102 matches
-
filosofie, specialitatea istoria artei, în 1896, la Universitatea din München, cu disertația Simon Vonet, Hofmaler Ludwigs XIII. La Berlin, în același an, este numit asistent benevol pe lângă Direcția Generală a Muzeelor Regale, având o valoroasă recomandare de a lucra în muzeografie. Tot acum audiază cursuri la Școala de Arte Frumoase din Paris, sub îndrumarea lui Eugène Müntz. Întors în țară, va fi suplinitor de limba franceză, apoi de germană, la Școala Normală din București (1897-1900). În ianuarie 1899 devenise și bibliotecar
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
obținut o performanță - comentarea artei românești de către străini în reviste europene de prestigiu, așa cum cu dreptate remarca Petru Comarnescu. În cariera lui de muzeograf, îndelungată și nu lipsită de sinuozități, de zbucium, importante sunt și numeroasele monografii și studii, ridicând muzeografia românească la rang de disciplină științifică, așa cum atestă și un masiv volum din 1936. Conduce revista „Convorbiri literare” în perioada 1924-1939, este ales membru corespondent al Academiei Române în 1938, fiind susținut de I. Al. Brătescu-Voinești. Este adevărat că întreaga lui
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
lui Gheorghe Tcaci, țărani. A urmat Facultatea de Ingineri-Economiști la Institutul Politehnic din Chișinău (1966-1971) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1974-1980), cursuri fără frecvență. La Chișinău va fi colaborator științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1982), redactor-șef la Teatrul „Ion Creangă” (din 1989). Fondatoare a cenaclului Grai Matern (1988), va iniția Agenția de Presă Micul Prinț (1991), revista „Micul prinț” (1992) și ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în
VEREJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
Luceafărul” din Chișinău (1960-1964). A absolvit apoi Facultatea de Regie a Institutului de Cinematografie din Moscova (1969). A fost prim-viceministru al culturii din Republica Moldova (1991-1994) și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, director al Centrului de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1995). În literatură, B. a debutat cu o culegere de nuvele, Soare în cârjă (1966), dovedind predilecție pentru proza lirică și pentru narațiunea de analiză psihologică. A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 228. 1571 Bogdan Catană, loc. cit., p. 127. 1572 Ibidem, p. 128. 1573 Nicolae Ciachir, "Orașul București locul tratativelor și al păcii care a pus capăt conflictului balcanic din anii 1885-1886", în Materiale de istorie și muzeografie, VII, București, 1969, p. 280. 1574 Bogdan Catană, loc. cit., p. 128. 1575 Ibidem. 1576 Miodrag Milin, Relații politice româno-sârbe în epoca modernă (secolul al XIX-lea), Editura Academiei, București, 1992, pp. 147-148. 1577 Bogdan Catană, loc. cit., p. 130
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prin elaborarea și aplicarea în practica școlară, la toate nivelurile, a unei pedagogii moderne, o pedagogie muzeală și o pedagogie a creativității, care în mod diferențiat, pe niveluri de vîrstă și paliere educaționale, să fructifice actualele cunoștințe din domeniul sociologiei, muzeografiei, psihologiei, al creativității. Actuală pentru orice domeniu de activitate, modernizarea se impune ca necesitate pentru ambele instituții. Construcția unui sistem pedagogic muzeal modern impune formarea unei atitudini generale, pozitive față de nevoile reale ale societății, ale școlii, prin implicarea personalității dascălului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
socio-psihologice și pedagogice ancorate între tradiție și modernitate. Următorul capitol identifică muzeul ca spațiu al experiențelor individuale și colective, al interacțunii și comunicării, al unor situații, atitudini și motivații ale publicului, extinzînd analiza determinărilor instituționale asupra curentelor și tendințelor din muzeografia contemporană. Restrîngînd aria cercetării la publicul școlar, capitolul al III-lea analizează caracteristicile muzeului contemporan și impactul său asupra școlii, forme de activități și programe de pedagogie muzeală din România și Europa. Acest capitol a oferit cadrul de analiză a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
această definiție a fost reformulată, în concordanță cu transformările sociale și instituționale, cu schimbările care au intervenit. O contribuție definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu, Ioan Opriș, Corina Popa, Paula Popoiu, Georgeta Stoica și mulți alții 3, prin contribuții remarcabile concretizate în articole și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de anexă a unor Academii, muzeul devine treptat un teritoriu distinct, de sine stătător al inventarierii, clasificării, expunerii, iar dincolo de moda replicilor după marii maeștri, devine loc de întîlnire și contemplare. Noul concept de muzeu, rod al școlii franceze de muzeografie, a fost în curînd acceptat la nivel european. Apar primele edificii impozante în stil neoclasic, la modă în acea vreme, cu destinația precisă de a adăposti colecții reunite, reprezentative. Această arhitectură avea să fie rapid importată de către SUA, unde, după
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății devine pretext argumentat în condițiile în care omul și problematica societății contemporane sînt insuficient reprezentate pe scena muzeologiei mondiale. Conexiunile stabilite astfel între muzeologie, muzeografie și domeniul științelor sociale sociologie în special determină noi direcții de analiză și interpretare a condițiilor socio-economice și culturale ale așezărilor, regiunilor, activitățile umane și sectorul industrial, probleme legate de protecția mediului, probleme ale tinerilor, elementele de cultură specifice. Muzeul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeului a unor monumente de certă valoare istorică și artistică care se aflau într-o stare avansată de degradare. Această opțiune este în fapt un compromis față de planurile inițiale elaborate de muzeografii români ce se înscriu în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării urbanistice de cele mai multe ori agresive a zonelor rurale, cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ed. Meridiane, București, 1986, p. 161. 13. Schema relațiilor dintre componentele activității muzeale are ca sursă Notele de curs Muzeologie prof. univ. dr. Radu Florescu. Asupra acestor concepte prezentate grafic, autorul a operat actualizări ale informației, în concordanță cu tendințele muzeografiei contemporane. 14. RIVIÈRE GEORGES H., La muséologie, Dunod, Paris, 1989, p.48. 15. HUYGHE RENÉ, Puterea imaginii, Ed. Meridiane, București, 1971. 16. Primele licitații de artă consemnate se desfășoară la Anvers, Belgia, începînd cu anul 1542. 17. WALLERSTEIN IMMANUEL, Sistemul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
zile", "sărbători" ale cărții sau filmului, bienale, târguri, colocvii...). Departamentele Tot mai multe dintre ele dezvoltă linii bugetare autonome și se sprijină pe competențele specifice, altele decât cele strict asociative. Dezvoltarea culturală, spectacolul viu, muzica și dansul, arta contemporană și muzeografia sunt principalele lor câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
casei, în luna decembrie 1970 aceasta se deschide pentru public, Elvira Enea îndeplinind funcția de custode. Tot de secția de artă aparțin și Galeriile Alfa. Acestea aparțin Muzeului de Artă din anul 1962 și răspund foarte bine uneia din cerințele muzeografiei: valorificarea patrimoniului prin expoziții temporare. Galeriile oferă , de asemenea, posibilitatea de depozitare temporară. Spațiul generos de expunere a găzduit numeroase evenimente artistice: expoziții personale (Horia Bernea, Viorel Mărgineanu, Ion Sălișteanu, Ion Bitzan, Marian Zidaru, George Apostu, Ilie Boca etc.; expoziții
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de la Sighet și din Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în București și organizator al Școlii de Vară, fiind "o instituție a Memoriei, unică în felul ei, prin faptul că este, în același timp, institut de cercetare, de muzeografie și de învățământ"517. "Creat în 1993 de Ana Blandiana și Romulus Rusan, ființând mereu în criză de fonduri și personal, Centrul a reușit să producă proiectele de reabilitare și dotare a muzeului 518, banca de date necesară umplerii acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
își iau revanșa până și în societatea modernă. În studiile consacrate mijloacelor de comunicare în masă s-a vorbit despre "televiziune ceremonială", de "cotitură etnografică" sau de "punere în scenă a cuvântului la televiziune". Ne putem gândi și la renașterea muzeografiei, cu subiecte ca imaginarul colecționarilor de artă "primitivă", sau la întrebări de tipul "Ce este un corp, un obiect?", " Ce înseamnă a expune?", "Care sunt proprietățile discursive ale unui parcurs?". Capitolul III Terenul Metodologia pe care se întemeiază antropologia este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
curator specializat, ci o femeie de serviciu s-a distrat între două „coups de balai“. Să nu mă înțelegi greșit: nu sunt pentru stilul occidental, dominat de multi-media, discurs politic-corect și mediocritate camuflat cu bani. Dar nu mai suport nici muzeografia obosită, prăfuită din România, al cărei cârmaci este din păcate chiar Muzeul Național de Istorie. Fiecare obiect avea frumusețea și valoarea sa, fără îndoială, dar acest lucru nu este suficient. Iar ca totul să fie complet, imbecilele din personal vorbeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Rodica Birău. - Pitești: Carminis, 1995 (Tiparg). [26] BOATCĂ, SILVESTRU; CRIHANĂ, MARCEL; MARDARE, MIRCEA, Gramatica limbii române pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de: drept, Academia de Poliție, filologie, jurnalistică, filozofie, sociologie, teologie ortodoxă, arhivistică, psihopedagogie, muzeografie, biblioteconomie, birotică, cibernetică, kinetoterapie, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație și Secretariat. București, ECȘ, 1995, 240 p. [27] BORDEI, RIȚA, Povestea unui manual. [Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 300
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Iordăchescu ; il. Mihaela Dinu-Pițigoi. - Pitești: Carminis, 1996. [11] BOATCA, MARIA, Manual preparator de gramatica a limbii române pentru admiterea în, licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de Drept, Academia de Poliție, Filologie, Jurnalistică, Filosofie, Sociologie, Teologie Ortodoxă, Psihopedagogie, Muzeografie, Biblioteconomie, Birotică, Cibernetică, Kinetoterapie, Arhivistică, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație si Secretariat. Subiecte propuse candidaților. Bareme de corectare și notare, Mondan, 1996. [12] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba și literatura română: antologie de texte comentate: clasa a IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
să-și vadă viața scrisă, din pricina birocrației care a mânat manuscrisul de la Ana la Caiafa. Să sperăm că Dl. Foit467 va face o treabă mai bună. Cu muzeele încă n-am luat legătura, spre a ști ce soartă mai are muzeografia Fălticenilor. Mă bucur că ați găsit date asupra lui M. Lupescu; el și Teodorescu au fost sufletul „Șezătoarei”; au fost umbriți însă de Gorovei, după care Marian l-a nedreptățit pe Moș Lupescu cu „Cromatica poporului român”; el i-a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
superioară de razboiu; ... e) Directorul Muzeului Național de antichități; ... f) Directorul general al Arhivelor Statului; ... g) Un delegat al Comisiunii Monumentelor Istorice; ... h) Profesorul titular de istoria românilor la Universitatea din București; i) Doi specialiști în studii istorice sau de muzeografie; ... j) Un avocat al Ministerului Apărării Naționale. Secretar al consiliului va fi directorul Muzeului Militar Național. ... Articolul 15 Consiliul se întrunește la convocarea președintelui ori de căte ori nevoia o cere. Consiliul nu poate lucra decat cu cel puțin șapte
LEGE nr. 122 din 1 aprilie 1937 privind organizarea şi funcţionarea Muzeului Militar Naţional din Bucureşti şi regionalele sale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136647_a_137976]
-
vizual, și, de regulă, de artefacte unice, reprezentative și extrem de valoroase. Amenajarea interioară realizată de Ramona Biciușcă împreună cu fratele ei, arhitectul Ionuț Biciușcă, parte a unei teze de doctorat în domeniu, reprezintă o curajoasă răsturnare a viziunii consecvent tradiționaliste a muzeografiei ieșene. Deși depozitele muzeului au, după cum spuneam, materiale pentru câteva zeci de expoziții itinerante, Muzeul Civilizației vă va purta rapid și spectaculos, cu povești și imagini, cu reconstrucții și machete în trei dimensiuni, prin lumea omului neolitic cu nevoile și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1999, 2002-2003. "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane", Sibiu 1995, 2000-2004, 2005, 2006-2007. "Alternative `90"1990, 1991. "Apulum", XLVII, XLVIII, Alba Iulia, MMX, MMXI, 2010, 2011. "Buletinul Universității Naționale de Apărare "Carol I"", nr.1, 2009. "București. Materiale de istorie și muzeografie. Muzeul municipiului București", 2008. "Caietele Brătianu", Societatea Academică "Gheorghe I. Brătianu". Filiala Sighetu Marmeției, nr. 2, mai 2011. "Cadran politic"2003, 2004. "Curentul"1933, 1934, 1936, 1940. "Dreptatea"1930, 1931, 1933. "Dimineața"1933. "Îndreptarea"1936. "Journal for the Study of
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Bichineț, Corneliu, "Un trio pentru istorie: N. Titulescu-I. Antonescu-Gh. Brătianu", în Buzatu, Gheorghe, Bichineț, Corneliu, România sub imperiul haosului (1919-1989) II, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pp. 352-366. Ciotoran, Gabriel, "Gheorghe I. Brătianu", în București. Materiale de istorie și muzeografie. Muzeul municipiului București, 2008, 22, pp. 212-214. Delureanu, Ștefan, "Pacea de la Paris și România. O luare de poziție a lui Gh. Brătianu. Cu o mărturie inedită", în Revista de Istorie, 1993, nr.1-2. Florescu, Gh. I., "Gh. I. Brătianu, Originile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]