680 matches
-
proză saltă pe note, de la picanterii și plaisanteries culturale la politicale și, în cele din urmă, la cherchez la femme (și veți găsi legătura...), cîștigînd din ce în ce în vervă. Pasaje vesele și triste, interogatorii comice, anume cochetării și nădufuri alintate, de franctiror în critică și, din vreme în vreme, (aproape) polemist stau laolaltă în paginile scrise, despre neîntreruptul du-te-vino dintre prezent și trecut, cu judecata cîteodată pripită a zilei de azi. Mai fermecătoare cînd au apucat să se decanteze
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să-i poarte numele lui Ștefan cel Mare. În fraza de mai înainte, este de domeniul evidenței accentul sarcastic, dureros și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
nici loc, nici vreme ci un nespus lin al asemănării dincolo de vorbe. aidoma unui lac atins de-o briză, în vreme ce înspre adînc, doar o alunecare nestingherită de cîrd, cînd deodată știm... ... făr de putința împărtășirii, vezi bine... ... dinspre biserică, în năduful de ierburi, adiau unde de Fugă și deodată acest foșnet al frunzelor însoțindu-le ca un îndemn la smerenie, încît cîinele se-nfioră abia auzit... „nu-i straniu... pe cît te-ndepărtezi mai mult pe-atît de mult te-ntorci înspre
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
de la Stavropoleos. Acum niște ani vorbeam cu Livia despre Gay Fest - văzuse cu o seară înainte la televizor violențele comise de activiștii Noii Drepte împotriva participanților la marș în numele „valorilor creștine” - și n-o să uit niciodată comentariul ei, rostit cu năduf, dar mustind de bun-simț: „Săracii de ei, nu-și dau seama că, dacă Iisus ar fi venit pe lume în zilele noastre, ar fi fost în stradă, alături de oamenii din marș, pentru că El a luat mereu partea obidiților?...” De ani
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
în a fi mânios. Numai că acum mai bine de 20 de ani, când apelul la Ambulanță avea aceleași pronostic de succes ca o extragere 6 din 49, tânărul medic Arafat nu s-a oprit la a-și spune cu năduf că așa ceva e inadmisibil. Și-a pus propria mașină la bătaie și, vreme de 6 ani, cu ajutorul colegilor care au acceptat să facă voluntariat, pe timpul și pe banii lor, a asigurat primul serviciu modern de medicină de urgență prespitalicească din
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
s-o facă la un moment dat, într-un an, neapărat de sărbători, neapărat dărâmând bradul. își închipuia acest lucru de câtva timp, de când simțea că viața lui stagnează la firmă. Am împlinit azi 40 de ani, își spuse cu năduf. Și ce dacă? Am trecut sub tăcere aniversarea mea. Totuși, speram să-și amintească măcar o persoană, acolo, dintre colegi. Mă gândeam că, poate, îmi vor organiza o petrecere-surpriză, așa cum s-a întâmplat anul trecut pentru doamna Ropot. Mă gândeam
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
știi, și o înfruntare adusă lui Dumnezeu. Că adică, se înfumurase într-atât, încât se credea stăpân pe vrerea soartei, hoțomana. Și gândul i se făcu mic și se lăsă pituluș, tocmai spre fundul fundurilor inimii, care bătea înfundată în nădufuri. "Ei, bat-o și vârsta asta!", gândi conu Nicu, cu mai mult temei pus în gândurile sale și ca să-și schimbe totodată și firul altor gânduri, poznașe, spuse mai^nainte, cam fără multă gândire: " Da, da! O fi ce a
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ruși, iar peste noapte s-au transformat în cei mai proeuropeni. Sfânta naivitate dacă nu este ceva mai serios la mijloc. Să fi uitat dl Ghimpu vechea zicală românească „Lupul părul și-l schimbă, iar năravul ba”. Mă umpleam de năduf privind la tandemul atât de armonios „Munteanu-Sârbu” împotriva pldm-istului Iu. Țap. Grangurul comunist S. Sârbu sărit (mai corect delegat de Voronin, că și acesta se vorbește că ar fi un nepot de-al său ca și Reșetnikov!) în barca democraților
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
-l păcălească, să-l manipuleze pentru a-l depăși și dacă nu reușesc, invidia lor devine devastatoare. Acești indivizi nu recunosc niciodată că au greșit, pentru toate este de vină doar predestinarea, „M-a urmărit ghinionul, neșansa, îmi spunea cu năduf Mitică, m-am născut fără noroc". Deși Mitică a avut un aliat temeinic în soție, deși a făcut o avere cosiderabilă în timp record, imediat după 1989, se plângea în câteva scrisori, dar și prin viu grai, gata să-i
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
de autor nu poate fi agreat (și simte clar o atare atitudine) de către cei ce s-au aliniat în diverse grade la "doctrina și tematica" trecutului regim ce și-a supraviețuit. în spatele amăgitoarelor fraze elogioase, d-sa percepe "nu atît năduful sau suspiciunea ci mai degrabă reproșul surd împins pînă la animozitate, de parcă aș fi comis o necuviință că am preferat onestitatea și marginalizarea în loc să lupt pe baricadele demenței colective". Cred că avem în privința aceasta o experiență comună...
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
nostru, ci la ceva distanță, în comuna Costești din județul vecin, Argeș. Imediat mi-am amintit, că în vara trecută și eu auzisem un ecou al acestei întâmplări dăinuind peste două generații. Era un blestem al unei bătrâne aruncat cu năduf vecinului de după gard cu care se afla în vrăjmășie: „Dea Domnu’ să trăiești ca popa din Costești”. Astfel au reînviat povestirile auzite în copilărie despre acea terifiantă întâmplare. In 1930 ziarele vuiau anunțând o știre care avea să îngrozească nu
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
s-ar bucura de viață-fără-de-moarte, iar, dacă printr-o minune, ar fi cedat, puterea s-ar fi transferat în familie, generației următoare de Ceaușescu. Revolta Timișoarei a părut, tocmai de aceea, incredibilă, miraculoasă. Timișorenii au încetat să-și mai verse năduful în glume sau în cârcoteală pe la colțuri sau în simpla ascultare a posturilor ce vesteau libertatea altor state. N-au pus nici mâna pe arme. În loc de toate astea, au luat lumânări, curaj și solidaritate. Au spus pe față ce aveau
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
vadă tăiată în bucăți creația, dar pe altă parte nu îl ajută cu nimic dacă apar recenzii în care se spun titlurile pieselor și că este în stilul cutare. Nici că-i rău, nici că-i bun. Nimic“, își varsă năduful autorul celor patru volume eminamente muzicale. Apariția revistei „Sunete“ a reprezentat o licărire de speranță în peisajul autohton, care însă nu a corespuns așteptărilor. „Revista e făcută pe un format străin și chiar dacă are o serie de minusuri, față de celelalte
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
Karl Leonhard, ca scriitorul nu este decât o personalitate accentuată, un hipersensibil care recepționează mai dureros ceea ce un alt individ abia percepe. Cum contactele nemijlocite se stabilesc tot cu colegii, reproșurile li se adresează lor. Este greu să-ți verși năduful doar pe un sistem întreg, compact, plasându-te în abstract și este mult mai lesnicios să-ți cauți ținte concrete pentru a te descarcă. Acum zece ani, scriitorul încă mai era - cel ce era - o prezumtiva portavoce a tuturor cititorilor
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Baltazar. Eseul i-a făcut destul sînge rău criticului, el considerîndu-l pe Baltazar drept "organizatorul complotului", socotind că astfel, Rebreanu a comis un act de inamiciție, revăzîndu-se, după aceea, întîmplător, pe stradă și comportîndu-se, atunci, ponciș. Lovinescu a notat, cu năduf și vizibil indignat, în jurnal, apariția serialului semnat de Camil Petrescu, văzînd aici, un semn de ingratitudine și inamiciție. Dar n-avea voie irascibilul Camil Petrescu și el la o reacție scrisă? I-a răspuns lui Camil prin pamfletul Vola
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
mai bine ca mine, teme care sunt comune cu Acasă, pe câmpia Armaghedonului (uluitorul portret al mamei din roman întreține subtile structuri literare comune cu ambivalența creionării lui Mircea Zaciu), portretele filosofice sau literare sunt umplute de admirația, fervoarea, confesiunea, năduful, judecata, tandrețea sau doar respectul rece al Martei Petreu, inundate de subiectivitatea care le dă viață, lume și sens. Pe de altă parte, „literaturocentrismul“ culturii române, după o expresie inspirată de Ion Ianoși, este când emblemă sau fală, când diagnostic
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
ca la ușa cortului! Îi veți lipi imediat pe frunte eticheta "încă unul de duzină" și veți schimba canalul în căutare de pițipoance și scandaluri! Eu îmi înjur România! Nu o fac des. Și nici nu o blestem. Îmi vărs năduful doar! Ca orice om care stă cu orele la cozi în spitalele pentru copii, ca orice om care-și vede bunicii fără bani de medicamente, ca orice om care ar vrea să ajungă până la Arad, dar n-are autostrăzi, ca
Soțul Cristinei Pocora: "Te rog mă iartă că te-njur!” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24608_a_25933]
-
Părtinitor e Universul, sau poate că eu Cu tălpile-mi aspre rânesc poala lui Dumnezeu? Că pe-o țoala spălată-n năduf pe piatră de rău Frecată-n leșia nopții până-i ruptă din brâu. Sau poate, cu tropot, rănit-am al zilei timpan Fugărind cu pintenii arși iluzoriul liman: Chilia apelor repezi cu vârtejuri de fum, Cărări pieptănate în grabă în
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
-i prea reușește, fiind vădit sub cota lui Adrian Păunescu și chiar a lui Corneliu Vadim Tudor), d-sa incriminează, dorindu-se "spiritual", "mania idealismului de dreapta (dreptaci)" și "eticismul moraliștilor de ambe sexe". Primii ani de după 1989 sînt cu năduf apreciați ca o epocă "în care cartea românească a fost uzurpată din tronul ei, stuchită fiind de fundamentaliștii de alba-neagra și înlocuită fiind de sandre roze pe sub fuste". O habituală confuzie între "roșii" și "albi" e menită, desigur, a discredita
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
fără știu eu ce năzdrăvănie. "Ca să se vîndă" mi s-a spus. Ei bine, în condițiile acestea e greu să reconstitui un sistem de valori. Cînd mergi pe linia acceptării totale a unor lucruri de divertisment și încă ce divertisment! - Năduful dumneavoastră cred, este în mare măsură motivat, deși în programele de radio și televiziune sînt și lucruri de valoare, de calitate. - Din cînd în cînd, dar faceți raportul. - Nu există poate o articulare coerentă și nu sînt stabilite priorități, nu
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
mai clară a falimentului partidelor politice din România. Conglomerate de interese, de găști și de mafii, ele și-au epuizat, în zece ani de retorică cinică și tâlhării programate matematic, toate mesajele. Miza pe "tehnicieni providențiali" traduce refuzul plin de năduf al electoratului de a-și mai da votul unor inși incapabili să facă altceva decât să mintă, să înșele și să se țină de intrigi mărunte. Printr-un paradox posibil numai la noi, soluțiile politice la criza României sunt văzute
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
încheie. (S-a constatat de curînd, se relevă, că în epoca fanariotă s-au tipărit mai multe cărți în românește decît în grecește.) Sînt evocate, cum se cuvine, răpirea Bucovinei (1775) și a Basarabiei (1812) și, apoi, se vorbește, cu năduf evident, despre soarta tragică a romanității sud-dunărene (aromânii din Grecia și diaspora). Trecîndu-se, mai decis, la etapa modernizării românilor, se insistă asupra consecințelor revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
suplimentare ale abdomenului tău care nu-și mai încape în cureaua pantalonilor, în căutătura ta arogantă, nu înșeală pe nimeni. Vino-ți în fire, grandomanule, cunoaște-ți lungul nasului, mai fă loc și altora! Dar nu, în loc să-mi vărs astfel năduful, le dau la toți binețe, îi chem la telefon, îi felicit de sărbători, îi întreb de sănătate, de copii, de ultimele voiajuri, de recentele lor succese și invoc pronia cerească în sprijinul lor. Nu-i așa că sînt generos?
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
lui Eliade în Occident pălește tot mai mult". Dintr-o lovitură sînt discreditați atît Livius Ciocîrlie cît și Cioran, pe care cel dintîi, "după o lungă perioadă de izolare, debarcat într-un mediu străin, la Bordeaux", cînd (adnotarea plină de năduf e caracteristică!) "i s-a părut că în fața lui s-a deschis întreg universul, cu toate secretele", și-a îngăduit a-l analiza: "Pastișează, comentează și reface carnetele lui Cioran. În treacăt fie spus, dacă există o filosofie mai contraindicată
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
și nici mai temuți. Însă diversiunea cu "mitraliera" "Crvena Zastava" - în fond, un banal pistol cu douăsprezece gloanțe, ceva mai rapid decât jucăriile de damă din dotarea poliției - a dus la o replică disproporționată: sergenți nădușiți, cu chipiele lăsate cu năduf pe ceafa asudată, abia se mișcau sub greutatea armelor, iar din transpirația lor inutilă stupiditatea unor șefi de la București și-a inchipuit că dă o lovitură de imagine! O lovitură de imagine a dat doar generalul Toma Zaharia. Împins, nu
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]