76 matches
-
ei; fin; finuț; forțat; fratele; har; identitate; iertat; iniția; invitați; Iordan; îmbărbătare; încredințare; încreștinat; îngeri; înnoire; leac; legătură; lepădare; little one; luminos; 3 luni; manele; mare; matur; meditez; metamorfoză; mic; minunăție; mirobolant; mituri; mîntuire; moarte; muștar; nași; naștere din nou; nănași; numere; obligat; ortodox; panglică; pază; păcat; pădure; plînset; poreclă; poruncă; prenume; primul; prostie; pur; religios; repede; scară; scăldat; schimb; scufundare; sfințit; Sfîntul Duh; sora; spirit curat; spovedire; sugar; superstiție; șansă; taina botezului; prima taină bisericească; taine; țipăt; ulei; valoare; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
emancipare; faimoasă; fain; fast; fastuoasă; fată; feeric; fericit; festiv; flori; fondator; game over; găină; hotărîre; ipocrit; îndeplinire; îndrăgostiți; întregire; lac; logodnă; lume; mai pe urmă; maturitate; mică; milionar; mine; minunată; minune; mire și mireasă; moarte; mov; multă; mulțime; necaz; nepăsare; nănași; nou; Oana și Alan; oaspeți; obicei; obligație; oboseală; optimism; ospăț; party; pas; petrecăreață; petrece; Phoenix; pierdere; plictiseală; posesie; pușcărie; rachetă; în rai; regească; relaxare; repede; ritual; rochie de mireasă; rug; salam; sărbătoare iubită; sărut; scandal; sex; sfîrșitul iubirii; siguranță; simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
d-aur. / Trase arcul să-l săgete, / Doar Ioan, / Sfântul Ioan, / Mi-și grăbi / Și mi-și grăi: / Nu grăbiți pe moartea mea, / Că nu-s eu ce gândiți voi, / Că nu-s hoară zburătoare, / Ci sunt Ioan, / Sântu Ioan, / Nănașul lui Dumnezeu, / Umblă ziua botezând / Și-ncă noaptea cununând."145 Motivul solar cel mai utilizat în colinde, ilustrat de o viețuitoare pământească, supusă "vânării", este Cerbul, considerat un simbol al fecundității, al ritmurilor creșterii, al renașterilor. Mediator între cer și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa / Și cu Ion/ Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i frunza iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lumânare, le trage în cărți la fete - Stancăi, Mariei și Ilincăi - și le spune fel de fel. Are niște cărți ovale cum n-am mai văzut. Spune că sunt de trei sute de ani, de pe vremea când la Istanbul erau împărați nănașii lui Vlad Vodă Țepeșul. — Taci, Marico, de unde știe Zamfira poveștile astea? — Așa i-am spus și eu, să mai tacă și să nu mai spună prostii, da’ ea s-a închinat în fața mea, a căzut în genunchi și s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adică la 25 mai 1707 (7215), căpitanul Pavăl scrie: „Adecă eu, Pavăl biv căpitan,... am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie,... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor,... care vii ni-i noauă danie de la nănașii noștri, de la Palaghia Crăciuneasa”. Vorba ceea: „Dar din dar se face Rai”. Acuma hai să vedem cum se vinde cu profit o vie. La 25 mai 1751 (7259), Nastasia și fiii săi au vândut lui Ioniță mătăsar „O vie în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bolile, fertilizează femeile. Copilul apare Într-o poveste În urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel fabricat. La trei ani devine flăcău și Își cere darul de la nănaș, o vacă neagră. În Fata mamei mărei, o babă care locuia singură Într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a Îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându i . Un fecior de Împărat i-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Pomul acesta se pune pe dinaintea nunilor și Însemnează că atât Însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni. După ce s-a Închinat pomul și după ce nuntașii au jucat În jurul lui, nănașul Începe a-l scutura, adică a-l Împărți Între aceia pe care Îi află el demni, de regulă Însă Între neamuri. Mărul este prezent În multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate În mere de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bolile, fertilizează femeile. Copilul apare - într-o poveste - în urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a îmbrăcat-o și a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându-i "Draga mamei frumoasă!". Un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pomul acesta...se pune pe dinaintea nunilor și... însemnează că atât însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni." După ce s-a închinat pomul și după ce nuntașii au jucat în jurul lui, nănașul "începe a-l scutura, adică a-l împărți între aceia pe care îi află el demni, de regulă însă între neamuri." Mărul este prezent în multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate în mere de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
jos. Moș Mihai tace. Îi este frică. Dacă cinu' Costică chiar nu poate să-l scoată? Georgică a coborît la Darabani și acum n-are cu cine să mai vorbească. La Dorohoi deșartă papornița în bucătăria lui cinu' Costică. Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul. Moșul a fost impresionat de judecător. Ce om de treabă! Ce frumos vorbea! Du-te acasă, moșule! O să primești acasă tot ce trebuie. În autobuz moșul iar vorbește. Mare om cinu' Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sau să cheme preotul acasă ca să-i citească slujba de molitvă și să primească în acest fel slobozenia sau dezlegarea, intrând astfel în rândul celorlalte femei, având dreptul să facă treburi ce-i fuseseră interzise până acuma. În acest timp nănașii, cum li se spune pe la noi celor ce i-au cununat cândva pe părinții pruncului, se îngrijesc de tot ritualul ce se obișnuiește a se înfăptui cu ocazia botezului. Adică nănașa vine în ziua programată înfăptuirii tainei botezului, îl îmbracă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să fie bogat, bani din care mama va cumpăra la prima ei ieșire la boltă, săpun pentru spălatul copilului. Înainte vreme în familiile care trăiau un asemenea eveniment se punea masa pentru cei ai casei, părinți, ceilalți copii, bunici și nănași. În zilele noastre, după ceremonialul botezului se organizează ospăț îmbelșugat cu numeroși invitați, adevărate banchete, mai ales în cazurile perechilor mai înstărite, numărul participanților la festin, depășind uneori numărul de o sută. Bineînțeles că cei ce răspund invitației și participă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
era al Domnului, ci și cezarului ceea ce se cuvenea cezarului. Pe seară, mirele împreună cu prietenii lui cei mai apopiați, care la nunțile domnești sunt numiți cavaleri de onoare, împreună de asemenea cu unu, doi, dintre muzicanții angajați se duc la nănași, pe care îi iau cu alai și de unde cu toții merg la casa miresei. În caz că e vreme frumoasă se organizează joc în ograda acesteia, se bea un pahar, două, de băutură, vin sau rachiu, după preferințe, se servesc și oarece gustări
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu revărsatu’ Că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu revărsatu’ Că ne-apucă ziua-n satu’, Cu doi, trei cai de furatu’. Da’ nu-s caii de furatu’ Că-s din târg de cumpăratu’ Și mulți bani am
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec pe oarece chiuituri în care au grijă să-l caracterizeze pe nănaș ca pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar, după cum dacă nu-s tocmai mulțumite de felul în care au fost primite acestea ar putea strecura și câte o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]