126 matches
-
și în țara noastră anterior anului 1990, se impunea cu necesitate, în condițiile mutațiilor profunde care au loc în societatea românească, un studiu care să identifice dimensiunea reală, prezentă, a relațiilor care se stabilesc în acest domeniu. CAPITOLUL I OBIECTUL MUZEOLOGIEI ÎN CONTEXT SOCIAL 1. CONCEPTUL DE MUZEU, DEFINIȚII ȘI EVOLUȚIE Conform definiției adoptate de I.C.O.M1, muzeul este "o instituție permanentă, creată pentru conservarea, cercetarea, punerea în valoare prin diferite mijloace și mai ales expunerea pentru instruirea și educarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sfera civilizației Greciei Antice, deschidea astfel drumul constituirii colecțiilor publice sau private. Evul Mediu avea să impună un nou concept, și anume sacralitatea obiectelor tezaurizate, concept care pînă în epoca contemporană a stat și stă la baza teoriei centrale a muzeologiei. În aceeași perioadă apar primele comenzi sociale, observăm că astfel se produc schimbări în ceea ce privește noțiunea de colecție. Acum, bunul cultural tinde să se raporteze la specificul comunităților, urmărind consemnarea în imagini artistice a unor evenimente de referință din acea perioadă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
printr-o politică managerială, educațională, îndreptată spre înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății devine pretext argumentat în condițiile în care omul și problematica societății contemporane sînt insuficient reprezentate pe scena muzeologiei mondiale. Conexiunile stabilite astfel între muzeologie, muzeografie și domeniul științelor sociale sociologie în special determină noi direcții de analiză și interpretare a condițiilor socio-economice și culturale ale așezărilor, regiunilor, activitățile umane și sectorul industrial, probleme legate de protecția mediului, probleme
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spre înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății devine pretext argumentat în condițiile în care omul și problematica societății contemporane sînt insuficient reprezentate pe scena muzeologiei mondiale. Conexiunile stabilite astfel între muzeologie, muzeografie și domeniul științelor sociale sociologie în special determină noi direcții de analiză și interpretare a condițiilor socio-economice și culturale ale așezărilor, regiunilor, activitățile umane și sectorul industrial, probleme legate de protecția mediului, probleme ale tinerilor, elementele de cultură specifice
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
petrecerii timpului liber. Conceptele muzeografice actuale propun implicarea publicului printr-un contact direct cu obiectul și într-o relație de colaborare cu ceilalți actori, în concluzie promovarea comunicării și nu doar a contemplării exponatului, prin dezvoltarea unor proiecte muzeografice noi. Muzeologia contemporană consolidează astfel statutul activ al publicului, instituie un rol de arbitraj între colecții și public prin promovarea muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale 25. Oare în epoca actuală, marcată de curente și tendințe ce
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în domeniul pedagogiei muzeale, autorii recunoscînd faptul că la nivelul funcțiilor muzeului, prioritare au fost cercetarea și conservarea patrimoniului în detrimentul funcției educative. Autorii promovează conceptul de educație muzeală "ca o disciplină ce își are rădăcinile în domeniile pedagogiei, psihologiei, sociologiei, muzeologiei și comunicării, factor dinamizator al funcțiilor și structurilor instituționale"22. Dintr-o asemenea perspectivă, obiectul original [muzeal] nu mai este perceput ca "proprietate a expertului, care decide exclusiv conținutul și mijlocul de comunicare, ci constituie mai degrabă baza unui proces
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și procedee axate pe explorarea vizuală și senzorială a elementelor de patrimoniu. Concluziile lui Miotto amintesc în privința colaborării dintre instructorul de specialitate (pedagogul muzeal) și profesor, de perspectiva pedagogică enunțată de Radu Florescu încă din anul 1988 în lucrarea Bazele muzeologiei. Pentru acesta optimizarea accesului la informație a publicului școlar poate deveni realitate numai în condițiile în care activitatea se desfășoară prin coordonarea simultană de către profesor (diriginte) și muzeograf. Obiectivele specifice și operaționale ale unei lecții, sistemul de evaluare vor fi
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
orice inserție ideologică, între cadrul natural și spațiul socio-cultural, anii '80 reprezentînd pentru acest muzeu și Germania un teritoriu deschis interacțiunilor public mediu 5. Formule muzeografice contemporane "en plein air": ecomuzeul Considerat inițial drept anti-muzeu, ecomuzeul deschide drumul unei noi muzeologii, tendință apărută în Franța anilor '80 ca un moment de contestare și refacere, ce mobilizează aportul științelor umane, precum și cel al științelor sociale. Format în spiritul "muzeului integral", propus încă din anul 1972, acesta devine un muzeu al timpului, al
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ea poate comunica publicului un sentiment de valorizare și de apartenență, poate să favorizeze sensibilizarea culturală și formarea identității culturale. Se poate afirma că un muzeu trebuie să relaționeze permanent și în mod adecvat patrimoniul la publicul său. În sensul muzeologiei contemporane, publicul tinde să devină autor al expoziției și atunci este cu atît mai necesar a fi studiate reacțiile vizitatorului care este amplasat în centrul experienței învățării și care abordează cunoașterea din unghiul construcției sociale. Atît în muzeul clasic, cît
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
I.C.O.M. cu tema: Gérer le changement: les musées face aux défis économiques et sociaux, Barcelona, Spania, iulie 2001. 3. Un prilej de consemnare a imensei contribuții aduse de toți cei menționați și nu numai. 4. FLORESCU R., Bazele muzeologiei, Centrul de perfecționare a personalului din Ministerul Culturii, București, 1995. 5. Așa cum se preciza în reuniunea I.C.O.M. din anul 1988, Atena, ce a avut ca temă strategiile de dezvoltare a serviciilor educative în muzee. 6. C. NICOLESCU, Muzeologie
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeologiei, Centrul de perfecționare a personalului din Ministerul Culturii, București, 1995. 5. Așa cum se preciza în reuniunea I.C.O.M. din anul 1988, Atena, ce a avut ca temă strategiile de dezvoltare a serviciilor educative în muzee. 6. C. NICOLESCU, Muzeologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979, p. 15. 7. FLORESCU R, Bazele muzeologiei, op. cit., p. 36. 8. POULOT D. (ed), Patrimoine et modernité, L'Harmattan, Paris, 1998, p.18, 19, 57, 157. 9. DARVAS DOINA, Note de curs Muzeologie
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
preciza în reuniunea I.C.O.M. din anul 1988, Atena, ce a avut ca temă strategiile de dezvoltare a serviciilor educative în muzee. 6. C. NICOLESCU, Muzeologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979, p. 15. 7. FLORESCU R, Bazele muzeologiei, op. cit., p. 36. 8. POULOT D. (ed), Patrimoine et modernité, L'Harmattan, Paris, 1998, p.18, 19, 57, 157. 9. DARVAS DOINA, Note de curs Muzeologie, conservare, Centrul de perfecționare a personalului din Ministerul Culturii, București, 1992. 10. CURINSCHI VORONA
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Muzeologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979, p. 15. 7. FLORESCU R, Bazele muzeologiei, op. cit., p. 36. 8. POULOT D. (ed), Patrimoine et modernité, L'Harmattan, Paris, 1998, p.18, 19, 57, 157. 9. DARVAS DOINA, Note de curs Muzeologie, conservare, Centrul de perfecționare a personalului din Ministerul Culturii, București, 1992. 10. CURINSCHI VORONA GHEORGHE, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996. 11. HUDSON KENNETH, O istorie socială a muzeelor, Ed. Meridiane, București, 1979. 12. OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Tehnică, București, 1996. 11. HUDSON KENNETH, O istorie socială a muzeelor, Ed. Meridiane, București, 1979. 12. OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986, p. 161. 13. Schema relațiilor dintre componentele activității muzeale are ca sursă Notele de curs Muzeologie prof. univ. dr. Radu Florescu. Asupra acestor concepte prezentate grafic, autorul a operat actualizări ale informației, în concordanță cu tendințele muzeografiei contemporane. 14. RIVIÈRE GEORGES H., La muséologie, Dunod, Paris, 1989, p.48. 15. HUYGHE RENÉ, Puterea imaginii, Ed. Meridiane
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
WALLERSTEIN IMMANUEL, Sistemul mondial modern, vol. III IV, Ed. Meridiane, București, 1993. 18. RIVIÈRE GEORGES H, La muséologie, op. cit., p.58. 19. TASSÉ COLETTE DUFRESNE (coord.), Évaluation et éducation muséale: nouvelles tendances, ICOM CECA, Paris, 1998. 20. FLORESCU R, Bazele muzeologiei, op. cit., 1995. 21. LACHAUD JEAN-MARC, Art, culture et politique, PUF, Paris, 1999. 22. BRANDI CESARE, Teoria restaurării, Ed. Meridiane, București, 1996, în prefață cu referire la Carta de la Roma. 23. OPRIȘ IOAN, Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
16. Ibidem, p. 27. 17. În www.edu.ro, link învățămînt preuniversitar, Raport privind starea invățămîntului în județul Alba anul școlar 2004 2005. 18. GODEA IOAN, STOICA GEORGETA, Muzeul Satului, Ed. Museion, București, 1993, p.17. 19. NICOLESCU, C., în Muzeologie generală, E.D.P., București, 1978, p. 232. 20. "Locuri ale descoperirii", "Cooperarea Școală-Muzeu în scopul perfecționării predării și învățării științelor" MARIA XANTHOUDAKI, coordonator științific al proiectului, Fondazione Museo Nazionale della Scienza e della Technologia "Leonardo da Vinci" Milano, Italia. Informațiile provin
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
didactique pour la conception d'objets d'exposition. Thèse de Doctorat en sciences de l 'éducation, Université de Genève, în Publics et Musée, No. 5/1994, Presses Universitaires de Lyon. 40. Résolutions; în "Nouvelles de l'ICOM", în NICOLESCU CORINA, Muzeologie generală, E.D.P., București, 1979, p. 22. 41. Într-o traducere liberă cuvîntul Skansen = fort. 42. Informațiile au fost preluate din Ghidul Muzeului Skansen Traditional Swedish Style, Scala Books, 1995, pp. 8 -11. 43. Din această perspectivă muzeologia contemporană asociază muzeului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în NICOLESCU CORINA, Muzeologie generală, E.D.P., București, 1979, p. 22. 41. Într-o traducere liberă cuvîntul Skansen = fort. 42. Informațiile au fost preluate din Ghidul Muzeului Skansen Traditional Swedish Style, Scala Books, 1995, pp. 8 -11. 43. Din această perspectivă muzeologia contemporană asociază muzeului în aer liber termenul de Freilichtmuseum. 44. GUSTI DIMITRIE, "Știința națiunii", în Enciclopedia României, ediția I, volumul I, București, 1936, p. 21. 45. STAHL H.H., Amintiri și gînduri, Ed. Minerva, București, 1981, p. 316. 46. GUSTI DIMITRIE
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
du Beau, Éditions Cercle d 'Art, Paris, 1998 FILIMON, LIVIU, Psihologia percepției, E.D.P., București, 1993 FINGERHUT, JACQUES, L' art: entre marché et musées, La documentation Française, Paris, 1996 FLEMING, W., Arte și idei, Ed. Meridiane, București, 1984 FLORESCU, RADU, Bazele muzeologiei, Centrul de perfecționare a personalului din Ministerul Culturii, București, 1995 FOCILLON, HENRI, Viața formelor, Ed. Meridiane, București, 1995 FOCȘA, GHEORGHE, Muzeul Satului , Ed. Meridiane, București, 1972 FOREST, FRED, Art sociologique, Union Générale d'Éditions, Paris, 1977 FOUCAULT, MICHEL, Des espaces
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului" în Studii și cercetări, Muzeul Satului, 1981 NICOLA, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 NICOLESCU, CORINA, Muzeologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 O'NEILL, M.C., Le discours d'une exposition: identification, explication, implication, în TASSÉ, COLETTE DUFRESNE (coord.), Évaluation et éducation muséale: nouvelles tendances, ICOM CECA, Paris, 1998 OPRESCU, G., Istoria artei europene, Ed. Meridiane
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
expoziției la nivelul reprezentărilor și să faciliteze accesul vizitatorilor la expoziții. Puse în balanță cu rezultatele evidente pe care le produc, mijloacele folosite sunt relativ modeste. De la deschiderea muzeului, o persoană angajată cu jumătate de normă, cu pregătire în domeniul muzeologiei, se ocupă de studierea publicului (buget: 15 000 de euro pe an). Aceasta efectuează anchete privitoare la expozițiile temporare și la colecțiile permanente. Rapoartele întocmite sunt comunicate echipei de conducere, precum și principalilor responsabili cu relațiile publice (mediatecă, comunicare, serviciu pedagogic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1993); în plus, o altă abordare constă în propunerea de servicii pedagogice către școli, colegii, licee, centre de loisir, comitete de întreprindere... Tehnicile și dispozitivele didactice (conferințe, multimedia, intervenții în medii profesionale) sau sensibile (ateliere) fac parte din această ofertă. • Muzeologia Este o formă specifică de interes față de publicuri, situată la frontiera dintre comunicare, științele educației, istorie și sociologie. Această știință recent apărută (anii 1930) contribuie la înregistrarea vizitatorilor la expoziții, la evaluarea dispozitivelor și la extragerea interpretărilor (cf. Paul Rasse
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să favorizeze "accesul" la obiectele și discursurile prezentate, ameliorând tehnicile de mediere sau dispozitivele scenografice. Există astăzi o tensiune în cadrul instituțiilor între abordarea comercială și cea comunicațională a publicului. Ea se traduce printr-o controversă care se manifestă și în muzeologie, în privința finalității și naturii sale (cf. Sophie Deshayes și Joëlle Le Marrec, "Évaluations, marketing et muséologie", în Publics et musées, nr. 11-12, ianuarie 1997, pp. 165-189). Această tensiune trimite la conceperea relației muzeu-public: este vorba de o relație de discuție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intermediarilor care fac posibil schimbul. Socialul rezidă în acest acord intermediar, care poate fi numit și interacțiune. Morfologie: se referă la fenomenele de grup, în ceea ce privește densitatea, repartizarea, volumul și dinamismul acestuia. Pentru durkheimieni, morfologismul se substituie destul de ușor materialismului (marxist). Muzeologie: știință apărută recent (anii 1930) care studiază mecanismele muzeale: modul de selecție și expunere ale obiectelor, raportarea la public... Nominalism: doctrină filozofică apărută în Evul Mediu (la franciscanul William Ockham, pentru care Dumnezeu nu poate fi cunoscut). Neagă orice realitate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
245, 248, 250, 257, 261, 264, 273-274, 283. Monument istoric, 13, 96, 223, 227-228, 233. Morfologia grupurilor, 69, 122, 230. Motivație, 77, 85, 91, 101, 104-105, 138-139, 219, 235, 264. Muncitor, 87, 91, 125, 127-129, 146, 152, 172, 217, 283. Muzeologie, 102-103. Muzeu, 26, 49, 65, 90, 95-96, 98, 101-103, 116, 123, 125, 156, 178, 190, 200, 209, 218, 229, 232, 237, 239, 248, 253, 256, 275. N Naturalizare, 183. Natură, 14, 20, 32, 44, 57, 61, 64, 68, 81, 103
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]