76 matches
-
să fie bogat, bani din care mama va cumpăra la prima ei ieșire la boltă, săpun pentru spălatul copilului. Înainte vreme în familiile care trăiau un asemenea eveniment se punea masa pentru cei ai casei, părinți, ceilalți copii, bunici și nănași. În zilele noastre, după ceremonialul botezului se organizează ospăț îmbelșugat cu numeroși invitați, adevărate banchete, mai ales în cazurile perechilor mai înstărite, numărul participanților la festin, depășind uneori numărul de o sută. Bineînțeles că cei ce răspund invitației și participă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale ambelor părți. Iar în cazul familiilor mai înstărite tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
era al Domnului, ci și cezarului ceea ce se cuvenea cezarului. Pe seară, mirele împreună cu prietenii lui cei mai apopiați, care la nunțile domnești sunt numiți cavaleri de onoare, împreună de asemenea cu unu, doi, dintre muzicanții angajați se duc la nănași, pe care îi iau cu alai și de unde cu toții merg la casa miresei. În caz că e vreme frumoasă se organizează joc în ograda acesteia, se bea un pahar, două, de băutură, vin sau rachiu, după preferințe, se servesc și oarece gustări
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru tot ceremonialul care urmează. Sucăcițele, femeile care pregătesc ospățul la casa miresei, în noaptea asta de sâmbătă către duminică, târziu, încolo către ziuă, când au cam terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu revărsatu’ Că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
terminat pregătitul bucatelor, iau cu ele și un muzicant și merg acasă la nănașul pentru a-i face bucuria zoritului, a cântatului înainte de a se crăpa de ziuă. Acolo se înșiruie la fereastra camerei în care știu ele că dorm nănașii și cântă după tradiție: Ziuori, ziuori, dragi surori, Nu grăbiți cu revărsatu’ Că ne-apucă ziua-n satu’, Cu doi, trei cai de furatu’. Da’ nu-s caii de furatu’ Că-s din târg de cumpăratu’ Și mulți bani am
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec pe oarece chiuituri în care au grijă să-l caracterizeze pe nănaș ca pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar, după cum dacă nu-s tocmai mulțumite de felul în care au fost primite acestea ar putea strecura și câte o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar, după cum dacă nu-s tocmai mulțumite de felul în care au fost primite acestea ar putea strecura și câte o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture pe nănaș atunci când se dovedește a fi mai cârpănos din fire: Să dea Dumnezeu ceas bun, Dac-am vint atâta drum. Cât am fost, cât am umblat, Ca la nănaș n-am aflat, Curte largă și grădină Și casă, numai lumină, În
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture pe nănaș atunci când se dovedește a fi mai cârpănos din fire: Să dea Dumnezeu ceas bun, Dac-am vint atâta drum. Cât am fost, cât am umblat, Ca la nănaș n-am aflat, Curte largă și grădină Și casă, numai lumină, În ferești, tot flori domnești, Că de-a dargu să trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare De putem striga pe cale ! Duminecă dimineață, la o oră potrivită așa fel ca nuntașii să fi avut vreme să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fi cei mai harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La țâțâna de la ușă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori! U iu, U iu iu! Nănașii ies din casă, se alătură alaiului și pleacă cu acesta la casa mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui, Ca o boabă de cireașă, Știe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Nu te poci descununa, Până când nu-i număra, Iarba de pe cele lunci, Și frunza din nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau în primire pe acesta, gata pregătit, întregul alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De vi-i drag unde-ați intrat ! U iu, U iu iu ! * Poftiți ! Intrați fără frică, Nu ni-i podeaua de sticlă, Dar nici tină sau noroi! Vă primim cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
suma aceasta, din cămară li se aduce oaspeților Budihala, o femeie neagră, zbârcită, urâtă, bătrână, cocoșată, pe care mirele o refuză, susținând că el o altă floare a zărit. Femeile sunt de acordă să ofere căprioara cea adevărată, numai dacă nănașul mai dă ceva pe deasupra. Și numai după ce acesta mai pune o foaie, două, mirele este invitat în celar, unde nerăbdătoare-l așteaptă mireasa, care-i face cadou cămașa cusută de mâna ei pe care acesta o și îmbracă. Se spune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că eu plec
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cheful de petrecere și la atmosfera de voie bună a tuturor nuntașilor. Nașii pregăteau un steag, deasemenea foarte frumos, în culori vii, optimiste, care în structura alaiului însoțea căruța acestora, și era purtat de un flăcău chipeș, rudă apropiată a nănașului, un frate mai mic sau un nepot. Acesta trebuia să ducă steagul cu mândrie și demnitate și să-i poarte mare grijă, pentru că ceilalți tineri nuntași sunt cu ochii pe el, ca să i-l subtilizeze. În caz că aceștia reușesc să fure
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri pot fi auziți repetând cântece
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul», dar oamenii știau să petreacă, să se simtă bine, mai ales fără să provoace scandaluri, buna creștere fiind la ea acasă ca și respectul pentru autorități, pentru oameni în vârstă, pentru preot, învățător, nănași, părinți, unchi, frați mai mari, vecini, și în general față de toți oamenii satului. Era vremea în care oamenii se respectau pe ei înșiși și se respectau între ei. De obicei pe la miezul nopții jocul înceta, feciorii conduceau fetele acasă, pentru că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ei; fin; finuț; forțat; fratele; har; identitate; iertat; iniția; invitați; Iordan; îmbărbătare; încredințare; încreștinat; îngeri; înnoire; leac; legătură; lepădare; little one; luminos; 3 luni; manele; mare; matur; meditez; metamorfoză; mic; minunăție; mirobolant; mituri; mîntuire; moarte; muștar; nași; naștere din nou; nănași; numere; obligat; ortodox; panglică; pază; păcat; pădure; plînset; poreclă; poruncă; prenume; primul; prostie; pur; religios; repede; scară; scăldat; schimb; scufundare; sfințit; Sfîntul Duh; sora; spirit curat; spovedire; sugar; superstiție; șansă; taina botezului; prima taină bisericească; taine; țipăt; ulei; valoare; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
emancipare; faimoasă; fain; fast; fastuoasă; fată; feeric; fericit; festiv; flori; fondator; game over; găină; hotărîre; ipocrit; îndeplinire; îndrăgostiți; întregire; lac; logodnă; lume; mai pe urmă; maturitate; mică; milionar; mine; minunată; minune; mire și mireasă; moarte; mov; multă; mulțime; necaz; nepăsare; nănași; nou; Oana și Alan; oaspeți; obicei; obligație; oboseală; optimism; ospăț; party; pas; petrecăreață; petrece; Phoenix; pierdere; plictiseală; posesie; pușcărie; rachetă; în rai; regească; relaxare; repede; ritual; rochie de mireasă; rug; salam; sărbătoare iubită; sărut; scandal; sex; sfîrșitul iubirii; siguranță; simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]