162 matches
-
de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea. Fetele, cu fustițele de-o palmă și cu bluzițe până sub încheietura sânului, tremurau sub răcoarea dimineții. Trebuia să mă grăbesc, dacă nu ajungeam la timp la bărci, riscam să
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pescar_pe_marea_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
Amariei , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. cu palmele goale îmbrățișez copilul din mine nu-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mamă, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zăngăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealaltă năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paște ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Hades șoapte, Trimise prin vietăți Ca să te scoată din minți. Te gândești că te găsiră Toate relele din lume Și te temi să n-o pățești, Când pe loc te năpădiră Niște frici ascunse, anume De ți-e frig, dar nădușești... Eu îți spun că toate acestea Se petrec în mintea ta; Noaptea n-are nici-o vină, Nici urletele de sub stea... Pe toate le vei uita, Când ieși-vei la lumină. Referință Bibliografică: SINISTRA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SINISTRA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487961376.html [Corola-blog/BlogPost/384818_a_386147]
-
din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului în zilele din urmă, ale-acestui veac, bufonii, la cravată, sunt cei mai înțelepți; și, Doamne!, când prostia noastră n-are leac, grădina ta e plină, ticsită cu deștepți! banii, din sudoarea celor obidiți, nădușesc prin conturi, în iz de mucegai. strajă e trabucu-n vise la bandiți; astăzi, dacă nu ai bani, puți a putregai! lăcomia crește multora averea. aroganți cu școală, pe diplome furate, se înalță-n titluri, adulând puterea, corijenți în viață, plini
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mai_cade_cate_un_inger_george_safir_1342163842.html [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
protector necondiționat al oricărui gest sau faptă care servea intereselor școlii. Mămoasă și cu un acut simț al măsurii, ea tempera orice manifestări bulversante, radicale ce-ar fi prejudiciat coeziunea, spiritul de onestitate și de onoare la care lucraseră cu toții nădușind ani de-a rândul. Înarmați cu o experiență evidentă, te aduceau de fiecare dată „cu picioarele pe pământ” dacă „te aprindeai”, iar plăsmuirile cu care-ți „încurcai” mintea - opintind la variante „fără ieșire” - îți erau treptat înlocuite cu substitute tonice
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Coolegii_mei_sotii_rica_si_nicu_rucsanda.html [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
învețe, să facă un efort, acela care preferă comoditatea fotoliului din fața televizorului, acela care nu agreează politețea și vorbește de rău pe cine își pune ochii - are el dreptul să se vaite că e sărac? Invidia față de vecinul său care nădușește muncind, este ea curată în ochii lui Dumnezeu? Pretenția de a fi ajutat și supărarea că nu ți se dă destul, deoarece celălalt are, vine ea din bun simț? Viziune: acela care se vede sărac poate să aibă dreptate, dar
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 by http://confluente.ro/Ghehazi.html [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
care, dincolo de mimare, se străvede plăcerea perversă a cititorului de mai vechi sau mai noi izvoade injurioase: „Te cheamă pe tine Radu? Te cheamă Vlad? Te cheamă Tudor? Te cheamă Vasile? Te cheamă Dumitraș? Te cheamă Adrian? Te cheamă, pocitanie nădușită la subsuori, mai bine nu te-ar chema ! Îți lucesc ochii în cap ca două căcăreze, bălegate de o oaie bolnavă de gălbează. Bălegate cu sânge, avortonule ! De-acuma ți-i albul ochilor roșu. Ai obrazul plin de bube negre
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
prima clipă când te-am văzut, ei bine... semănai leit cu el. Nu ți se pare ciudat? În timp ce râdea, Nobunaga își ascunse gura după evantaiul întredeschis. Dosan tăcu, de parcă ar fi băut o supă amară. Hotta Doku și Kasuga Tango nădușeau din belșug. Când masa se sfârși, Nobunaga spuse: — Ei, am abuzat de bunăvoința dumitale. Aș dori să traversez Râul Hida și să ajung la popasul de noapte înainte de apusul soarelui. Îmi iau rămas bun. Pleci chiar acum? se ridică Dosan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
declarație, metodele folosite de bravii pedagogi ai regimului. În inspecțiile sale ministeriale, însuși Marin Jianu, conducător spiritual și model al torționarilor, îi bătea pe dușmanii clasei muncitoare pînă aproape de leșin, după care îi ajuta să-și revină silindu-i să nădușească în pas de front și să scandeze lozinca, profund mobilizatoare și dragă inimii lui, Stalin și poporul rus/ Libertate ne-a adus! Cei ce încercau să evadeze nu trebuiau prinși, ci împușcați, "ca să nu se mai întîmple". Un procedeu simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
La ora cinci dimineața, caii știau totul. Șiau chiar mai multe decât oamenii. Mirosul le spunea că focurile oamenilor se sting, deci plecarea e aproape. Tot mirosul le spunea că undeva la nord vremea era mai caldă, dar mulți cai nădușiți de oboseală și de spaimă aleargă În direcția lor. Erau cai Învinși, cai speriați, la capătul puterilor. Dar purtau călăreți primejdioși. Și mulți. Caii Apărătorilor Își deschideau nările și simțeau nu doar frigul, ci și căldura unei lupte care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
eu niște figuri de-ale mele, niște figuri metaforice, poetice, băi, Cezărele, face Dănuț, conciliant. Îmi proiectam temerile și nesiguranța, asupra voastră. Îți proiectai... Ia mai scutește-ne! se înfierbântă Crocodilul, sanguinar și rubicond, cu o mimică opărită, aproape comică, nădușind și cherchelindu-se cu fiecare minut în care corpul său voinic absorbea, ca buretele, dozele de alcool amalgamat. Tu nu ești scriitor, nu ești poet... Hâc! N-ai trecut niciodată de "Două muște pe-un căcat". E prea mult spus
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
biserică, purtând lumânârile aprinse, se ocolește casa de trei ori și se face cruce cu lumânarea pe pereți, pentru ca locuința să fie ferită de foc, boli și trăsnet. De Paște, cine va pune degetele pe sare, toată vara îi va năduși mâinile. Sf. Gheorghe: Cine va dormi în această zi, va lua somnul mieilor. Cine se spală pe față cu rouă în dimineața Sf. Gheorghe, toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe față. Dimineață, se pune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Paște nu se ia sare direct cu mâna, deoarece se spune că vor transpira mâinile tot anul. Pentru a fi ferit de acest neajuns, trebuie să pui mâna pe clanța ușii, când vii de la biserică și să rostești: „Cum nu nădușește fierul și e rece așa să nu nădușească mâinile mele tot anul la lucru”. Înroșitul ouălor este o adevărată artă, se îmbină culori și se trag linii desăvârșite, că nuți vine să crezi că reprezintă opera unor mâini de la țară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deoarece se spune că vor transpira mâinile tot anul. Pentru a fi ferit de acest neajuns, trebuie să pui mâna pe clanța ușii, când vii de la biserică și să rostești: „Cum nu nădușește fierul și e rece așa să nu nădușească mâinile mele tot anul la lucru”. Înroșitul ouălor este o adevărată artă, se îmbină culori și se trag linii desăvârșite, că nuți vine să crezi că reprezintă opera unor mâini de la țară. În zilele noastre mai toată lumea colorează cu chimicale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
biserică, purtând lumânârile aprinse, se ocolește casa de trei ori și se face cruce cu lumânarea pe pereți, pentru ca locuința să fie ferită de foc, boli și trăsnet. De Paște, cine va pune degetele pe sare, toată vara îi va năduși mâinile. Sf. Gheorghe: Cine va dormi în această zi, va lua somnul mieilor. Cine se spală pe față cu rouă în dimineața Sf. Gheorghe, toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe față. Dimineață, se pune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al verii. Se retrase cu boii undeva la marginea vlăstărișului. Îi slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu câteva comentarii în ceea ce privește sinceritatea petentului. Noi credem că a fost absolut IMPOSIBIL ca numitul Baar Meier Wolf să fi dat în viața lui vreo sapă prin păpușoii moșierului Constantinovici, deoarece NIMENI nu poate dovedi documentar că evreii ar fi nădușit din greu pe pământurile altora, sau chiar pe cel din jurul propriilor case! Mai degrabă și mult mai credibil ar fi să acceptăm ideea că Meier Wolf va fi lucrat ca vechil, administrator sau contabil la moșia bucovineanului, mai ales că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
veacul nostru. Suflete al meu! gătește-te a-ți vărsa toate simtimentele cele mulțămitoare înaintea preabunului nostru suveren și părinte FERDINAND I-lea. Oh dar, ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dogorea drept în creștet... O liniște apăsătoare domnea peste valea Bistriței.. Clopotele de la biserica din Poiana Teiului,băteau rar și adânc, de sfârșit de slujbă. Fiecare bătaie vibra vălurit.. făcând punți peste vale. Prin colbul opărit de soare, cu fața nădușită de sudoare.. cu ochii însetați, Baltă căuta din ochi, fântâna de sub nucul lui Păun,.. fântâna cu cea mai bună și mai rece apă din sat. Mulțimea adunată pe la porți: copii, femei plângând mocnit cu palma la gură, bătrâni cu frunțile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Iașul era încă un oraș mare, prin frumusețile sale, prin sufletul său. Avea printre cele mai bune școli și printre cei mai buni dascăli din țară. I se spunea chiar „orașul școlilor”. Se opri o clipă să-și tragă sufletul, nădușit de emoția amintirii, apoi continuă rar și molcom. Noi îl ascultam cu un fel de reculegere. ... Dar, școala cea mai bună, școala cea neîntrecută, școala care a format atâtea caractere, a fost Iașul însuși.. cu tradițiile lui, cu sufletul lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se vorbea că trăia cu farmacistul din colț, până și unguroaica de la infirmerie, în ciuda damfului de creolină al stabilimentului, mirosea ațâțător a unguroaică. Numai „fetele noastre“, cum le numea șeful școlii pe viitoarele strungărițe și lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu transpirația lor iute și uleioasă. Ca toți scunzii, căutam prietenia unor colegi înalți. Și, cum Barta Iosif era colegul cel mai înalt și cu faima că a fost invitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acestea erau legate de mama cu niște sfori, cordoane și capete de funii pe care noi le-am trecut peste umeri pentru a face totul mai ușor de cărat. Ne dureau umerii; mai schimbam sarcina de pe un umăr pe altul, nădușeam, eram leoarcă. Mama muta copilul dintr-un braț în altul, îl mai lăsa să meargă pe jos, dar copilul se cerea mereu în brațe. Cu fruntea roșie de sudoare, biata mamă se uita din când în când la noi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ziua de Paști nu se mănîncă ouăle roșii nesărate, căci cel care le va mînca nesărate i se vor roși mînile. Femeia care ia focul ori mucul cu mîna - semn că nu se va teme de bărbat. Ca să nu ne nădușească mînile, în ziua de Paști, după ce vii de la biserică, întîi să pui mînile pe clanța ușii. Cine șade cu mîna la falcă și gîndește trage a rău. Cînd vezi un mort, să nu lucrezi nimic pînă cînd îl înmormîntează, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unul din neam s-a făcut strigoi, să se bea din apa în care s-a pus pămînt de pe mormîntul mortului. (Gh.F.C.) Studiniță Dacă are cineva studiniți*, în urma căreia putrezesc gingiile și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
extrage fierea din sânge, Încărcarea laterală dreaptă și culoarea gălbinicioasă a pielii denotă așadar, de obicei, boală de ficat. O consecință caracteristică a bolilor de ficat, ca și a Încărcării laterale drepte, Îndeosebi, este transpirația abundentă. Toate persoanele Încărcate În dreapta nădușesc așa de ușor, și această transpirație este pentru ele o binefacere. Foarte adesea, ele au o transpirație incomodă de picioare, aceasta Însă, oricât de neplăcută ar fi, este pentru ele o manifestare foarte binefăcătoare, atât timp cât nu s-au degajat de
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]