47 matches
-
fapte, cap. 100, în Filocalia..., vol. I, p. 263) „Definiția credinței: cugetare nepătimașă despre Dumnezeu”. (Diadoh al Foticeii, Definiții, nr.1, în Filocalia..., vol. I, p. 338) „Dumnezeiescul și marele Apostol, definind ce este credința, zice: Credința este ipostasul celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute (Evr. 11, 1). Iar dacă cineva ar defini-o și ca bun lăuntric sau ca și cunoștință adevărată, doveditoare a bunurilor tainice, nu ar păcătui împotriva adevărului. În sfârșit, Domnul, învățând despre lucrurile tainice și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lucrurilor celor nevăzute (Evr. 11, 1). Iar dacă cineva ar defini-o și ca bun lăuntric sau ca și cunoștință adevărată, doveditoare a bunurilor tainice, nu ar păcătui împotriva adevărului. În sfârșit, Domnul, învățând despre lucrurile tainice și despre cele nădăjduite și nevăzute, zice: Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Lc. 17, 21). Așadar credința în Dumnezeu este același lucru cu împărăția lui Dumnezeu. Ea se deosebește numai prin cugetare de Împărăție, căci credința este Împărăția lui Dumnezeu fără formă, iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
înțelegătoare ale sufletului nostru. Și numesc credință nu mărturisirea binecredincioasă, ci întemeierea neclintită pe ea și pe cele făgăduite de Dumnezeu. Căci, cum vedem prin ea cele făgăduite în veacul viitor fără sfârșit? Prin simțuri? Dar credința este ipostasul celor nădăjduite, iar simțul n-ar putea vedea prin nici un meșteșug viitorul și ceea ce se nădăjduiește. De aceea și Apostolul a adăugat: dovedirea lucrurilor care nu se văd (Evr. 11, 1). Așadar, vede oare vreo putere a minții cele nădăjduite? Dar cum
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ipostasul celor nădăjduite, iar simțul n-ar putea vedea prin nici un meșteșug viitorul și ceea ce se nădăjduiește. De aceea și Apostolul a adăugat: dovedirea lucrurilor care nu se văd (Evr. 11, 1). Așadar, vede oare vreo putere a minții cele nădăjduite? Dar cum să le vadă pe cele ce nu s-au suit nicidecum la inima omului? Deci ce urmează? Nu vedem prin credință cele făgăduite nouă de Dumnezeu, o dată ce întrec toate lucrările simțurilor și ale minții?”. (Sf. Grigorie Palama, Despre
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și după deprinderea viețuirii și după destoinicia, ba și după credința noastră în cele ce ne stau în față...”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 40, în Filocalia..., vol. VIII, p. 93) „Credința este pricinuitoarea celor nădăjduite. Și aceasta a arătat-o tâlharul. Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum te vei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
unirii cu Dumnezeu, izvor a toată puterea și a vieții fără știrbiri. (n.s. 48, p. 45) footnote>. De aceea zice proorocul David: Crezut-am, de aceea am grăit (Ps. 115, 1). Iar Marele Apostol Pavel zice: Credința este temelia celor nădăjduite, dovada lucrurilor nevăzute (Evr. 11,1); și: Dreptul din credință va fi viu (Rom. 1, 17) ș.a. Însuși Mântuitorul zice către ucenicii care cereau să le mărească credința: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice smochinului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu atenție și răbdare.Nutrim nădejdea că volumul va fi bine primit în mediile universitare, academice, dar și în rândul credincioșilor noștri preocupați de cunoașterea credinței celei drepte și de neîncetata cultivareși apărare a acesteia căci ea este „încredințarea celor nădăjduite,dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei 11, 1), rădăcina tuturorvirtuților și temeiul bunei cinstiri de Dumnezeu. Petre Semen și Liviu Petcu Ideea de transcendență: perspectivă metafizică și perspectivă teologică 1. Transcendentia - trecerea (depășirea) graniței dintre două domenii, ieșire dincolo de (peste) granițele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tincții a Sfântului Grigorie Palama - făcute nu într-un tratat teologic,ci într-o omilie<footnote Ceea ce mă îndeamnă să spun că orice credincios poate înțelege rostul acesteidistincții. footnote> - stă o afirmație a Sfântulului Apostol Pavel: „iarcredința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilorcelor nevăzute”<footnote Evrei 11, 1. Pe această afirmație va fi clădită înțelegerea distincției palamite,apelând mai ales la Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, considerat aici cel prin care a fost luminat Sfântul Grigorie Palama, în urma rugăciuniisale
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
renaștere, o „naștere de sus” a omului căzut. Așa cum spuneam, distincția pe care Sfântul Grigorie Palama ova fi făcut, poate fi înțeleasă mai bine în vederea precizărilor ulterioare, având ca temei afirmația Sfântului Apostol Pavel, care„definește” credința drept „încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (s.n.). Apoi, această „definiție” ne va lumina, laolaltă cu distincția palamită, prin apelul la cuvântul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan. Amintim faptul că distincția între „a crede în” Dumnezeu și „acrede lui” Dumnezeu este urmată de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Palama și prin epistolele Sfântului Apostol Pavel<footnote Alegerea aceasta este, bineînțeles, una dintre căile personale de a înțelege ceeste credința, o asumare de sine în vederea „încredințării”. footnote>. Dacă Hristos este „începătorul și plinitorul credinței”, „iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celornevăzute”, cum spune Sfântul Apostol Pavel, atunci taina Învieriieste temeiul credinței depline, care este temeiul vederii lui Dumnezeu. Distincția<footnote Această problemă trebuie tratată în mai ales cu referire la „lumina necreată”,dar spațiul acordat aici temei credinței
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Este ceea ce vor face, într-adevăr, ucenicii. Chiar și Petru,„Piatra” pe care se va „întemeia” Biserica, se va lepăda de Iisus detrei ori, până la cântatul cocoșului. „Acum credeți?”. „Ce înseamnă«a crede»?”, îi întreabă Mântuitorul.„ Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucru rilor celor nevăzute”, spune Sfântul Apostol Pavel. Credința ceaadevărată înseamnă capacitatea de a L vedea pe Dumnezeu cu „ochii”sufletului. Nu cu ochii trupești, nici cu mintea orbită de păcat, adică,nu prin cele ale trupului căzut în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
referă la faptul că Toma „Necredinciosul” aavut „privilegiul” de a fi văzut și faptul Învierii. Înălțarea la Cer aFiului Omului în Trup va fi temeiul fericirii celor care „n-au văzut,dar au crezut”, de aceea credința este „încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute”.Duhul Sfânt, Mângâietorul, „pe Care-L va trimite Tatăl în numeleMeu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toatecele ce v-am spus Eu. Pace vă las vouă, pacea Mea o dau
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
trupului. Credința era la fel de importantă și necesarăși în perioada Primului Testament. Acest fapt îl are în vedere pro-fetul Isaia care avertizează: „dacă nu veți crede, nu veți supraviețui”(cap. 7, 9). După ce Sfântul Pavel definește credința ca fiind încredințarea celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute, trecede îndată la evidențierea minunatelor sale roade; prin ea cei din vechime au dat buna lor mărturie. Prin credință înțelegem că s-au întemeiat veacurile... Prin credință Abel a adus lui Dumnezeu o jertfămai bună
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și bitahon deși privesc două aspecte oarecum diferite ale credinței se folosesc aproape în paralel.Totuși ele se deosebesc unul de celălalt. Dacă primul poate defini credința în înțelesul ei tradițional, așa cum o definește și Sfântul Pavelca fiind „încredințarea celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celornevăzute” ( Evrei 11, 1), cel de al doilea bitahon înseamnă „încredere”.El nu diferă chiar atât de mult de primul deoarece exprimă, în de-finitiv, tot credința în Dumnezeu, cu sublinierea că merge puțin maideparte însemnând că cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din lașitate n-am pus-o în practică și de aceea m-am hotărât să plec. Nimeni nu va putea înțelege vreodată efortul pe care a trebuit să-l cheltuiesc ca să mă pătez cu faptele care să-mi garanteze pedeapsa nădăjduită. Am reușit să fiu intrigant la culme, să țes nenumărate înșelătorii în anturajul imperial la care aveam acces prin Livia. Am dorit să comit acel error ireparabil. Înțelesesem că nimeni n-avea să priceapă nevoia mea de schimbare și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
orașul acela nu mai puteam să trăiesc. Îmi trecuse prin minte până și ideea sinuciderii. Și cine va putea să înțeleagă truda imensă pe care a trebuit s-o îndur ca să mă mânjesc cu fapte rele care să garanteze pedeapsa nădăjduită? Am reușit să fiu un mare intrigant, să țes nenumărate înșelătorii, numai ca să schimb, să las baltă totul în vederea unor experiențe noi.” A o rupe însă cu trecutul (iar Aia, înțeleaptă emisară a lui Zalmoxis, îi lămurește că denumirea greacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
viața pământească la viața veșnică este scăparea de mărginimea timpului și odihna în nesfârșitul veșniciei. El este scăparea de Judecata finală, după care, cel ce este trecător și sensbil este mai important decât toți și este trecut în lumea celor nădăjduite și nevăzute, în lumea pe care numai o credință puternică o poate anticipa. După ani de propovăduire, de minuni și de biruință, când mulțimile se îmbulzeau în jurul lui Iisus ca să-I audă cuvântul, ca să le vindece bolile și să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
jumătate virgine", ci mai curând din cauză că nu sunt decât "pe jumătate eliberate", nefiind în stare să depășească stadiul flirtului. Din cauză că mint, pretinzând nu că sunt caste, ci că sunt mai experimentate decât sunt în realitate. Iisus sau Freud? Oricât de nădăjduit era, Stingo nu le copleșește totuși cu reproșuri pe aceste ațâțătoare care îi produc atâta suferință. Iată a doua diferență, majoră, dintre William Styron și romancierii din perioada Belle Époque. Scriitorul american nu-și preschimbă personajele feminine care flirtează, așa cum
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Muntele Athos, sub povara prea marilor taxe impuse de turci. Mănăstirea Dragomirna se vede obligat să o abandoneze fugind din calea stăpânirii catolice, austriece, iar de la Mănăstirea Secu se mută la Neamț împotriva voinței sale, la porunca domnitorului Constantin Moruzzi. Nădăjduita isihie se transformă în zbuciumul unui continuu pelerinaj. Părintele Serghi cade în fața tentației frumuseții, dar mai ales sub povara propriei și neîmblânzitei sale mândrii. În căderile și așa-zisele sale nerealizări, Paisie Velicikovski se consideră un rob neputincios al lui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se introduc lagărele de muncă pentru construirea Sankt Petersburgului, robia și serviciul militar obligatoriu de 25 de ani. Dezertarea din armată, fuga din robie sau din lagărul de muncă se poate face doar prin plecarea către Siberia, un pelerinaj spre nădăjduita libertate, unde foștii dezertori devin vânători, pescari și mai apoi agricultori. De altfel, Petru I este primul care deportează deținuți politici în Siberia, în timp ce după el, Ekaterina a II-a va exila și ea aici mulți miniștri și boieri. În
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
văzute doar sub aspectul lor real. Poetul scoate la lumina tocmai planul spiritual-metaforic al acestora, scoțând în evidență partea lor nevăzută, dar care devin accesibile prin ochiul credinței, căci credința, conform celebrei definiții pauline, este o „încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd” . Astfel, toate aceste realități primesc o dimensiune hieratică, devenind niște uriașe fresce în catedrala istoriei noastre. Meșterul Manole, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Horia, Alba Iulia, Târgu Jiu, Curtea de Argeș, Mureșul, Oltul, bisericile
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
fost maistru tipograf să se ocupe de partea tehnică. Activul întreprinderii lui Balzac marchează 67 000 de franci, iar pasivul 113 000. Nu se descurajează, ia un alt asociat, Laurent, și mai cumpără și o turnătorie de litere. Dar, comenzile nădăjduite nu sosesc, clienții existenți plătesc greu, creditul încetează și falimentul e iminent. Datoriile lui Balzac ating în acel moment suma de 90 000 de fraci, suma, acoperită parțial de mama lui, care îi oferă 45 000 de franci, -sărăcind pentru
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]