35 matches
-
unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
de 20 m; ... d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei "Delta Dunării", respectiv de la țărm până la izobata de 20 m; ... e) folosirea năvoadelor în rețeaua de canale, gârle și sahale; ... f) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă și lăptaș, în zona Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu excepția apelor care constituie frontieră de stat; ... g) folosirea năvoadelor în Delta și în Lunca inundabilă a Dunării, precum și în Complexul Razelm-Sinoie și în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
a bogatului, aproape în tot timpul anului la care se mai adăugau racii, chișcarii și scoicile care erau apreciate de către femeile hudeștene. Autorului i-a rămas puternic întipărită în minte pescuitul cu volocul pe pârâul Bașeu și chiar cel cu năpatca. Volocul era confecționat dintr-o pânză rară întinsă cu două bețe la capete, lung cam de vreo trei metrii cu care se mergea pe apa Bașeului. Acest lucru se făcea în zilele nelucrătoare, când, câte trei vecine mergeau la prins
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
volocul și acolo găseau câțiva pești mai mici sau mai mari pe careîi puneau în traistele ce le purtau după gât. După ce terminau acțiunea femeile împărțeau peștele pe care-l duceau acasă. Se mai pescuia și cu undița și cu năpatca, dar mai rar. Exista pe atunci și o zicală Mămăligă de râșniță și pește din undiță care scotea în evidență și mai mult sărăcia în care se zbăteau unii dintre hudeștenii noștri. Desigur că în timpurile vechi, peștele și vânatul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la lume, torcînd cîteva firicele cu scop ca cum se va mira lumea de ele că lucrează dumineca, așa să se mire peștele de ele și să iasă de pe la maluri să vie la tîrboc să-l vadă. Toată lemnăria de năpatcă* să o furi dacă vrei să ai noroc la prins pește. Cînd cineva se duce la prins pește, pe cel dintîi ce-l prinde îl dă prin păr sau barbă, ca să prinză atît de mult, cît păr e-n cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mele. Prin 1937, tatăl meu, Toader Sion, și un vecin al nostru, Ghiță Bulai, au mers la Siret să pescuiască. Sub motivul că au pescuit în apa Siretului de pe moșia sa, boierul Dumitrache Demetriade, le-a confiscat uneltele de pescuit, năpatcile. Prețul unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru un țăran, aproape cu o vacă de lapte pentru hrana zilnică; pescuitul reprezenta încă un mijloc de existență, de „mutare a prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit. Boierul nu s-a lăsat înduplecat de rugămințile celor două femei și, numai după ce i-au făcut două zile de secere pe lanul de grâu sub supravegherea vechilului, a restituit năpatcile luate samavolnic. Am înfățișat întâmplarea concretă pentru ca viitorimea să cunoască, pe baza realităților și nu a vorbelor, care erau relațiile dintre ciocoii, ajunși boieri, și țăranii satelor și cum arăta „democrația”, atât de mult trâmbițată în ultima vreme, în perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
de 20 m; ... d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei "Delta Dunării", respectiv de la țărm până la izobata de 20 m; ... e) folosirea năvoadelor în rețeaua de canale, gârle și sahale; ... f) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă și lăptaș, în zona Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu excepția apelor care constituie frontieră de stat; ... g) folosirea năvoadelor în Delta și în Lunca inundabilă a Dunării, precum și în Complexul Razelm-Sinoie și în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]