156 matches
-
mici crustacee sau alte larve pe care le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele, au apărut în permian și au lăsat fosile până în jurasicul inferior (liasic) când au fost înlocuite de euplecoptere
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
termină cu anus. Sistemul excretor este alcătuit din două protonefridii scurte neramificare de care pornesc câte un duct ce se deschide pe segmentul 11. Dezvoltarea este slab studiată. Larva posedă un număr incomplet de segemte. Creșterea kinorihilor este însoțită de năpârlirea periodică. kinorinhii sunt animale marine sau salmastre, bentonice, populând fundul marilor și oceanelor până la o adâncime de 5 mii m, se întâlnesc pe alge coloniale, bureți, briozoare, polipii hidroizi în mâl, nisip. Se alimentează cu cu detritus organic sau cu
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
verticală și asimetrică. Firele ce pleacă dinspre centru în sus se unesc într-un smoc comun, formând locul de retragere a păianjenului. <br> Pe pânzele specie "Nephila clavipes" s-a observat stabilimentum fabricat din mătase amestecată cu cuticulă rămasă de la năpârlirile anterioare, și dispuse în fâșii radiare, de unde a primit denumirea de "pânză năpârlită" sau "pânză schelet". "Nephila edulis", în timpul vântului puternic și în zilele ploioase, desface partea inferioară a pânzei pentru a permite curenților de aer vântului fără să distrugă
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
Ouăle sunt înconjurate de o masă spumoasă, care mai apoi devine consistentă formând o capsulă chitinoasă - ooteca. Larvele eclozează din ootecă în primăvara următoare și se deosebesc de adulți atât prin dimensiuni, cât și prin unele particularități morfologice. După patru năpârliri larva se transformă în insectă adultă. Atât adulții, cât și larvele sunt prădători specializați, consumând doar anumite specii de insecte. Speciei îi este caracteristic canibalismul (în majoritatea cazurilor, după fecundare, femela devorează masculul). Este răspândita în Europa, Asia, până în Siberia
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
revenirea condițiilor favorabile. În camera incubatoare ouăle durabile sunt înconjurate într-o îngroșare cuticulară numită efipiu, care cuprinde și celule cu aer, care le servește ca un bun înveliș protector în timp de iarnă sau de secetă. Efipiul, eliberat prin năpârlire sau moartea femelei, asigură acestor ouă o protecție remarcabilă, care le permite să reziste la desicare, înghețul și chiar la tranzitul prin tuburile digestive ale unor animale, ca cele de rață. Prin urmare, aceste ouă fecundate permit nu numai perpetuarea
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
animale, ca cele de rață. Prin urmare, aceste ouă fecundate permit nu numai perpetuarea speciei, dar, asigură de asemenea, diseminare lor pe scară largă. Atunci când condițiile redevin favorabile, ouăle durabile eclozează și dau naștere la femele tinere care, după câteva năpârliri, se reproduc prin partenogeneză. Generațiile partenogenetice se succed destul de rapid, deoarece timpul de reproducere (= timpul între depunerea unui ou și momentul când individul născut din acest ou depune ouă la rândul său) variază între câteva zile până la câteva săptămâni. În
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
direcționează femela cu ajutorul pedipalpilor. Fecundarea este internă. Femela depune în jur de 20 - 30 de ouă. Ea poartă ponta anexată de opistosomă timp de 3 - 3,5 luni. După eclozare juvenilii urcă pe spinarea mamei și rămân acolo până la prima năpârlire. Puii căzuți înainte de năpârlire sunt mâncați de către mama lor. Tinerii trec prin 6 -8 năpârliri până ajung la maturitate. Amplipigii sunt vânători nocturni, ziua se ascund sub pietre, bușteni, frunze sau în fisurile dintre stânci. Nimerind la lumină, amblipigii înțepenesc
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
Fecundarea este internă. Femela depune în jur de 20 - 30 de ouă. Ea poartă ponta anexată de opistosomă timp de 3 - 3,5 luni. După eclozare juvenilii urcă pe spinarea mamei și rămân acolo până la prima năpârlire. Puii căzuți înainte de năpârlire sunt mâncați de către mama lor. Tinerii trec prin 6 -8 năpârliri până ajung la maturitate. Amplipigii sunt vânători nocturni, ziua se ascund sub pietre, bușteni, frunze sau în fisurile dintre stânci. Nimerind la lumină, amblipigii înțepenesc, așezându-se la pământ
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
ouă. Ea poartă ponta anexată de opistosomă timp de 3 - 3,5 luni. După eclozare juvenilii urcă pe spinarea mamei și rămân acolo până la prima năpârlire. Puii căzuți înainte de năpârlire sunt mâncați de către mama lor. Tinerii trec prin 6 -8 năpârliri până ajung la maturitate. Amplipigii sunt vânători nocturni, ziua se ascund sub pietre, bușteni, frunze sau în fisurile dintre stânci. Nimerind la lumină, amblipigii înțepenesc, așezându-se la pământ, dacă îl atingim o va rupe la fugă. Totodată, cu picioarele
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
la 2-3 zile sau 2-3 săptămâni, eclozionează larvele. Ele pentru a putea respira se mențin la suprafața apei, se scufundă numai în caz de pericol. Hrana larvelor constă din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante, numai femele fecundate, au nevoie, pentru a-și satisface necesarul de proteine, de cel
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
de culoare deschisă, variind de la alb la verzui, și au o perioadă de incubație cuprinsă între 33 și 62 de zile, depinzând de specie. Puii de pinguin prezintă o creștere rapidă, după 2-3 săptămâni fiind destul de bine dezvoltați. După prima năpârlire, puii devin independenți de părinți. Pinguinii din speciile "Aptenodytes", "Megadyptes", "Eudyptula" și "Spheniscus" se hrănesc în special cu pește. Speciile "Pygoscelis" și "Eudyptes" se hrănesc cu plancton. Pinguinii, precum celelalte păsări acvatice, prezintă o glandă ce le permite să elimine
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
și pedipalpilor și nu este atașat de organele filiere ca la păianjenii lupi. Înainte de eclozare femela va amplasa coconul printre ierburi și va țese o pânză de protecție, pentru protejarea micuților. Juvenilii vor trăi în această „grădiniță” până la a două năpârlire, fiind păziți de către mama lor. Acești păianjeni sunt răspândiți cosmopolit, cu excepția Saharei Centrale și regiunilor polare. În Europa familia este reprezentată de trei specii din două genuri întâlniți în regiunile centrale și de dnord ale continentului. În prezent, familia include
Pisauridae () [Corola-website/Science/319371_a_320700]
-
țepoase sunt drepte și au lungimea de 15-45 mm, iar lățimea de 40-175 μm. Cele pufoase au 8-30 mm lungime și 5-19 μm diametru. Densitatea blănii variază puțin în funcție de anotimp (vară sau iarnă). Vidrele de mare nu au perioade de năpârlire delimitate în timp; aceasta are loc pe tot parcursul anului, mărindu-și un pic intensitatea în perioada primăvară-vară. Blana este puțin mai densă în partea abdominală, lucru observat mai ales la tineri, a căror blană încă nu a fost roasă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
extern), corp segmentat și membre (apendice) anexate de cap și torace. Artropodelor sunt caracterizate cuticulele chitinizate, la crustacee cuticulele sunt mineralizate cu carbonat de calciu. Cuticula este rigidă și nu se întinde, de aceea procesul de creștere e însoțit de năpârlirea periodică. Primele membre participă la apucarea hrănii și fărămițarea. Corpul este alcătuit din segmente, fiecare având câte o pereche de membre. În prezent artropodele constiuie cel mai variat grup de animale. Peste 80% din toate speciile descrise revin artropodelor. Spre deosebire de
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
a detecta curenți de aer sau apă, sau ca senzori tactili, facilitează înotul, filtrează substanțele nutritive din apă etc. Cuticula nu se poate întinde și împiedică creșterea animalului. Artropodele înlocuiesc periodic cu o cuticulă nouă pe cea veche, proces numit năpârlire. Năpârlirea are loc pe tot parcursul dezvoltării, până când artropodul ajunge la dimensiunea completă. Debarasarea de vechea cuticulă are loc simultan cu formarea cuticulei noi. În faza inițială a năpârlirii, animalul încetează să se alimenteze și epiderma elaborează un lichid special
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
detecta curenți de aer sau apă, sau ca senzori tactili, facilitează înotul, filtrează substanțele nutritive din apă etc. Cuticula nu se poate întinde și împiedică creșterea animalului. Artropodele înlocuiesc periodic cu o cuticulă nouă pe cea veche, proces numit năpârlire. Năpârlirea are loc pe tot parcursul dezvoltării, până când artropodul ajunge la dimensiunea completă. Debarasarea de vechea cuticulă are loc simultan cu formarea cuticulei noi. În faza inițială a năpârlirii, animalul încetează să se alimenteze și epiderma elaborează un lichid special pentru
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
înlocuiesc periodic cu o cuticulă nouă pe cea veche, proces numit năpârlire. Năpârlirea are loc pe tot parcursul dezvoltării, până când artropodul ajunge la dimensiunea completă. Debarasarea de vechea cuticulă are loc simultan cu formarea cuticulei noi. În faza inițială a năpârlirii, animalul încetează să se alimenteze și epiderma elaborează un lichid special pentru năpârlire, un amestec de enzime care ajută la dizolvarea endocuticulei (stratul intern al cuticulei). În acest fel, cuticula veche se va putea desprinde de corp. Această etapă începe
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
are loc pe tot parcursul dezvoltării, până când artropodul ajunge la dimensiunea completă. Debarasarea de vechea cuticulă are loc simultan cu formarea cuticulei noi. În faza inițială a năpârlirii, animalul încetează să se alimenteze și epiderma elaborează un lichid special pentru năpârlire, un amestec de enzime care ajută la dizolvarea endocuticulei (stratul intern al cuticulei). În acest fel, cuticula veche se va putea desprinde de corp. Această etapă începe atunci când epiderma a secretat noua epicuticulă, pentru a proteja cuticula nouă de enzime
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
s-a întărit, are loc creșterea în dimensiuni a corpului. Unele artropode pompează apă sau aer, pentru ca la întărire cuticula să capete un aspect mai voluminos. Multe artropode consum vechea cuticulă pentru a readuce în organism substanțele necesare. Deoarece în timpul năpârlirii cuticula nouă este moale, artropodele sunt practic neprotejate și aproape imobilizate până la întărirea ei. Din numărul total de omoruri a artropodelor de către alți prădători, perioadei de năpârlire îi revine 80-90%. Organele interne ale artropodelor, la fel, prezintă o anumită metamerie
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
artropode consum vechea cuticulă pentru a readuce în organism substanțele necesare. Deoarece în timpul năpârlirii cuticula nouă este moale, artropodele sunt practic neprotejate și aproape imobilizate până la întărirea ei. Din numărul total de omoruri a artropodelor de către alți prădători, perioadei de năpârlire îi revine 80-90%. Organele interne ale artropodelor, la fel, prezintă o anumită metamerie (dispunere segmentară). Cavitatea internă a corpului este ocupată de hemocel, în care se revarsă hemolimfa. Celomul înconjoară inima și glandele sexuale. Modul de trai al artropodelor este
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
dintre intestinul mediu și posterior. Majoritatea artropodelor terestre și marine au glande coxale, de asemenea niște tuburi. Pe lângă acestea, mai sunt și nefrocite, celule specializate în colectarea produselor excretoare. La unele, metaboliții se acumulează în cuticulă și sunt eliminați la năpârlire, împreună cu cuticula veche. Artropodele se clasifică în: Artropode cu chelicere Reprezentanți: paianjeni; scorpioni; căpușe; Artropode cu antene Reprezentanți: crustacee; miriapode; insecte;
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
și își păstrează vitalitatea circa un deceniu fără apă . Capul nu este delimitat de restul corpului scurt, alcătuit din 4 segmente și înzestrat cu 4 perechi de picioare nearticulate ce se termină cu gheare. Cuticula conține chitină și are loc năpârlire periodică. Datorită dimensiunii, aparatul circulator și respirator lipsesc.
Tardigrada () [Corola-website/Science/326313_a_327642]
-
a corpului. Alte animale dar cel mai frecvent Artropodele (Arthropoda) dintre care Insectele, Crustaceele, Arahnidele sau Acarienii au un schelet extern, care are o creștere limitată, din care cauza în diferitele faze de dezvoltare a individului apare fenomenul de schimbare (năpârlire) a acestui schelet devenit prea mic.Exoscheletul poate fi constituit dintr-o structura: La insecte acest exoschelet are pe langă rolul de protecție, oferă și un punct exterior pentru înserarea mușchilor, împiedică pierderea apei corporale (împiedica dezhidratarea), sau jucând și
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
moment oportun pentru a descoperi eventualele mițe de păr care pot fi neplăcute pentru câinele de companie. Este mai sigur ca lațele lungi din blana câinelui să fie îndepărtate de un frizer profesionist sau un medic veterinar. În perioadele de năpârlire părul trebuie periat mai des. Toaletarea robei se va face cu săpun uscat sau prin îmbăiere numai când este necesar. Golden Retriever-ul necesită mișcare zilnică, adorând să recupereze mingile sau alte jucării. Astfel, mișcarea necesară este foarte ușor de asigurat
Golden Retriever () [Corola-website/Science/312198_a_313527]
-
căldură, în special în sezonul rece, când temperatura mediului extern devine mult mai mică decât cea a corpului. Când însă în mediul exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifestă fenomenul invers, de năpârlire, atunci când cade părul, ca cedarea temperaturii să se accelereze; oferă protecție mamiferului contra unor factori externi, precum radiațiile solare, suprafețe dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; părul/blana poate asigura o adaptare mai bună a mamiferului la
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]