97 matches
-
stabilește atribuțiile ce revin întregului personal pe locurile de muncă, care desfășoară activități permanent, ocazional sau cu caracter sezonier; ... d) desemnează o persoană cu responsabilități în domeniul apărării împotriva incendiilor, la nivelul obiectivului de cult; ... e) permite desfășurarea activităților de muzeografie în cadrul obiectivului de cult numai de către personalul care deține competența necesară, obținută în urma absolvirii unui program de formare profesională în ocupații definite pe baza standardelor ocupaționale din acest domeniu; ... f) stabilește planurile cuprinzând ordinea și prioritățile care trebuie avute în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214430_a_215759]
-
care alimentează sistemele și instalațiile de detectare, semnalizare și stingere a incendiilor și de protecție contra efracției. Articolul 15 În sălile de expunere a colecțiilor muzeale având caracter religios, în atelierele de restaurare a obiectelor muzeale, precum și la activitățile de muzeografie se asigură respectarea următoarelor măsuri: a) instalațiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine, pe panouri ori pe postamente se realizează și se mențin în exploatare conform prevederilor normativelor tehnice de specialitate și proiectului de execuție; ... b) standurile cu exponate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214430_a_215759]
-
obiectele ce urmează a fi protejate de acțiunea focului; ... g) se interzice accesul publicului pentru vizitarea sălilor de expunere pe durata efectuării lucrărilor de reamenajare a acestora; ... h) gestionarea, supravegherea, conservarea, restaurarea, punerea în valoare a exponatelor, precum și activitățile de muzeografie se realizează de către personalul care deține aceste competențe, obținute în urma absolvirii unui program de formare profesională în ocupațiile definite pe baza standardelor ocupaționale din acest domeniu; pot presta aceste categorii de activități și persoanele din statele membre ale Uniunii Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214430_a_215759]
-
stabilește atribuțiile ce revin întregului personal pe locurile de muncă, care desfășoară activități permanent, ocazional sau cu caracter sezonier; ... d) desemnează o persoană cu responsabilități în domeniul apărării împotriva incendiilor, la nivelul obiectivului de cult; ... e) permite desfășurarea activităților de muzeografie în cadrul obiectivului de cult numai de către personalul care deține competența necesară, obținută în urma absolvirii unui program de formare profesională în ocupații definite pe baza standardelor ocupaționale din acest domeniu; ... f) stabilește planurile cuprinzând ordinea și prioritățile care trebuie avute în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214440_a_215769]
-
care alimentează sistemele și instalațiile de detectare, semnalizare și stingere a incendiilor și de protecție contra efracției. Articolul 15 În sălile de expunere a colecțiilor muzeale având caracter religios, în atelierele de restaurare a obiectelor muzeale, precum și la activitățile de muzeografie se asigură respectarea următoarelor măsuri: a) instalațiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine, pe panouri ori pe postamente se realizează și se mențin în exploatare conform prevederilor normativelor tehnice de specialitate și proiectului de execuție; ... b) standurile cu exponate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214440_a_215769]
-
obiectele ce urmează a fi protejate de acțiunea focului; ... g) se interzice accesul publicului pentru vizitarea sălilor de expunere pe durata efectuării lucrărilor de reamenajare a acestora; ... h) gestionarea, supravegherea, conservarea, restaurarea, punerea în valoare a exponatelor, precum și activitățile de muzeografie se realizează de către personalul care deține aceste competențe, obținute în urma absolvirii unui program de formare profesională în ocupațiile definite pe baza standardelor ocupaționale din acest domeniu; pot presta aceste categorii de activități și persoanele din statele membre ale Uniunii Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214440_a_215769]
-
dedicat în special tehnicilor desenului și acuarelei, realizând portrete, peisaje, flori și interioare. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Socetății de Istorie a Artei Franceze din Paris. De-a lungul celor aproape 40 de ani de muzeografie a cercetat, a scris eseuri și a ținut comunicări științifice despre artiști români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik. Istoricul de artă a susținut o serie de comunicări pe teme de artă în diverse
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
Igiena școlară, Sibiu, 1904; Cărticica sănătății, 1905. 1906, Apoldu de Jos - 1994, Sibiu preot, istoric Studii: Liceul Georghe Lazăr Sibiu; Facultatea de Teologie Cernăuți, Seminarul pedagogic universitar Cernăuți, Facultatea de Litere - Filozofie Universitatea Cluj - Sibiu; cursuri speciale de biblioteconomie și muzeografie. Profesor de religie în Gheorghieni și în Sibiu la liceele Domnița Ileana, Comercial, Gheorghe Lazăr, bibliotecar șef și director la Biblioteca Mitropolitană Sibiu, secretar al Despărțământului ASTRA Sibiu (1938-1944), director al Căminelor Culturale din Sibiu. A fost închis, fiind deținut
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
tipul "Psyche"-ei sau "Aurorei" din 1871. După aproape douăzeci de ani de când picta în stilul lui Pierre-Paul Prud'hon, el a revenit la execuția de lucrări pe suprafețe mari. Casa Berceanu, care a fost sediul Institutului de Arhivistică și Muzeografie și care în anii 1990 era sediul Policlinicii de copii nr.2, a fost decorată în întregime cu personaje alegorice, zefiri și amorași și nuduri de femei în prim plan. Picturile murale ale lui Henția au contribuit la sporirea gustului
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
în calitate de bibliotecar-șef la Biblioteca științifică a Universității de Stat (1976-1988), apoi bibliograf la Colegiul de Traduceri al Uniunii Scriitorilor din Moldova; redactor la ziarul "Glasul Națiunii" (1990-1991). Din 1991 este secretar științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie "M.Kogălniceanu" (Muzeul Literaturii Române). A debutat cu versuri în ziarul raional în 1971; editorial - în volumul colectiv "Dintre sute de catarge" (1984). De asemenea, publică cronici literare și eseuri. Selecții din versurile sale sunt incluse în antologii de poezii
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), iar mai târziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977). De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie. Este tuns în monahism la Mănăstirea Neamț la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de Profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în aer liber, a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sunt desființate în 1948, Muzeul de Artă populară fiind contopit în noul Muzeu de Artă al R.P.R., în timp ce clădirea sa devine Muzeul Comunismului (azi al Țăranului Român). În 1948, George Oprescu o angajează ca asistentă la Institutul de Arhivistică și Muzeografie; este acceptată în Uniunea Artiștilor Plastici la secția de Critică în 1956 și devine apoi șefă a cabinetului de stampe. Se mărită cu pictorul Vasile Varga în 1958. În 1959 însă, "organele de Partid și de Stat" o "depistează" ca
Eleonora Costescu () [Corola-website/Science/313165_a_314494]
-
Populară". Muzeul este patronat de Ministerul Culturii. Muzeul a devenit cunoscut pentru colecțiile sale formate din 100.000 de obiecte. De la fondarea sa de către Horia Bernea pe 5 februarie 1990, funcționează într-o clădire în stil neo-românesc, declarată monument istoric. Muzeografia sa specifică i-a adus în mai 1996 Premiul Muzeul European al Anului acordat de Forumul Muzeului European. Clădirea, ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiția brâncovenească, dispusă în forma incintelor de tip monastic, a fost finalizată în anul 1941
Muzeul Național al Țăranului Român () [Corola-website/Science/296897_a_298226]
-
Această controversă apare în perioada interbelică. În general s-a ajuns la concluzia că muzeologia este ansamblul ordonat, sistematizat rațional al cunoștințelor noastre despre muzeu", iar muzeografia este mai ales descrierea istorică a muzeelor (parte a muzeologiei)". Conform ICOM, "muzeul este o instituție cultural științifică care are drept obiectiv colectarea și conservarea bunurilor culturale și valorificarea lor prioritar prin expunere, în scop de instruire, educare și agrement
Muzeologie () [Corola-website/Science/309470_a_310799]
-
indivizi la o familie nobiliara sau de stabilirea vechimii a unei familii, ci se ocupă și de grupuri sociale pentru a reconstitui evoluția acestora sau locul și rolul lor în structura statală. Muzeologia este știința muzeului ce se diferențiază de muzeografie, reprezentând aplicarea principilor de ordin general în realizarea concretă a unui muzeu sau expoziție. Muzeologia obiectului presupune modul de funcționare și prezentare a muzeului bazat pe obiecte. Muzeologia ideii se bazează pe cunoaștere, obiective și concepte, aceasta fiind posibilă odată cu
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
căruia i se oferă mai multe puncte de vedere. Se utilizează concepția teoretică de selecție tematica a expunerii și forma ambientală de prezentare a obiectelor prin arhitectură, mobilier, sisteme de iluminare. Au apărut noțiuni că "industrie muzeala"si "business muzeal". Muzeografia a apărut în 1727 când la Hamburg a apărut o lucrare destinată iubitorilor de artă, fiind numită "Muzeografie", scrisă de Gaspar Neickel ce oferea sugestii privind organizarea unui muzeu: clădirea, climatul adecvat, condițiile pentru conservare, categorisirea obiectelor în "naturalia"si
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
și forma ambientală de prezentare a obiectelor prin arhitectură, mobilier, sisteme de iluminare. Au apărut noțiuni că "industrie muzeala"si "business muzeal". Muzeografia a apărut în 1727 când la Hamburg a apărut o lucrare destinată iubitorilor de artă, fiind numită "Muzeografie", scrisă de Gaspar Neickel ce oferea sugestii privind organizarea unui muzeu: clădirea, climatul adecvat, condițiile pentru conservare, categorisirea obiectelor în "naturalia"si "curiosa artificialia". Muzeele erau inițial clădiri care adăposteau colecții eterogene, simple depozite care organizau expoziții subiective și aleatorii
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
monede și efigii ale împăraților, portrete ale poeților și filosofilor. Sunt organizate muzee lângă universități, devenite laboratoare de studiu. Prima instituție muzeala modernă a fost British Museum din Anglia, în 1753, fiind reunite mai multe colecții în scopul cercetării. Bazele muzeografiei moderne au fost puse în Franța, în urma activității enciclipedistilor ce doreau organizarea sistematică , conservarea și restaurarea colecțiilor. S-a format treptat muzeul public. În 1791 s-a deschis Muzeul Luvru. Muzeele actuale sunt instituții științifice cu caracter pluridisciplinar și funcții
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
actorul Radu Beligan este „"În principiu de acord cu rezerva avizului tov. Săceanu și Cebuc"”. Nu a contat că desfășurase timp de 6 ani o intensă activitate publicistică, în special de istorie și critică teatrală, că citise numeroase studii de muzeografie și istoriografie de teatru, că se inițiase sub directa supraveghere a lui George Franga... Visul de a conduce Muzeul Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” i se împlinește abia în anul 1990. Între anii 1990-2001 gândește o primă tematică a muzeului
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
Luceafărul” din Chișinău (1960-1964). A absolvit apoi Facultatea de Regie a Institutului de Cinematografie din Moscova (1969). A fost prim-viceministru al culturii din Republica Moldova (1991-1994) și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, director al Centrului de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1995). În literatură, B. a debutat cu o culegere de nuvele, Soare în cârjă (1966), dovedind predilecție pentru proza lirică și pentru narațiunea de analiză psihologică. A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
Rodica Birău. - Pitești: Carminis, 1995 (Tiparg). [26] BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL; MARDARE, MIRCEA, Gramatica limbii române pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de: drept, Academia de Poliție, filologie, jurnalistică, filozofie, sociologie, teologie ortodoxă, arhivistică, psihopedagogie, muzeografie, biblioteconomie, birotică, cibernetică, kinetoterapie, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație și Secretariat. București, ECȘ, 1995, 240 p. [27] BORDEI, RIȚA, Povestea unui manual. [Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 300
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Iordăchescu ; il. Mihaela Dinu-Pițigoi. - Pitești: Carminis, 1996. [11] BOATCA, MARIA, Manual preparator de gramatica a limbii române pentru admiterea în, licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de Drept, Academia de Poliție, Filologie, Jurnalistică, Filosofie, Sociologie, Teologie Ortodoxă, Psihopedagogie, Muzeografie, Biblioteconomie, Birotică, Cibernetică, Kinetoterapie, Arhivistică, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație si Secretariat. Subiecte propuse candidaților. Bareme de corectare și notare, Mondan, 1996. [12] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba și literatura română: antologie de texte comentate: clasa a IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lui Gheorghe Tcaci, țărani. A urmat Facultatea de Ingineri-Economiști la Institutul Politehnic din Chișinău (1966-1971) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1974-1980), cursuri fără frecvență. La Chișinău va fi colaborator științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1982), redactor-șef la Teatrul „Ion Creangă” (din 1989). Fondatoare a cenaclului Grai Matern (1988), va iniția Agenția de Presă Micul Prinț (1991), revista „Micul prinț” (1992) și ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
filosofie, specialitatea istoria artei, în 1896, la Universitatea din München, cu disertația Simon Vonet, Hofmaler Ludwigs XIII. La Berlin, în același an, este numit asistent benevol pe lângă Direcția Generală a Muzeelor Regale, având o valoroasă recomandare de a lucra în muzeografie. Tot acum audiază cursuri la Școala de Arte Frumoase din Paris, sub îndrumarea lui Eugène Müntz. Întors în țară, va fi suplinitor de limba franceză, apoi de germană, la Școala Normală din București (1897-1900). În ianuarie 1899 devenise și bibliotecar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]