1,281 matches
-
zilnic să mor, învăț să re-nviez, / Cu gânduri care dor continui să visez / Învăț să nu mă tem pe drumul interzis / Îmi apăr temerar credința de proscris” (Învăț). Și asta este condiția celui rătăcitor în lume: „Rătăcind ca o nălucă / Gândul doare și usucă / Te trezești singur pe lume / Fără patrie și nume // (...) // Rătăcind prin țări străine / N-ai nici casă, n-ai nici mâine, / Fie cald, fie furtună / Visezi la țara străbună!” (Rătăcind). Se pare că aceasta este soarta
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
zilele învăluite în mantia neagră a unei vieți lipsite de bucurie, în care viscolesc durerile și nedreptățile. Îngerul ei păzitor a uitat să-i mai aprindă o flacară a speranței și a lăsat-o să treacă prin lume ca o nălucă, trăind parcă un timp adormit. Nu de puține ori, ca cititor, îți vine să oprești lectura pentru a medita la vicisitudinile vieții care au făcut-o inertă la mediul înconjurător, la zbaterile într-o viață sufocantă care nu permite deschiderea
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
poze, scrisorile îngălbenite, biletul de tren nefolosit, trandafirii albi presați, scoici, stele de mare, pe o fâșie de catifea roșie, într-un coșulet, o pietricică ovală, stolurile de cuvinte înscrise demult au urcat la cer, impresia unui vis, poate-o nălucă, un ceas stricat, o partitură, pianul prăfuit, iar dincolo de vânt, o mare între noi și cer, infinitul... LITERELE CĂRȚII TALE În cartea ta era scris numele meu cu litere numai de noi știute. Ai rămas, undeva suspendat, într-o lume
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
vizuale, golurile și plinurile din tușa crochiului. Un lucru îmi scapă: muzica. Așa cum treptat mi-a scăpat și entuziasmul la întâlnirea cu un parc - La Vilette - aflat, în afară de Cite de la Musique, într-o curioasă și imprevizibilă hibernare. Jeu des hombres. Năluca vechilor temple grecești, a armatelor napoleoniene cuceritoare; umbra stilului clasic, sobru, uneori chiar rece, degajată de interior, a gesturilor subtil megalomane, copleșitoare, totodată monumentale exhibate de exterior, în fine, fantoma lui Penderecki ce îmi însoțește de câteva zile traseele pariziene
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
fantoma lui Penderecki ce îmi însoțește de câteva zile traseele pariziene ca o reverență a muzicii nestatornice, lipsită de ancoră, dar nu și de busolă, reverență făcută creațiilor sonore acostate lângă țărmuri stilistice recognoscibile, demult lămurite. Și, era să uit, năluca Mariei Magdalena din tinerețe, sălășluită deasupra Catedralei Madeleine, acolo unde ochiul trecătorului creștin încearcă în zadar să zărească o cruce, dar și iluzia absolvirii de păcatele trupești prilejuite de reprezentarea sonoră a porților emblematice ce străjuiesc orașul sfânt. Les sept
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi oferă în dar Să vină-n cetatea cu porți de cleștar recifi de corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
gingașe făptura ei caldă delfinul atinge, alunecă-alături, pe spate o duce, pești colorați îi oferă în dar Să vină-n cetatea cu porți de cleștar recifi de corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de a-ți fi pipăite toate însușirile, ca și cusururile. Iar dacă mai ai de-a face și cu o presă liberă, primejdiile se înmulțesc. De altfel, ar fi una din puținele satisfacții ale celor de jos, contemplați ca niște năluci turbulente: la urma urmei, ce-or mai fi vrând și ăștia? Adică noi...
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
Patricia Highsmith -Talentatul domn Ripley (Ed. Litera Internațional, 129 000 lei); Jules Verne - 20 000 de leghe sub mări (Ed. Corint, 71 000 lei); Mihail I. Lermontov - Un erou al timpurilor noastre (Ed. Codex 2000, 136 000 lei); Alexandru Macedonski - Năluca unei nopți (Ed. Litera Internațional, 55 000 lei); Alain Demurger - Cavalerii lui Christos (Ed. Codex 2000, 220 000 lei); Charles Baudelaire - Florile răului (Ed. Litera Internațional, 55 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Personaje
Agenda2004-8-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282106_a_283435]
-
2004 - 11 aprilie 2005. La știucă, prohibiția se va institui în perioada 15 februarie - 25 martie 2005, în intervalul 12 aprilie - 10 iunie corespunzător anilor 2004 și 2005 pescuitul fiind permis cu condiția utilizării uneltelor de pescuit sportiv și a nălucilor artificiale. În apele de munte, pescuitul păstrăvului indigen, fântânel și a coregonului este interzis pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2004 - 30 aprilie 2005, iar a păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței pe o durată de
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
în top. Navetiștii din Dudeștii Vechi relatau cum văd dimineața, între orele 5 și 6, pe ulițele satului, o arătare îmbrăcată în alb, care aduce a femeie. Dacă îi dădeai bună-dimineața pe bulgărește, îți răspundea. Dacă îi vorbeai pe românește, năluca dispărea. Abia în primăvară, s-a aflat că nu era vorba de altceva decât de o femeie bolnavă, care se plimba dimineața prin sat. Având aplecare spre cultura tradițională, Otilia a fost marcată de această poveste. A început munca de
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
își freacă palmele una în altă fără rost, le duce la urechi, la gură, pentru ca, în cele din urmă să și le înfigă zdravăn în țocul pistoletului prins în chingi, direct de centură. Așa! De ce s-ar teme el de năluci sau de zăluda care ține talcioc în casa aia veche și așezată în crucile drumului? Mărțina Sâmbure este până și pentru el o enigmă. Omul gândește confuz o secundă, apoi ia poziția de drepți, ferm că un soldat de la porțile
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
urmărit, m-ar fi durut privirea ochilor adânci și negri ai sfântului. Tablourile lui Ion cu imaginile deltei Dunării, le-am luat cu mine la plecarea din țară și se află expuse în casa mea, în amintirea unui om, sau nălucă a unui pictor genial, rătăcit pentru scurt timp în dimensiunea noastră.
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
se dă pe gratis între camarazi de infantilism" (doar fiindcă iubitorii de poezie sînt strîmtorați, iar nu din lipsă de prețuire) - își continua demersul gratuit: Încă un gest inutil în miezul unei societăți aflate la apogeul declinului sau. Încă o năluca iese din găoace pentru a-și dezvălui fragilitatea și inoportunitatea. Dacă spunem că sîntem optimiști, se înțelege de la sine că mințim. Că exageram. Căci nicăieri nu se văd, nu se simt încă semnele, fie cît de firave, ale vitalității. Ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
părerea mea parodicul intratextual. Personajul principal este un bărbat pe nume Albert van der Qualen, pe care un tren pe direcția Berlin-Roma îl aduce într-un orășel oarecare, unde închiriază o cameră de hotel în care i se va ivi năluca unei făpturi nespus de frumoase. Albert van der Qualen nu știe unde se află, nici în ce anotimp al anului, ori la ce moment al zilei a sosit în acel loc. E un călător venit de nicăieri și mai cu
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
ca și Iov, Mendel nu mai crede și nu mai așteaptă nimic de la Dumnezeu. Pentru el moartea e singura izbăvire. Apariția lui Menuhim nu e reală, ea nu e o minune, cum lesne ne putem înșela, ci e o ultimă nălucă a fericirii pe care o caută Singer. Așa cum cîrpaciul lui Malamud își trăiește execuția ca pe un fel de intrare triumfală în oraș, unde mulțimea îl întîmpină cu afecțiune și prețuire. Semnificativ, scena care încheie romanul este cea a adormirii
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
din modeste tabieturi de celibatar. Cea mai frumoasă scenă din poveste este aceea în care tinerii, Pierre și fata, dansează împreună pe muzica de la un tranzistor, despărțiți fiind de gardul din sîrmă. Apropierea lor e reală și imaginară deopotrivă. Fata, năluca, e atît de aproape, și totuși inaccesibilă ca orice himeră: în cele din urmă, Pierre moare rănit într-un accident, urmîndu-și năluca în realitatea care o va ține pentru totdeauna ascunsă. Didacticismul enervant din "Refugiul Muguet", prezent și în "Cocoșul
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
muzica de la un tranzistor, despărțiți fiind de gardul din sîrmă. Apropierea lor e reală și imaginară deopotrivă. Fata, năluca, e atît de aproape, și totuși inaccesibilă ca orice himeră: în cele din urmă, Pierre moare rănit într-un accident, urmîndu-și năluca în realitatea care o va ține pentru totdeauna ascunsă. Didacticismul enervant din "Refugiul Muguet", prezent și în "Cocoșul sălbatec", altă capodoperă ratată, constă în felul în care Tournier explică simbolistica intrigii și a personajelor, nici măcar prin comentariu direct, ci parazitînd
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
devine niciodată cu adevărat un american, ci rămîne victima unei alte identități, care îl ucide prin procura. Dacă America e țară emigranților prin definiție, ea e totodată și tărîmul la care unii nu au ajuns niciodată, un spațiu simbolic, o năluca, fantasma a unor minți ostenite, cum este și protagonistul lui Nabokov, pentru care Noul Continent e o destinație, nu o lume în sine. O America imaginara sau una ratată, pe pămîntul căreia trăiești fără să o vezi, fără a fi
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
bisericuța lui literară!" (Acre poftele). Visul ănsusi e demonic-senzual, ăn grotescul sau se oglindește o nostalgie a inocentei:"Visul/ stă spănzurată o tărfă de-oglindă și vămuie vămuie/ stoarce panza copilăriei uleioasa"(Exerciții ăntr-o jumătate de vis). Inocentă a cărei năluca băntuie an melancolica mărturie a autorului ce-a ămplinit o jumatate de secol de viață, ăntre mecanică elegiaca a fotografiei și (admirabila sugestie) "pianul plin de oboseli", sub steaua războinic-săngeroasă a solitudinii (ibidem). Asociată cu lirismul, fiziologia se poate asocia
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
ură. singurătate.”; un poem deosebit, unul dintre cele mai bune ale culegerii, se numește chiar Frica, acesta asociind la descripția psihică și elemente de fantastic sau de absurd senzorial care ne plasează într-o irealitate de coșmar: „frica naște halucinații/ năluci care mai apoi/ se încarnează/ în ființa tăcută a menhirilor// cum simte asta/ ghionoaia/ iese din bojdeuca ei/ și pleacă/ cu tot satul la subsuoară// rămâne o apă/ care se bea singură”. Frica și congenerele acesteia, panica și spaima, pătrund
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
simbolizează acel trecut care le lipsește tutoror membrilor pensiunii, făcînd din toți mai mult sau mai putin niște infirmi, e important că ea să rămînă o proiecție. Nostalgia înseamnă durere după ceva ce și-a pierdut conturul inițial, după o năluca, iar nostalgicul nu încearcă (pentru că știe că nu poate) să iși limpezească privirile, ci preferă să le lase pierdute în ceață, să străvadă, cu alte cuvinte. Tocmai de aceea, din clipă în care a zărit portretul Masenkăi, viața lui Ganin
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
lumi, o lume încărcată de superstiții și mistere, de temeri și exaltări, singurătate și frenezii comunitare (în planul religios ambele), e strălucită, fiindcă ea funcționează ca un debușeu pentru o filozofie care e de fapt acut contemporană. "Demonul iubirii" este năluca și spaima veacului nostru, chiar dacă personajele lui Marquez se descoperă chinuite și stăpînite de el cu secole în urmă. Titlul romanului este doar aparent transparent, pentru că deși anunță dintru bun început o viziune aparte asupra dragostei, el lansează totodată întrebarea
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
incongruențele, fie și inițial delicate, devine suspectă. Clarvăzătoare, pana poetului detectează astfel precaritățile conținute în transluciditatea îmbătătoarelor aparențe: "Un duh al răcorii renăștea din sevă; prealesne/ Rîul își mîna greutatea trunchiului în cer./ Copii ai anotimpurilor aspiram la moștenirea curcubeului./ Năluca unei promisiuni și în cele din urmă/ Desfăcută palma norului, fără nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
-se la o profitabilă și ternă perseverență academică... Ceilalți, profund dăruiți scrisului, ca autorul monumentalei Istorii a literaturii române, au darul de a reînvia figuri ilustre, demult duse, punându-le în mișcare sub ochii noștri prin forța talentului lor fascinant. Năluci venerate de urmași, cum e singuratecul Mateiu prin vraja verbului său... Vreau să spun că, fără Călinescu, nu l-am fi văzut pe Mateiu Caragiale umblând... Fără el nu i-am fi cunoscut esența; nu am fi avut norocul să
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]