație. Arta - ca aură a omului, așa ne-
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
urez sănătate, cu bucuria unor noi împliniri pe ogorul vieții spirituale! Cu stimă și prețuire, Ioan Grămadă NOTĂ: Scrisoarea a fost primită prin Poșta Română în ziua de 16 oct. 2012 și publicată aici cu consimțământul autorului său, scriitor și muzeograf, căruia îi mulțumesc din suflet și în acest context! ( Ioan Grămadă, bunul și dragul meu prieten, este ctitorul propriului muzeu de etnografie din Câmpulung Moldovenesc - Est, în ale cărui încăperi sunt plăcut expuse peste OPT mii de articole, foarte multe
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marian_malciu_1353180147.html [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
confirmând că bisericile Străchinești și Buna Vestire din Rm. Vâlcea au fost construite în același timp, după modelul bisericii Mânăstirii Horezu. ” Ca o curiozitate, probabil unic în zonă, una dintre fresce reprezintă un sfânt cu turban. Referitor la această pictură, muzeograful - arheolog, doctor în istorie, domnul Florin Ridiche de la Muzeul Olteniei din Craiova, a făcut următoarea precizare: ” Turbanul nu este neapărat un obiect de vestimentație musulman. El era folosit și în perioada preislamică. Turbanul are mai degrabă o funcție utilitară, de
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
mașina noastră în mai puțin de 30 de minute. -Aici este Muzeul Ion Irimescu, am exclamat eu, cu o mare uimire ! -Tot aici locuiește și dânsul, răspunde domnul profesor Ion Grigore . Este sub grija unor oameni deosebiți. Sunt profesori și muzeografi aici la muzeu. Blocată de cele auzite, am intrat în curte, apoi ne-am îndreptat spre o locuință, special amenajată. La prima vedere cu maestrul Ion Irimescu, am avut emoții atât de puternice, încât mi-e greu să le descriu
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_zi_de_neuitat_.html [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
Museum) Cambridge, MĂ; Yale University Art Gallery New Haven, CT, ș.a. Evenimentul a marcat sărbătorirea a 141 de la nașterea lui Constantin Brâncuși, si, totodată, apropiată comemorare a 60 de ani de la dispariția artistului. *** Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf, curator și cercetător la Musée Național d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou din Paris. Este specialista în sculptură modernă din prima jumătate a secolului XX, cu un interes deosebit pentru opera lui Brâncuși. A publicat documentele din arhivele Brâncuși din
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/razvan_dinu_1487559808.html [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
Dr. Dan Brudașcu, un om deosebit și un român remarcabil. Absolvent al facultății de Filologie a Universității „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca și doctor în studii filologice, a fost profesor la Universitatea Avram Iancu din Cluj Napoca, om de cultură, politician, publicist, scriitor, muzeograf și traducător, actualmente director general al Casei de Cultură a municipiului Cluj-Napoca, patron al editurii Sedan, redactor șef al revistei „Cetatea Culturală”, fost șef al Serviciului Cultură, Culte, Sport, Turism, Mass-Media și Relații Internaționale al Primăriei clujene (1997-2000) și deputat
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Dan_brudascu_la_aniversarea_celor_saizeci_de_ani_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
loc, prielnic firii lui, Eminescu începe să cerceteze până și manuscrisele rămase de la vornicul Vasile Pogor, tatăl gazdei sale. Ne-am dus în acea ”insulă eminesciană” cu atâtea însemne pentru a mai respira puțin din aerul eminescian. Ne-a întâmpinat muzeograful și scriitorul ieșean, Constantin Parascan. Observase, că mă uitam cu interes la peisajul parcului ce înconjura casa. „Este precum un chihlimbar în soare”, i-am spus. L-am rugat apoi, să ne conducă în camera în care a stat Mihai
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1421175353.html [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
a văzut lumina tiparului la Tipografia Risoprint din Cluj Napoca. Moderată de ing. Elisabeta Fodor, Șeful Secției de Mineralogie a instituției gazdă, manifestarea s-a desfășurat în 7 octombrie, începând cu ora 13 și cu participarea unui public select format din muzeografi, studenți, elevi, profesori, scriitori, jurnaliști și iubitori de cultură. Într-o atmosferă de înaltă ținută, au vorbit despre carte Nicolae Scheianu, redactorul de carte, criticul literar Augustin Cozmuța, istoricul Lucica Pop, având în marea majoritate doar cuvinte de apreciere atât
SCRIITOAREA MARINA GLODICI A LANSAT ROMANUL „AURUL NOBLEŢII” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea_marina_glodici_a_lansat_romanul_aurul_nobletii_.html [Corola-blog/BlogPost/357991_a_359320]
-
personală am avut-o în 2003, iar în 2004 am fost primit în Uniunea Artiștilor Plastici, după care, în 2006, am fost ales președinte. Sunt bucuros și mulțumit că tatăl meu a apucat să-mi vadă prima expoziție. Pentru noi, muzeografii, “Noaptea Muzeelor” este un priliej de a prezenta vizitatorilor tot ce avem mai de preț în muzee, în galeriile de artă. Ne pregătim din timp, cu pliante, cu cataloage, cu expoziții inedite, unele în premieră. Este o sărbătoare a artei
“Bacăul este un oraş a cărui istorie a fost ştearsă” by http://www.zilesinopti.ro/articole/14844/bacaul-este-un-oras-a-carui-istorie-a-fost-stearsa [Corola-blog/BlogPost/96770_a_98062]
-
găzduit și Mihai Eminescu, într-o frumoasă încăpere, unde avea zilnic în fața ochilor, cărțile unei biblioteci unice. În acest loc, prielnic firii lui, Eminescu începe să cerceteze până și manuscrisele rămase de la vornicul Vasile Pogor, tatăl gazdei sale. Ne întâmpină muzeograful și scriitorul ieșean, Constantin Parascan. Observase, că mă uitam cu interes la peisajul parcului ce înconjura casa. „Este precum un chihlimbar în soare”, i-am răspuns. L-am rugat să ne conducă în camera în care a stat Mihai Eminescu
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_iasi_l_am_cunoscut_pe_eminescu_elisabeta_iosif_1357985410.html [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
care îi poartă numele. Pentru cunoașterea acestui obiectiv turistic, întrucât nu am putut organiza o vizită la fața locului, pe lângă prezentarea unor imagini și descrieri găsite de elevi pe internet, am purtat o corespondență rodnică și plăcută cu unul dintre muzeografii acestei Case memoriale, doamna Violeta Budăi-Damaschin, care are și calitatea de președinte al Asociației culturale ,,Nicolae Iorga''din Botoșani. Despre această asociație am aflat următoarele: ,, Înființată în anul 2001, Asociația Culturală “Nicolae Iorga” a contribuit decisiv la creșterea calității actului
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
a conferit manifestărilor comemorative și celebrative din anul 2004 o amploare fără precedent. S-au generat evenimente culturale sub genericul - 26-27 noiembrie Botoșani 2004, care au transformat orașul natal al istoricului într-o capitală culturală demnă de amintirea marelui înaintaș.'' Muzeograful mai sus-amintit reprezintă persoana de contact desemnată de instituție pe adresa de internet. Rezultatele acestei corespondențe se pot consulta în anexele lucrării de față. Muzeu memorial Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte este considerat ca și clădire monument istoric și
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
ale savantului. Au privit cu interes și peisajul din jurul localității, încercând să și-l imagineze pe cel din vremea lui Iorga, apreciind liniștea pădurilor, farmecul alternanței reliefului ondulat, al Subcarpaților Curburii, al văii Teleajenului, anume ales de istoric, după spusele muzeografului de aici. Poate că și graba noastră de a ne încadra în timpul rămas prea scurt, datorită unor neajunsuri ale călătoriei, poate că și emoția elevilor în fața acestor mărturii despre un geniu al poporului nostru și al lumii, au făcut ca
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
sociologia și ulterior devine ofițer într-o unitate a DIE ( actual SIE ) . Este văzut des în apropierea lui Ion Iliescu și a altor " dizidenți " din rețeaua sovietică și drept urmare este dat afară din DIE . În decembrie 1989 era un simplu muzeograf la Focșani și sub strictă supraveghere a securității , la fel ca și ceilalți membrii ai rețelelor KGB și GRU din România . În martie 1990 Ion Iliescu îl numește pe vechiul său tovarăș de ideologie bolșevica în fruntea SRI . La nici o
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461264573.html [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
dragi sufletului meu, se numără și ,, Arca de frunze ,, a distinsei poete și prozatoare prof. dr. Lucia Olaru Neneti. Domnia Sa, s-a născut la 20 februarie 1949 la Rădăuți. A terminat Facultatea de Filologie la Universitatea A. I. Cuza din Iași. Muzeograf la Ipotești între anii 1972 - 1977, director la Teatrul de Păpuși ,, Vasilache ,, între anii 1977 - 1986 și apoi la Teatrul Mihai Eminescu între anii 1987 -1980, Lucia Olaru Nenati, este un eminent om de cultură al Orașului Botoșani, acordândui-se pentru
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1446211142.html [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]