233 matches
-
Orient, ou tout est pris a la légere..."), scriitorul este un moralist pentru care fiecare nuanță umană contează. Nu vede lumea în alb și negru, cu acel maniheism primar și facil prin care conștiințele cristaline sunt bine diferențiate de cele năclăite în Rău. Scepticismul filozofic al scriitorului e contrabalansat de iluzii contrare la fel de puternice, astfel că protagoniștii din Viața pe un peron reprezintă structuri morale și caracterologice complexe, în care diferite principii și valori se regăsesc și se ciocnesc. Așa se
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
S-a trezit în parc. Oamenii trec pe lângă ea. Cum a ajuns aici? A, da... Încearcă să se ridice, dar nu poate. Un copil se joacă în nisipul de pe alee, își simte picioarele amorțite, îi este foame. Copilul e murdar, năclăit de praf și de muci. Zâmbește tâmp. Are cam un an și jumătate. "Bună ziua". Spre ea se îndreaptă o bătrână care tragei un picior. Se așează și-i mai spune o dată: "Bună ziua, bine-i să șezi când ești bătrână". Nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
după ea. S-a spânzurat în pivniță, pe când am dat de el era vai de capul lui". Aide se uită cu ochi holbați la bătrână. Povestește cu o liniște înspăimântătoare. Din când în când aruncă câte o privire spre copil. Năclăit din cap până în picioare. "Mama ei lucrează?", întreabă, deși nu vrea să vorbească cu această bătrână, se simte istovită și seacă pe dinăuntru. Da' unde să lucreze, abia a scăpat de pușcărie. Eu i-am spus copilului ăsta, nu te
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o slăbire grăbită a forțelor pusese acum stăpânire pe mine. M-am prăbușit din nou peste mormanul diform de lemne și boarfe, În norul de praf care mă Învăluia, unde am Întârziat o vreme, năucit. Apoi, cu mișcări din ce În ce mai greoaie, năclăit de sânge și transpirație, am Început să mă târăsc spre bucătărie. Sticla mea de vodkă era acolo și era imperios necesar să ajung la ea. Piciorul rănit dădea semne de amorțeală. Simțeam ceva călduț și umed În locul acela, de unde sângele
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
zile, Valy nu m-ar fi invitat în încăperea lui secretă. Urmându-l, văd că din culise, pe scările în spirală, coboară undeva la demisol, în holul lung unde erau rezemate de o parte și de cealaltă a pereților igrasioși, năclăiți cu vopsea de ulei deja scorojită, tot felul de obiecte de decor: uși din carton, ferestre din polistiren, arbori, munți, dealuri, văi, scări din placaj, fațade de case, stâlpi de telegraf, măști râzânde, măști plângânde, o fântână, o Scufiță Roșie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
rostită. Din nou râsete rebele, proprii unor femei trecute printr-o lungă beție sau prinse cel mult, într-un ungher de încăpere și gâdilate. Specialitatea, autorul cărții și titlul, te rog-adăugă una dintre fete, în timp ce transpirații tot mai reci îi năclăiau, unsuroase, hainele și o sete nestăpânită îl robea tot mai mult. Gâtul uscat nu-i permitea parcă să mai pronunțe niciun cuvânt. Privirea înglodată în nămol făcea imaginea cu masa și cu cele trei fete, tot mai incertă. Cețoasă chiar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
răzlețe venite de pe acoperișuri, fofilîndu-se în patru labe pe lîngă parapetul care fusese ciuruit între timp de gloanțe de la un capăt la celălalt. După doar cîteva mișcări descoperi că drumul îi era barat de un morman de carne și zdrențe năclăite în sînge. Două cadavre, bărbat și femeie, căzute unul în brațele celuilalt, găurite parcă fiecare exact în aceleași puncte vitale, se încăpățînau și după moarte să rămînă în încleștarea lor fatală. La început, încercă în zadar să îi despartă unul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
punem pe burtă. Nu cred că e bine să-l întoarcem pe toate părțile dacă se află în nesimțire, spune Gulie, nu știu că nu sînt doctor, zice Dendé în timp ce degetele sale încep să se joace cu firele de păr năclăite de sîngele care încă se mai prelinge din rană, să le răsucească, să le dea la o parte ca să vadă mai bine, s-a lovit rău, unu, doi, trei centimetri, de la asta i se trage amețeala, pune Gulie diagnosticul, va
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iveală organele genitale și și-ar fi apăsat penisul în despicătura însângerată a subsuorii mele, chiar și acest act bizar ar fi fost acceptabil în termenii stilizării violenței și a salvării. Am așteptat să mă calmeze cineva, așa cum stăteam acolo, năclăit de sângele altcuiva în vreme ce urina tinerei sale văduve forma curcubee în jurul picioarelor salvatorilor mei. Prin aceeași logică de coșmar, pompierii care gonesc spre epavele arzânde ale aeronavelor prăbușite ar putea scrie cu sprayurile lor cu dioxid de carbon sloganuri obscene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
la locul faptei mișunau și se agitau diverși camarazi de-ai ei cu scări, sfori, frânghii. Prin eforturi comune reușiră să-l scoată pe lup din puț. Pe vremuri fusese o frumusețe de animal, mândria speciei, dar ajunsese costeliv, prăfuit, năclăit de sânge și tras la față. Blana îi năpârlise. - Cine ți-a făcut asta? întrebă fata furioasă. Cum îl cheamă pe nemernicul ăla de vânător? - Nu știu, zise lupul, dar știu că locuiește într-o căsuță la două poieni de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mare, până când nu-și mai poate zări picioarele. Până când vreo membrană sau vreun mușchi pleznește înăuntru, și el simte valul de sânge cald lovindu-se de plămâni. De ficat și de inimă. Apoi simte fiorii reci ai șocului. Sudoarea îi năclăiește părul cărunt de pe piept. Și fața îi e scăldată în sudoare. Mâinile și picioarele îi tremură de frig. Primele semne ale comei. Nimeni n-o va crede pe doamna Clark, acum că e noul personaj negativ. Noua noastră supervulpiță diabolică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înainta cu 7 kilometri pe oră. M-am învățat cu laptele de capră, cu morcovii rași de Russ în castronul din bambus, cu legumele fierte-n abur, cu vinuțul nervos, din viță o mie unu. Io nu! Mi s-a năclăit gîtu' de la ospățul cu fasole țucără. La nevoie, și cornulețul cu lapte-i hrană, Tănucă. De revăzut, l-am revăzut pe Rusalin la televizor. În '99, cînd catadixise să dea un interviu. Totdeauna s-a izolat, a fost absent de peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
brațele, apoi îl îmbrățișă pe bătrân fără să vadă, în afară de mine, cum în spatele lui pânza vie a orașului se deschise ca o cortină-fluture. Priveam viitorul. Nilă Hagiu încercuit cu roșu în diferite ipostaze, de la îmbrățișarea copacului etern de la marginea orașului, năclăit de toate de ce-urile tuturor tinerilor, de pe când era un biet puiet, până la pașii prin tunelurile timpului pe care nu-l înțelegea și se păstra ca o necunoscută ascunsă, încercând să-l descopere în calcule, în alcool, în femei, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
răzlețe venite de pe acoperișuri, fofilîndu-se în patru labe pe lîngă parapetul care fusese ciuruit între timp de gloanțe de la un capăt la celălalt. După doar cîteva mișcări descoperi că drumul îi era barat de un morman de carne și zdrențe năclăite în sînge. Două cadavre, bărbat și femeie, căzute unul în brațele celuilalt, găurite parcă fiecare exact în aceleași puncte vitale, se încăpățînau și după moarte să rămînă în încleștarea lor fatală. La început, încercă în zadar să îi despartă unul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
punem pe burtă. Nu cred că e bine să-l întoarcem pe toate părțile dacă se află în nesimțire, spune Gulie, nu știu că nu sînt doctor, zice Dendé în timp ce degetele sale încep să se joace cu firele de păr năclăite de sîngele care încă se mai prelinge din rană, să le răsucească, să le dea la o parte ca să vadă mai bine, s-a lovit rău, unu, doi, trei centimetri, de la asta i se trage amețeala, pune Gulie diagnosticul, va
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
departe de a avea măreția metafizică prin care s-ar fi salvat de la alunecarea în blasfemie, este meschină și injurioasă, lipsită de farmec literar: „Toți sfinții stau la masă și se-ndoapă / Ca niște porci tot clefăie din gură, / Cu barba năclăită de untură - / La mine nu ajunge un pahar cu apă. / Ca niște câini pe labe rod la os, / Se-ndoapă zdravăn, râgâie vârtos.“ Pe pagina de gardă a cărții, sub titlu, scrie: „poezie cu ceva umor“. Dar versurile lui George Peagu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Acest teribilism specific pubertății, practicat la patruzeci și cinci de ani, nu este de disprețuit, atâta timp cât produce și câte un poem emoționant: „Stau ghemuit, gata să scriu, / Greu foarte greu, / Ca un sceptic / Al curajului inutil, / Scrie! / Urlă diavolul meu / Năclăit de real / Pot să nu scriu, ripostez furios./ Scrie, urlă acest Torquemada lipicios, / Scrie odată cuvintele pe care le-ai arestat în mine, / Spune-le. Scrie-le. Urlă-le, fă-le ceva / Du le la cinema, lasă-le-n parc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a simțit răsuflarea agitată a securistului În ceafă... Până să se Întoarcă, s-a auzit o izbitură pe mozaic, ca și cum ar fi căzut un sac cu cartofi... În acea clipă, și-a dat seama că - În fața toracelui deschis al pacientului năclăit de sânge - securistul a avut un șoc și și-a pierdut cunoștința... Urmarea putea fi imprevizibilă... S-ar fi putut alege cu un traumatism cranian, cu o fractură de mandibulă ori de piramidă nazală, sau, pur și simplu, cu un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu toate suferințele lui nevolnice, pe care îl iubește și îl detestă în același timp. * * * Liniște impregnată de angoasă sau angoasă ascunsă după o tulburătoare aparență de liniște ? Incertitudini și chinuitoare întrebări fără răspuns sunt strânse ca într-un ghem năclăit de masa vâscoasă a unei cenușii gândiri informe. Clepsidra timpului a înghețat, nisipul a încetat să se mai scurgă pentru a măsura secunde, minute, ore... Așteptarea este strivită de prezentul care pare a fi devenit infinit. Clipa prezentului, mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
feciorul de încredere al tatii, care ne-a rămas credincios până azi. Aproape că nu l-am recunoscut. Feciorul falnic pe care îl știam mergea clătinân-du-se ca un om beat. Hainele de pe el erau sfâșiate, pe cap purta o legătură năclăită cu sânge. Cu toate astea tata s-a grăbit să afle de la el cât mai multe : "Doamna după care te-ai dus ? Unde-i doamna și fetița ? Ce s-a întâmplat ? Spune ! Vorbește !" Dar Atanasie n-a putut scoate un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
grăniceri de pe graniță, unde după multe vorbe și amenințări fusese adusă o "autoritate" română care nu era altul decât domnul cu țăcălie și mustață de la Poșta din Arbore care vorbea bine rusește și a reușit să-l elibereze. Gustul gurii năclăite de sânge... Dinții pe care îi scuipa cu durere și dezgust... Nu vrea să se gândească prea mult la suferințele care au urmat acelei întâlniri cu "marii prieteni" care l-au văduvit de auz pentru toată viața. Despre Teodora și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care se curățaseră cizme soldățești sau se ștersese funinginea îmbibată cu grăsime de pe plită. Singura cratiță care rămăsese din tot arsenalul de cratițe de cupru din bucătărie, trona în mijlocul mesei de unde păreau să mă sfideze ochii din capul unui cocoș năclăit în untură, purtându-și încă cu demnitate creasta. Ne-am trezit râzând amândoi, ținându-ne de mână ca doi copii. În câteva zile o să facem curățenie aici, eu și băieții mei. Nu te necăji, principalul este că ne-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fi supus la asemenea degradare. Trei săptămâni. Atât a durat drumul. Nu aveam nici o idee despre locul spre care suntem transportați, nu aveam nici o provizie de apă sau de mâncare, nu aveam decât ce era pe noi, câteva haine murdare, năclăite de sânge și sudoare, cu toate că... Da, micuța de ea, nu știu cum se face că a reușit să scoată din geamantanul cafeniu și să disimuleze sub fusta creață pe care o purta, aparatul de fotografiat și o cărticică, "Farmacia naturii", pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
întâmpla, și doar asta contează. Își pune sabia în teacă, sub pardesiul negru. La picioarele sale stă mortul. De fapt, cine e cel ce zace decapitat? Prietenul lui? Acum el se duce glorios spre eterna sa și tristă peregrinare. Aerul năclăit de ceață și pustiu persistă în jurul său în timp ce el trecea prin cartierele mărginașe ale orașului. Era noapte și rece, atât cât să rămâi viu la drama vieții tale. Nu se putea vorbi nici de tinerețe, nici de bătrânețe. Trăise prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
aceia care nu au poftă să afle, și aceia care găsesc o explicație pentru orice. Se poate ca moartea de pe Spreea să nu-și afle tîlc pe Dîmbovița? De bună seamă că nu. Amintirea purtată, solemn, de o mireasmă, e năclăită în zațul autoateștiutor al lui stai să-ți spun eu. În finalul bucureștean al lui Remember, Caragiale-fiul îl întîlnește pe Caragiale-tatăl. Punînd, însă, cel dintîi, stavilă unei lumi pe care și cel din urmă a disprețuit-o discret. Berlinul lui
Confuzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7487_a_8812]