110 matches
-
3 decenii în învățământul muzical superior timișorean. Domnia sa a avut o esențială contribuție la reînființarea, în 1990, a Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timișoara. A fost și este intens preocupat de promovarea muzicii corale și de cercetarea muzicologică. Cu ocazia lansării volumului monografic „30 de ani de cântare corală universitară“, prof. univ. Damian Vulpe a dirijat un concert cu Corala Camerata Academică Timisiensis și a lansat un nou CD. Speră ca tot în acest an să mai apară
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
bun, cum o fi!) riscă să arunce această artă într-un perimetru exclusiv comercial, în care nonvalorile sunt ridicate la statut de vedetă, iar cei care ar merita această recunoaștere preferă să rămână departe de ochii mass-media... Premieră în cartea muzicologică Chiar dacă în zilele noastre informația muzicală circulă pe o sumedenie de căi, nevoia de o amplă analiză muzicală e mai mult decât necesară. Deși au trecut aproape 15 ani de la Revoluția din 1989, cartea muzicografică autohtonă numără foarte puține apariții
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
Elenă Zottoviceanu Peisajul cărții muzicologice românești, după o lungă perioadă de stagnare, a început să se înfiripe din nou continuînd, în linii mari, cam același model că înainte: puțin folclor, puțină istorie românească, un pic de creație contemporană, câte o lucrare pedagogica, ceva publicistica sau
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
comemora seara în care pulsul geniului a încetat să mai palpite. De astă dată, fantastica "Muzică funebră francmasonică". Ceea ce este încă mai special în aceste festivaluri de iarnă se află, de fiecare dată, în ineditul ofertei muzicale: audiție și cercetare muzicologică. Teme nu inventate ci aduse în lumina care descoperă subiecte mozartiene în jurul cărora timp de șapte zile rămânem alături de muzicile lui, într-un anume fel ordonate și, alături de unii autori care i-au fost contemporani. Relații directe sau aproximate. Alesul
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
I și autor al neuitatului aforism: "Johnny Răducanu a introdus în jazz instituția autohtonă a oftatului"), Andrei Pleșu, Dan Laurențiu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu (originar din aceeași urbe dunăreană), Florian Lungu, Dumitru Capoianu, Cornel Todea, Edgar Elian etc. Din unghi muzicologic, Pascal Bentoiu a dat una dintre cele mai penetrante caracterizări ale lui J.R.: "Adoră să se scalde în armonii voluptuoase, încearcă mai totdeauna să găsească ieșirea modulatorie neașteptată, pentru el culoarea nu este timbrală, ci apoape exclusiv armonică. Inventiv. Neprevăzut
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
și instrumente puțin folosite, apoi preocuparea pentru citirea operelor cunoscute într-o manieră diferită radical de cea care se perpetuase din secolul trecut. Bach, dar și alți compozitori ai epocii au început să fie supuși unor reevaluări științifice atente. Cercetarea muzicologică a ieșit dintre pereții bibliotecilor, intrând într-un dialog viu cu interpreții (unii, ei înșiși înarmați cu argumentele specializării) interesați în aprofundarea tehnicilor instrumentale vechi. Ele însă nu se puteau experimenta decât cu condiția dezvoltării meșteșugului construcției unor cópii cât
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
destule situații, cursivitatea dramei. Impresionantă se dovedește, însă, a fi fost rezolvarea scenei finale a operei, anume contopirea în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de sală se constituie într-un volum de consistentă ținută muzicologică; libretul este prezentat în ediție bilingvă, franceză și italiană; unul dintre studiile muzicologice, cel introductiv, îi aparține compozitorului italian Roman Vlad, muzician originar din România, un spirit ardent, împătimit al muzicii enesciene, personalitate care nu-și arată vârsta octogenară; cu
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
finale a operei, anume contopirea în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de sală se constituie într-un volum de consistentă ținută muzicologică; libretul este prezentat în ediție bilingvă, franceză și italiană; unul dintre studiile muzicologice, cel introductiv, îi aparține compozitorului italian Roman Vlad, muzician originar din România, un spirit ardent, împătimit al muzicii enesciene, personalitate care nu-și arată vârsta octogenară; cu două zile înaintea premierei a susținut o captivantă conferință publică de prezentare a
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
Eu înțeleg acest succes ca pe un fel de prielnicie necesară. El arată că romanele mele sunt cărți necesare. F. P.: Stimate domnule Mihail Diaconescu, l-ați evocat într-un amplu studiu, fundamentat de o riguroasă perspectivă biografică, istorică și muzicologică pe Ioan Căianu-Valachus, personalitate ilustră a artei sunetelor în epoca barocă, respectiv în Transilvania secolului al XVII-lea. L-ați evocat pe Ioan Căianu-Valachus și în romanul Marele cântec apărut până acum în trei ediții. Ați scris, de asemenea, cronici
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
în străinătate. În același timp relevă conexiunile care se pot face între muzica românească și cea de pretutindeni și conduc la anumite concluzii pe care pot să le formulez cu certitudine acum, la atâtea decenii de viață și de carieră muzicologică. Din păcate finanțarea pentru tipărirea ei s-a oprit deși proiectul meu este complet până la ultima literă a alfabetului. R. A.: Ați creat o direcție în muzicologia noastră, lexicografia, ați înființat și o școală pentru că sunteți titularul primei catedre de lexicografie
Omul celor 100 de cărți by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
Finalului,un gigantic rondo-sonata, Allegretto-Presto sau a secțiunii mediane au fost Sandrin susținute cu multă forță, cu virtuozitatea și mișcările interiore adecvate. Privind retrospectiv, contemporanii fiecărei epoci au avut minusurile lor, dar evoluția artei interpretative și importanța crescândă a cercetării muzicologice (ne referim la cea cu adevărat valoroasă) au dezvăluit marele conținut emoțional, poetica armoniei și inventivitatea arhitecturală uneori ascunsă care definesc aceste sonate. Astăzi, orice pianist se poate considera împlinit în momentul în care abordează universul extrem de pretențios al angelicului
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
importantele date despre creația compozitorilor aflați în programul concertului: Maurice Ravel, Erik Satie, Claude Debussy și Cecile Chaminade au fost prezentate asistenței de reputatul muzicolog german dr. Adalbert Grote. A fost, fără îndoială, o excepțională comunicare din punct de vedere muzicologic. Lucrările înscrise în program: pentru recitator și pian, pentru violoncel și pian, pentru pian la patru, cinci și opt mâini etc. au fost remarcabil interpretate de către soliștii Ana Bondue (pian, recitator), Adina Dumitrescu, Dana Cristina Probst și Adina Sibianu (pian
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al universitarei Bianca Țiplea-Temeș. Ceea ce, inițial, Constantin-T. Stan intuise, ca sursă de inspirație în creația de tinerețe a lui Ligeti (vezi György Ligeti și balada Miorița, în „Muzica”, București, XXIII, 2, aprilie- iunie 2012, p. 36-40), a fost confirmat
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Fundației „Paul Sacher” din Basel, a unui caiet de muzică cuprinzând 27 de transcripții, în manuscris, ale unor cântece din folclorul oltenesc și bănățean, între care și șase melodii din culegerea lui Sabin Drăgoi, inclusiv Miorița. După un prim excurs muzicologic („Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57), autoarea a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti and Romanian Folk Music: an Insight from the Paul Sacher Foundation), rodul recentelor sale cercetări muzicologice. (Invitată la Belinț, pentru a conferenția în chiar cadrul matricial al sublimei variante a Mioriței, muziciana a declinat, spre regretul nostru, participarea, în ultimul moment, din motive obiective, cu promisiunea de a onora însă, pe viitor, invitația.) Omagierea maestrului Constantin
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Comișel (folclor), Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru (orchestrație), Ion D. Vicol (dirijat coral) ș.a. Apreciind incontestabila sa pregătire muzicală, în urma examenului de absolvire din vara anului 1960, tânărul muzician a fost repartizat în funcția de Documentarist la Uniunea Compozitorilor și Muzicologicilor din România. Din acel an devine și redator la Revista Muzica - publicație de referință a Uniunii Compozitorilor și Muzicologicilor din România. În această calitate, semnează numeroase articole, eseuri, cronici muzicale etc. care comentează, cu evident profesionalism, numeroase manifestări muzicale: concerte
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
în urma examenului de absolvire din vara anului 1960, tânărul muzician a fost repartizat în funcția de Documentarist la Uniunea Compozitorilor și Muzicologicilor din România. Din acel an devine și redator la Revista Muzica - publicație de referință a Uniunii Compozitorilor și Muzicologicilor din România. În această calitate, semnează numeroase articole, eseuri, cronici muzicale etc. care comentează, cu evident profesionalism, numeroase manifestări muzicale: concerte simfonice și de cameră, spectacole de operă și balet. recitaluri și lansări de carte etc. ce au loc, în
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
care cei trei muzicieni le-au onorat o viață întreagă, contribuind la prestigiul lor național și internațional. Semicentenarul morții lui Paul Constantinescu descins din orașul considerat „al aurului negru”, a fost pregătit de apariția a două cărți, una consacrată materialelor muzicologice și autobiografice semnate de autorul Oratoriilor bizantine, prima realizată de Sanda Hîrlav - Maistorovici{\cite 4}, cea care ne pregătește un necesar catalog al creației autorului celei mai importante dintre versiunile corale ale Mioriței și alta a preotului Stelian Ionașcu, ce
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
aproximativ în aceeași perioadă - Paul Constantinescu - Corespondență, scrisori și portrete, realizată de Sanda Hîrlav - Maistorovici{\cite 10} și Paul Constantinescu - Corespondență și alte documente, realizată de Al. I. Bădulescu și Nicolae Dumitrescu{\cite 11} și se înscriu între valoroasele realizări muzicologice din ultima vreme și însemne de prețuire a eminentului omagiat, înlesnind cunoașterea multor detalii din activitatea creatoare a muzicianului. Sunt adunate între copertele celor două cărți, în aproximativ 200 de pagini ale celei dintâi și în aproape 440 de pagini
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
atemporale", elaborat de Corneliu Dan Georgescu și tipărit în volumul la care facem referire). Congruența unor repere estetice, fie ele complementare sau antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
spațiu al interferențelor), iar muzica de film este abordată prin prisma tipologiilor de conținut și intenționale ori prin grila dimensiunii iconice, indiciale și simbolice, de către Antigona Rădulescu și Dan Dediu (Muzica de film: privire estetico-semiotică). Epuizând cuprinsul acestui productiv demers muzicologic, e timpul să căutăm o explicație a subtitlului său (un alt fel de manual). Răspunsul pare a fi formulat în aceeași prefață de Antigona Rădulescu: "Volumul, în ansamblul său, ar trebui să răspundă multor întrebări pe care și le pun
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
la punctele de vedere ale exegeților enescieni din România, dar și la diseminarea lor în mediile de artă și cultură din afara granițelor țării, unde există surprinzător de mulți doritori să-l cunoască pe Enescu, studiindu-i opera pornind de la sursele muzicologice și auditive puse la dispoziție de către compatrioții lui. Dincolo de disfuncții și rezerve, ediția din 2013 a Festivalului enescian a fost și una dintre cele mai intens și mai eficace mediatizate atât prin mijloace radiofonice, electronice, cât și prin intermediul presei scrise
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
bibliografia mondială există și alte volume dedicate acestui subiect, însă cartea tânărului muzicolog german se constituie într-o certă contribuție la promovarea în spațiul cultural european a acestei forme de exprimare artistică muzicală a sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală începând cu semnalarea acestui gen de către Dimitrie Cantemir trecând prin cercetătorii clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel, dar și cei consacrați actualmente, Mariana
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
doctorand Vincent Rastädter se constituie deocamdată într-o minuțioasă subsumare și prezentare a celor mai importante cercetări românești asupra doinei, volumul este un excepțional punct de plecare pentru studiile viitoare de folclor comparat prin care se pot decela prin analize muzicologice, straturile milenate arhetipale ale spiritualității umane.
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]